Au trecut câteva luni de la apariția primelor cazuri, care au dus la declanșarea pandemiei de COVID-19, generând o serie de acțiuni pe plan național și internațional.

La 25 martie 2020, O.N.U. a lansat un plan global privind răspunsul umanitar coordonat din partea organizației, în valoare de două miliarde dolari, pentru combaterea COVID-19 în unele dintre cele mai vulnerabile țări din lume, pentru a proteja milioane de oameni și de a opri răspândirea necontrolată a virusului pe întreaga planetă.[1] Conform acestui plan, abordarea globală reprezintă singurul mod de a combate efectele pandemiei. Virusul s-a extins în toate colțurile lumii, iar acum începe să se răspândească și în țările care se confruntă deja cu crize umanitare din cauza conflictelor, dezastrelor naturale și schimbărilior climatice.

Apelul lansat de ONU pentru un răspuns umanitar la nivel global, finanțat cu 2 miliarde dolari, vizează combaterea COVID-19 în 51 de țări din America de Sud, Africa, Orientul Mijlociu și Asia. Planul conține măsuri de răspuns din partea ONU pentru combaterea pandemiei COVID-19. Guvernele sunt îndemnate să sprijine cu toate forțele planul global privind răspunsul umanitar și să aloce fonduri apelurilor umanitare în curs.

Coordonatorul operațiunilor umanitare din cadrul ONU a avertizat că, în cazul în care țările vulnerabile nu sunt ajutate să lupte împotriva riscului, virusul va circula necontrolat în toată lumea.

Planul va fi implementat de agențiile ONU, împreună cu ONG-uri internaționale și alte organisme ce joaca un rol nemijlocit în această problemă. Se au în vedere:

• Livrarea de echipamente de laborator esențiale pentru testarea de echipamente medicale de tratare a pacienților.
• Instalarea unor dotări pentru spălarea mâinilor de către pacienții în tabere și diferite amplasamente.
• Lansarea unor campanii de informare a populației cu privire la modul în care se poate proteja împotriva virusului.
• Crearea unor poduri și noduri aeriene în Africa, Asia și America Latină pentru transportul lucrătorilor și a proviziilor acolo unde este cea mai mare nevoie.

Secretarul General ONU, Antonio Gutteres, a subliniat că “COVID-19 amenință întreaga omenire, care, prin urmare, trebuie să riposteze. Răspunsurile și reacțiile individuale ale țarilor nu sunt suficiente. Trebuie să oferim ajutor persoanelor celor mai vulnerabile, milioane și milioane, care nu se pot proteja singure. Un astfel de demers ține de solidaritatea umană. De asemenea, este crucial pentru combaterea virusului. Acesta este momentul în care trebuie sa facem un pas spre cei vulnerabili”.

La 4 mai 2020, Secretarul General al ONU a subliniat că lupta cu COVID-19 va necesita cel mai mare efort din istorie pentru sănătatea publică, pentru dezvoltarea instrumentelor necesare combaterii noului coronavirus. Dar pentru a ajunge la toată lumea, va fi necesar, probabil, de cinci ori mai mult decât suma strânsă inițial (7,5 miliarde dolari), a menționat Secretarul General ONU.

Statele membre au fost avertizate că orice deturnare a fondurilor rezervate operațiunilor umanitare în curs ar duce la crearea unui mediu în care holera, rujeola și meningita ar putea lua amploare, iar numeroși copii ar putea deveni victimele acestei situații.        

Pentru demararea planului de răspuns au fost alocate 60 de milioane de dolari din Fondul Central de răspuns în situații de urgența al ONU (CERF), ceea ce face ca sprijinul acordat de CERF să ajungă la 75 milioane de dolari. Este una din cele mai consistente alocări, care va ajuta Programul Alimentar Mondial (PAM) să asigure continuitatea aprovizionărilor și ajutoarelor umanitare, OMS să stimuleze oprirea raspândirii pandemiei și acordarea de ajutor umanitar de către alte organisme. “COVID-19 a bulversat complet viața populației în unele dintre cele mai bogate țări ale lumii. Acum virusul ajunge în locurile în care oamenii sunt prinși în zone de război, nu au acces facil la apa potabilă și săpun și nu pot spera la un pat de spital în cazul în care se vor îmbolnăvi și vor ajunge în stare critică” - a declarat Subsecretarul General al ONU pentru probleme umanitare Mark Lowcock. Statele, în general, luptă împotriva pandemiei în propriile țări. Aceasta însa nu va duce la protejarea populației, dacă nu se acționează pentru ajutorarea și protejarea țărilor celor mai sărace.

Pandemia de COVID-19 a declanșat o criză mondială fără precedent, la care statele trebuie să răspundă prin acțiuni la scară mondială, printr-o colaborare care are drept scop dezvoltarea, producerea și distribuirea echitabilă a vaccinurilor, a testelor de diagnostic și a tratamentelor împotriva COVID-19. S-a evidențiat necesitatea unei mobilizări la nivel planetar, pentru a se asigura că soluțiile la care se va ajunge vor fi accesibile tuturor. Pandemia a avut un impact amplu și devastator pretutindeni în lume. Pentru a-l depăși, s-a impus mai mult ca oricând necesitatea unei colaborări și parteneriat internațional eficiente, unirea eforturilor pentru dezvoltarea unei soluții mondiale, prin cooperare internațională, asigurarea accesului universal și echitabil la vaccinuri, tratamente și medicamente. Nici un stat nu poate reuși singur în lupta cu această epidemie, impunându-se mai mult ca oricând stringența unirii forțelor. Unirea și susținerea dreptului fiecarei țări de a beneficia de asistență medicală și a posibilității de acces la un vaccin este singura șansă de a pune capăt acestei pandemii - este o părere împartășită de reprezentanții numeroaselor țări și organizații internaționale. COVID-19 este o amenințare globală, singurul mod de a o depăși fiind unirea eforturilor pentru înfruntarea acesteia.

În consecință, prioritatea ONU este, în prezent, de a ajuta aceste țări să se pregătească pentru a face față epidemiei, să sprijine milioane de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența financiară menționată de ONU. Planul global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19 va fi coordonat de Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare. Apelului conținut în planul global privind răspunsul umanitar al ONU s-au alăturat și șefii altor organisme internaționale, precum UNICEF și OMS. Împreună, au facut apel către statele membre pentru sprijinirea acestui demers, inclusiv prin demararea unor acțiuni umanitare comune. Planul reunește exigențele mai multor organizații, precum OMS, FAO, OIM, PNUD, UNICEF ș.a.

(Re)definirea agendei internaționale

În Consiliul de Securitate al ONU se află în dezbatere, din luna martie, o Rezoluție propusă de Tunisia și Franța privind planul global. Discuțiile privind finalizarea și adoptarea acestui document continuă la nivel înalt, pentru a se ieși din criză. Potrivit unor surse diplomatice, proiectul era blocat de SUA și China din cauza unui text disputat de cele două țări, care urma să fie introdus în document. Astfel, China insistă pentru o menționare a Organizației Mondiale a Sănătății în Rezoluție, în timp ce SUA se opun. Proiectul de rezoluție vizează întărirea cooperarii internaționale în lupta împotriva pandemiei de coronavirus și susținerea apelului Secretarului General al ONU în vederea încetării ostilitaților în circa 20 de țări aflate în conflict, pentru a înlesni lupta împotriva COVID-19.

COVID-19 este o urgență majoră în domeniile sănătății, economic și politic pentru cetățenii și societățile întregii lumi. Pandemia reprezintă, de asemenea, un șoc economic și politic major pentru forurile internaționale precum ONU și UE.

Este foarte important să fie schimbată abordarea din partea populației, care trebuie să respecte toate măsurile de prevenție a răspândirii virusului. OMS și UNICEF avertizează cu privire la scăderea ratei de vaccinare în perioada pandemiei de COVID-19 și fac apel la eforturi imediate în vederea vaccinării tuturor copiilor, întrucât cele mai noi date arată că rata de acoperire vaccinală a stagnat în comparație cu perioada de dinainte de declanșarea epidemiei. Vaccinurile sunt unul dintre cele mai puternice instrumente din domeniul sănătății publice; în prezent, de imunizare beneficiază foarte mulți copii, iar pandemia pune în pericol aceste progrese. OMS și UNICEF au făcut apel către toate țările să ia măsuri pentru continuarea programelor de vaccinare a tuturor copiilor.  

Conform sondajelor UNICEF și OMS, începând cu luna mai 2020 multe țări s-au confruntat cu perturbații provocate de COVID-19 în programele lor de imunizare împotriva diferitelor boli grave, inclusiv rujeola. Motivele invocate sunt diferite – reticența populației de a părăsi domiciliul, întreruperi în serviciile de transport, dificultăți economice ș.a. De asemenea, există dificultăți în ce privește disponibilitatea personalului sanitar și existența echipamentelor de protecție. Conform Raportului UNICEF, accesul la servicii sociale, medicale și de educație în timpul pandemiei de COVID-19 este tot mai problematic.

Comisia UE, cu sprijinul Global Citizen, a lansat o nouă campanie, care evidențiază necesitatea respectării regulilor carantinei. Riscul răspândirii bolii a crescut. Se are în vedere luarea de noi măsuri, inclusiv carantina în zone cu risc deosebit. Unele măsuri sunt contestate de populație. În unele zone nu există focare și totuși apar tot mai multe cazuri.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a prezentat recent noua sa propunere pentru bugetul UE pe termen lung, care a stat la baza discuțiilor Consiliului Special European din 17-18 iulie 2020. Este un plan de redresare a UE, ale cărui obiective vizează “convergența”, “reziliența” și “transformarea”, ceea ce înseamnă repararea daunelor cauzate de COVID-19, reformarea economiilor țărilor UE și remodelarea societățiilor acestora. A fost subliniată, totodată, necesitatea unui sprijin sporit pentru fermierii din țările UE afectați de criza provocată de COVID-19, fiind adoptate măsuri excepționale în acest sens.

Pandemia COVID-19 a generat o criză la nivel mondial care a reclamat din partea tuturor statelor acțiuni rapide și soluții eficiente. Întregul efort s-a concentrat pe limitarea răspândirii virusului și protejarea populației. Noul coronavirus a schimbat radical viețile tuturor și a pus la încercare sistemele de sănătate, de protecție socială, precum și cele economice ale statelor lumii.

Carențe majore existente la nivel național

În urma evaluării situației epidemiologice naționale și internaționale, a consultării cu membrii Guvernului, a dialogului cu reprezentanții organismelor internaționale și specialiștii în epidemiologie și sănătate publică, la 16 martie 2020 Președintele României a semnat decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, protejarea și siguranța cetățenilor fiind un obiectiv fundamental.[2]

Evoluția situației epidemiologice la nivel național a condus la evidențierea unor carențe majore, mai cu seamă în sistemul medical, unde s-a constatat lipsa unor stocuri de materiale sanitare care să acopere nevoile esențiale urgente. Totodată, pandemia a evidențiat o serie de fragilități sistemice, precum dezechilibrarea economică, lipsa investițiilor publice și o capacitate administrativă redusă. Cu toate acestea, instituțiile direct implicate în gestionarea crizei au reușit, prin implementarea unor măsuri dure, excepționale, să diminueze efectele negative ale epidemiei de COVID-19, acționând rapid, proporțional și eficient. Aceasta a fost posibil datorită profesionalismului și activității personalului medical. A fost, astfel, evitată o criză sanitară de proporții, fiind salvate numeroase vieți omenești. De asemenea, răspunsul cetățenilor la apelul autoritățilior a fost, în general, pozitiv. Prin modul responsabil și rațional în care a răspuns la ansamblul de măsuri sanitare instituite, populația română a dovedit că a înțeles gravitatea situației și necesitatea respectării măsurilor adoptate. Totodată, pentru a face față provocărilor și evoluțiilor viitoare, România are nevoie de instituții credibile și eficiente, de un cadru legislativ stabil și coerent, iar în centrul tuturor preocupărilor trebuie să fie cetățenii.

Implicarea României în gestionarea crizei COVID-19

Pandemia COVID-19 a creat contextul geopolitic care a impus nevoia unui răspuns unificat, puternic și eficient al statelor, influențat nu doar de criza și implicațiile ei negative în plan economic, ci și de efectele pe care răspândirea noului coronavirus le poate avea atât asupra proiectului European, cât și asupra întregului context politic internațional. Prin prisma efectelor sale, pandemia de COVID-19 s-a dovedit a fi o criză complexă de sănătate, socială și politică, care a impus eforturi globale unificate, determinând necesitatea unei reacții puternice, coordonate și un angajament deplin față de o situație în continuă schimbare, solicitând elaborarea unor soluții eficiente pe termen scurt și în condiții dificile și neprevăzute.

Acțiunile de politică externă ale României – ale Președintelui și MAE - au avut ca obiectiv prioritar apărarea intereselor țării și sprijinirea cetățenilor români aflați în situații dificile în diferite zone ale lumii, vizând inclusiv gesturi de solidaritate în relațiile cu țările vecine, precum și cu țările cele mai afectate de pandemie. Astfel, o echipă de medici și asistenți medicali a fost trimisă în Italia, pentru sprijinirea sistemului medical italian în lupta împotriva noului coronavirus. În semn de solidaritate cu cetățenii Republicii Moldova, în contextul combaterii pandemiei de COVID-19, a fost acordat un ajutor complex constând în deplasarea unei echipe medicale și o donație de echipamente medicale în valoare de peste 3,5 milioane euro. Ulterior, membri ai echipei desfășurate în Republica Moldova au făcut parte și din echipa medicală găzduită de Garda Națională a Statului Alabama, în cadrul misiunii române de sprijinire a poporului american în eforturile de gestionare a crizei de COVID-19.

În gestionarea crizei COVID-19, România s-a remarcat prin faptul că a fost primul stat membru al NATO care a folosit Capacitatea de Transport Strategic a Alianței pentru a aduce în țară echipamente medicale necesare combaterii COVID-19, iar la nivelul UE a devenit primul stat membru care găzduiește rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. În prezent, toată atenția și preocuparea decidenților din Uniunea Europeană se îndreaptă spre asigurarea unui proces sustenabil de relansare economică în etapa post-criză. Este necesar să se definească la nivelul UE care sunt principalele mecanisme și instrumente care să asigure redresarea sectoarelor economice puternic afectate.[3]

Pe perioada stării de urgență, Președintele României a purtat convorbiri telefonice cu omologii din SUA, Estonia, Turcia, Israel, Italia, Germania, Bulgaria, Egipt, Franța, Georgia, precum și o convorbire cu șeful guvernului spaniol, pe problematica crizei epidemiologice generate de noul coronavirus și pe modalitățile de cooperare pentru contracararea răspândirii acestuia.

Criza generată de proliferarea infecțiilor cu noul coronavirus și acțiunile necesare combaterii epidemiei din ultimele luni au scos în evidență o serie întreagă de deficiențe sistemice, începând cu sistemul sanitar și continuând cu educația, administrația ori cadrul legislativ.

Efectele pandemiei de COVID-19 se fac simțite din plin la nivel global, iar perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, ordine publică, educație, asigurarea serviciilor publice și, îndeosebi, în ceea ce privește creșterea rezilienței economice, pentru a gestiona coerent riscurile și amenințările viitoare. Pentru creșterea capacității statului de a se raporta eficient, proactiv și adecvat la imprevizibilitatea evoluției situației sanitare sunt necesare eforturi consistente.

După o lungă perioadă de stat în casă, de blocaj economic și social, rata îmbolnăvirilor crește alarmant, iar previziunile specialiștilor nu sunt încurajatoare. România se află în fața unor scenarii sumbre.

România intră în următoarea fază de luptă cu boala, afectată puternic de lipsa de cooperare din partea cetățenilor. “E o conspirație”, “Nu mai vrem dictatură!” strigau cei care nu cred în existența virusului, iar Secțiile de terapie intensivă se umplu până la refuz de pacienți. Avem un sistem de sănătate fragil. Mulți medici au părăsit țara. Medicii în spitale sunt deja extenuați, antreprenorii sunt disperați că timpul trece, iar bilanțul nu se ameliorează - peste un million de români fiind infectați! Pe teritoriul României au fost deja carantinate câteva localități: Gornet (Prahova), Cortojani (Giurgiu), Făget (Timiș), la care curând urmează să se adauge și altele. România ar putea reveni la carantina în masă, datorită tendinței ascendente de creștere a cazurilor – record după record! Totodată, unii cetățeni ignoră complet regulile de prevenire și combatere a riscurilor epidemice. Sunt, totodată, unități sanitare care deja nu mai fac față situației. Recent, urmare a creșterii alarmante a cazurilor de COVID-19, OMS a declarat că România este în plutonul ascendent și ar trebui să revină la carantină în masă.

La început, oamenii s-au conformat restricțiilor impuse, însă pe măsura introducerii de către Executiv de noi relaxări, un număr semnificativ de cetățeni au simțit nevoia să forțeze nota și să neglijeze măsurile de protecție sanitară. Mai mult decât atât, Curtea Constituțională din România (CCR) a declarat că izolarea sau carantinarea încalcă drepturile omului, iar amenzile aplicate în perioada stării de urgență și de alertă încalcă Legea fundamentală.

Impactul epidemiei asupra economiei este unul major. Perioada de restricții, închiderea de activități, magazine de alimentație publică sau comerț au dus la pierderi de locuri de muncă, șomaj tehnic, scăderi în producția industrială, reduceri la importuri ș.a. Se prognozează o scădere a nivelului economic al țării.

În lunile mai, iunie și iulie situația a dus la protestul populației nemulțumite în Piața Victoriei din București. Evoluția pandemiei de coronovirus în România trezește îngrijorări, înregistrându-se recorduri de cazuri noi.

Pentru a răspunde efficient unei situații de criză, instituțiile naționale trebuie să colaboreze și să se coordoneze în acțiunea lor publică, fie că este vorba de ministere sau agenții, fie că este vorba de relația dintre Guvern și Parlament. Deși de o stringentă necesitate, comunicarea interinstituțională și accesul reciproc la baze de date nu mai sunt suficiente. E timpul ca, de la simpla consultare, instituțiile să treacă la dialog structurat și la forme stabile de cooperare și colaborare. Comitetele interministeriale, de exemplu, aduse în prim plan de necesitățile gestionării crizei de COVID-19, ar trebui implicate în elaborarea unor politici publice trans-sectoriale. Criza a arătat că fără o abordare multi-sectorială – în care, spre exemplu, protecția socială se împletește cu măsuri fiscale susținute adesea de fonduri europene, sub atenta supraveghere a autorităților care veghează la sănătatea publică – problemele care apar nu se mai pot rezolva rapid și eficient.

Reprezentanții Guvernului în teritoriu, prefectul și liderii structurilor deconcentrate trebuie să aibă o relație funcțională, care să depășească disensiunile partizane și afinitățile politice cu aleșii locali, cu conducerea consiliului județean, cu primarii și cu alți lideri reprezentativi ai comunității. Trebuie să se treacă la un dialog sistematic și structurat, dar eficient, între autoritățile centrale și cele locale.  

Pandemia de COVID-19 a evidențiat nevoia unor reforme coerente, a reconstrucției instituționale și a restabilirii încrederii cetățenilor în instituțiile statului, astfel încât serviciile publice să fie eficiente, transparente și previzibile.

Această criză a demonstrat cât de importantă este competența în sistemul public și cât de stringentă este nevoia de profesioniști la toate nivelurile administrației publice și în toate sectoarele de activitate. Clientelismul și incompetența reprezintă un risc major pentru buna funcționare a statului. Este nevoie de profesionalism și de promovarea specialiștilor care să asigure eficiența instituțiilor publice.

Criza a evidențiat, totodată, importanța și vitalitatea societății civile, care a contribuit în mod semnificativ la contracararea efectelor epidemiei COVID-19. Este necesar ca autoritățile locale și centrale să intre într-un parteneriat autentic cu organizații ale societății civile pentru a întări acțiunea comună în folosul cetățenilor. Acest parteneriat nu trebuie văzut ca o slăbiciune a statului, ci, dimpotrivă, ca un semn al maturității organizării sociale și politice din țara noastră. Existența unei societăți civile active reprezintă una din condițiile fundamentale pentru o democrație stabilă și funcțională.

Gradul de acceptare a măsurilor luate într-o situație de criză depinde și de informarea corectă a cetățenilor și prevenirea propagării știrilor false (fake-news). Pandemia de COVID-19 a generat, la nivel mondial, o “infodemie”, caracterizată prin dezinformare și propagarea de informații false legate de virus. Organizația Națiunilor Unite a semnalat că aceste acțiuni influențează negativ răspunsul autoritățilior la criza de sănătate publică și creează confuzie și neîncredere în rândul populației. De asemenea, în Uniunea Europeană s-au adoptat o serie de măsuri pentru combaterea informațiilor eronate cu privire la asistența medicală, teoriile conspiraționiste, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la pericolele dezinformării, promovarea și utilizarea surselor sigure, încurajarea platformelor online să contribuie la combaterea știrilor false și a altor încercări de răspândire de informații eronate prin eliminarea conținuturilor ilegale sau false. Pandemia de COVID-19 a exercitat o presiune fără precedent la nivel internațional. Criza economică emergentă reprezintă și o amenințare la adresa sănătății și bunăstării populațiilor.

În România, criza a lovit un sistem grevat de deficiențe structurale, cum ar fi nivelul scăzut al fondurilor alocate sistemului de sănătate sau accesul inegal la asistență medicală. În contextual pandemiei, România a adoptat rapid măsuri menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate și să țină sub control transmiterea virusului. Astfel, printre măsurile de răspuns imediat adoptate, România a achiziționat produse medicale esențiale și a inclus decontările pentru tratarea COVID-19 în pachetul minimal de servicii pentru persoanele neasigurate.

Guvernarea corectă a sistemului de sănătate, analiza datelor epidemiologice pentru a lua decizii informate, tehnologiile digitale pentru susținerea măsurilor de sănătate publică și comunicarea cu populația rămân instrumente de bază pentru gestionarea situației. Sprijinul social și economic pentru atenuarea efectelor devastatoare ale COVID-19 rămâne, de asemenea, imperativ. Este necesar ca măsurile de redresare economică care ar urma să fie adoptate să vizeze depășirea efectelor negative ale acestei epidemii. Este important ca propunerile și instrumentele avute în vedere de Uniunea Europeană să răspundă nevoilor tuturor statelor membre, întrucât toate au fost afectate, mai mult sau mai puțin, de COVID-19. De la nivelul Președintelui României a fost întreprins un demers pe lângă partenerii europeni, referitor la principiile care trebuie să stea la baza viitoarelor propuneri privind planul de redresare economică. Soluțiile care urmează să fie identificate trebuie să se bazeze pe unitate, inclusivitate, continuarea procesului de convergență, evitarea diviziunilor între statele membre și pe o complementaritate între soluțiile noi care vor fi propuse și obiectivele care au fost deja asumate.

_______________________________________________________________________________________________________ 

[1] A se vedea United Nations, “UN Response to COVID-19”, https://www.un.org/en/coronavirus/UN-response.

[2] A se vedea Administrația Prezidențială, Informarea privind starea de urgență instituită pe întregul teritoriu al României prin Decretul nr. 195/2020 și prelungită prin Decretul nr. 240/2020, adresată Camerei Deputaților și Senatului, București, iulie 2020, https://www.presidency.ro/files/userfiles/INFORMARE_Parlament.pdf.

[3] Interviul ministrului de externe Bogdan Aurescu pentru Calea Europeană, http://www.mae.ro/node/52587.