Europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), membru PNL, președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova, a analizat perspectivele şi provocările privind gestionarea bugetului UE în contextul crizei provocate de COVID-19, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Pulsul Geostgrategic.

Vladimir-Adrian Costea: Domnule Mureșan, mai mult ca niciodată, obținerea unui consens asupra bugetului european este imperativă și are semnificații majore inclusiv asupra viitorului UE. Cum evaluați dumneavoastră, în actualul context, alocările financiare rezultate în urma negocierilor îndelungate purtate în Consiliul European? Răspund aceste alocări nevoilor actuale ale proiectului european și contracarează, în același timp, retorica populistă și eurosceptică?

Siegfried Mureșan: Acordul la care a ajuns Consiliul European acum o lună este unul bun pentru Europa și foarte bun pentru România. Este un acord istoric prin care vor fi alocate țărilor membre fonduri europene de peste 1.800 de miliarde de euro în următorii ani.

Este un acord istoric fiindcă niciodată nu am mai avut la nivelul Uniunii Europene un pachet de investiții atât de consistent precum cel care tocmai a fost agreat de șefii de state și de guverne. Asta e realitatea și niciun politician populist eurosceptic nu o poate nega fără să cadă în ridicol.

Succesul acestui acord este rezultatul unității principalelor familii politice europene și a principalilor lideri europeni în fața unei crize comune.

Acordul obținut în urma negocierilor purtate de către Consiliul European în luna iulie este o etapă esențială, dar nu este ultima etapă. Parlamentul European este cel care trebuie să aprobe forma finală a bugetului. Iar votul final pe buget se va da în Parlamentul European după negocieri cu Consiliul. În urma votului din Parlament, acordul va deveni literă de lege.

Poziția noastră, în Parlamentul European, este clară: susținem în totalitate fondurile alocate României și celorlalte țări europene. Negocierile finale nu vor afecta cu nimic banii alocați deja pe țări. Ceea ce vom cere reprezintă creșteri pe liniile bugetare care nu sunt alocate pe țări, ci sunt acordate la nivelul întregii Uniuni Europene, și care vizează politici ale viitorului: digitalizarea, cercetarea, inovarea, bursele „Erasmus”, apărarea, securitatea și protejarea frontierelor. Aceste proiecte sunt importante pentru Europa, în ansamblul ei, ca atare sunt importante și pentru România.

În ce măsură Cadrul Financiar Multianual, împreună cu instrumentul de relansare Next Generation EU, oferă premisele depășirii provocărilor economice, sociale și politice cu care se confruntă UE?

Pachetul de Redresare Economică, în valoare de 750 de miliarde de euro, a fost adoptat tocmai cu scopul de a sprijini țările europene să se redreseze economic după criza generată de pandemia de COVID-19.  Fondurile vor fi disponibile de la 1 ianuarie 2021 pe o durată de 4 ani de zile. Acestea sunt fonduri noi, suplimentare față de ceea ce era oricum programat să primim de la Uniunea Europeană. Tocmai de aceea impactul acestui pachet de relansare este foarte mare. Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei și a efectelor sale fiindcă își propune să sprijine fiecare cetățean european afectat de criza COVID-19, fie că ne referim la angajați, fermieri, mici întreprinzători, medici, cercetători sau categorii sociale vulnerabile.

Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare, care are un buget de 672,5 miliarde de euro, din care 312,5 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite în condiții avantajoase. Eu sunt coraportor al Parlamentului European pe această facilitate și în prezent lucrez exact la proiectul legislativ care ne va spune în ce direcție vor merge concret acești bani.

În linii mari, obiectivul nostru este să alocăm fondurile din acest instrument pentru a sprijini statele membre să își finanțeze propriile obiective de redresare economică.

Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre ale UE. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să devenim mai productivi și mai competitivi.

Așadar, cele două instrumente puse la dispoziție, dar mai ales Pachetul de Redresare, ne vor ajuta să scurtăm perioada de revenire economică prin investiții în priorități orientate către viitor.

Reducerea fondurilor pentru coeziune și dezvoltare reprezintă o măsură care a nemulțumit statele membre aflate în dezvoltare, precum România. Considerați întemeiate criticile care pun accentul asupra riscului creșterii decalajelor economice, sociale și teritoriale între diversele regiuni și state membre ale Uniunii Europene? În ce măsură persistența acestor decalaje va accentua percepțiile asupra funcționării UE cu mai multe viteze?

Rezultatul final este unul bun, care aduce mai multe fonduri europene decât oricând pentru țările membre, pentru investiții, inclusiv în coeziune și reducerea decalajelor economice.

Acordul din Consiliului European privind fondurile pentru coeziune din luna iulie a acestui an păstrează cam aceleași alocări ca în propunerea înaintată în februarie și anume un procent de 22% alocat politicii de coeziune, o scădere cu 12 procente față de Cadrul Financiar Multianual 2014 - 2020.

În ciuda acestei scăderi, instrumentul Next Generation EU cuprinde o componentă importantă axată pe coeziune - REACT-EU - care va suplimenta fondurile de coeziune disponibile statelor membre cu 47,5 miliarde de euro. 

Per total, suntem în câștig. Au fost, într-adevăr, state membre care au militat pentru reducerea fondurilor pentru coeziune, dar la final rezultatul a fost unul bun, mai ales pentru România.

Față de toate celelalte țări din Europa Centrală și de Est, România este marele câștigător al acestor negocieri. Ungaria, Polonia au avut reduceri, în timp ce România a primit finanțări în creștere.

Raportându-vă la decalajele de dezvoltare existente, în ce măsură politicile bugetare ale UE proiectate pentru perioada 2021-2027 se circumscriu strategiilor de dezvoltare integrate ale UE? Care sunt principalele direcții de finanțare pe care le considerați necesare în contextul dezbaterilor privind reformarea UE post-Brexit?

În primul rând, trebuie să continuăm să apărăm politicile noastre care funcționează bine, cum ar fi coeziunea, agricultura și pescuitul, deoarece ele ne permit să obținem prosperitate economică la nivelul întregii Uniuni. În al doilea rând, trebuie să insistăm asupra unor consolidări suplimentare ale politicilor orientate spre viitor, cum ar fi cercetarea, digitalizarea, educația, IMM-urile, lupta împotriva schimbărilor climatice, apărarea și securitatea. De asemenea, investițiile trebuie să finanțeze obiectivele pe termen lung ale UE, cum ar fi decarbonizarea și digitalizarea și, de asemenea, să sporească competitivitatea economiilor noastre.

Este necesar să plasăm tranziția digitală pe același nivel cu tranziția climatică. Această perioadă marcată de pandemia de COVID-19 ne-a arătat cât de importantă este digitalizarea în toate sectoarele și domeniile.

Cât de mult s-au schimbat așteptările și temerile cetățenilor europeni după apariția pandemiei de COVID-19? Se regăsesc acestea în filosofia bugetară a UE, respectiv în Planul de redresare economică?

Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor Uniunii Europene. Prin urmare, temerile lor au început să fie concentrate asupra siguranței locului de muncă, a funcționării afacerilor, dar există și preocupări legate de sănătate și politicile referitoare la acest domeniu.

Acordul la care a ajuns Consiliul European trimite un semnal puternic tuturor cetățenilor UE: vom depăși criza de sănătate actuală, vom menține și crea locuri de muncă și vom plasa economia Europei pe o poziție competitivă și orientată către viitor. Planul de Redresare Economică, în valoare de 750 de miliarde de euro, este dovada că răspunsul Europei la această criză fără precedent se bazează pe solidaritate, democrație și responsabilitate. Acest instrument reprezintă principalul sprijin pentru toți cetățenii europeni afectați de criza COVID-19 și își propune să răspundă tuturor necesităților generate de ea. În primul rând, va suplimenta fondurile alocate politicii de coeziune, politicii agricole comune și pe cele cuprinse în Fondul pentru o Tranziție Justă. De asemenea, va stimula investițiile private. Planul de redresare include și o componentă axată pe sănătate, și anume programul EU4Health, ce va investi în prevenție, pregătirea pentru viitoare situații de criză, procurarea de medicamente și echipament esențial.

Raportându-vă la așteptările și temerile cetățenilor europeni, în ce măsură considerați că UE și statele membre dispun de resursele și politicile necesare pentru a gestiona momentele de criză și de regres apărute în spațiul european în ultimii ani?

Criza generată de pandemia de COVID-19 ne-a arătat că Uniunea Europeană are capacitatea de a răspunde la momentele de criză prin solidaritate. Am văzut cum statele europene s-au sprijinit reciproc și au trimis ajutor acolo unde a fost nevoie. Am văzut că instituțiile Uniunii Europene sunt solidare între ele și mai ales sunt solidare cu oamenii din Europa. Toate instituțiile Uniunii Europene s-au mobilizat rapid pentru a veni cu măsuri și ajutor concret pentru toate statele membre.

Acordul la care a ajuns Consiliul European reprezintă încă o dovadă că doar împreună putem face mai mult. Acest lucru se va reflecta nu doar în bugetul alocat statelor membre pentru următorii șapte ani, ci și în sprijinul alocat țărilor europene  pentru redresarea economică după criza generată de pandemia de COVID-19 și pentru sporirea capacității Uniunii Europene de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

Cum evaluați poziția României în cadrul negocierilor purtate asupra CFM 2021-2027? În ce măsură se regăsesc obiectivele și interesele României în articularea bugetului UE?

Cele 80 de miliarde de euro pe care România le va primi în următorii ani înseamnă un succes în negocieri.

Iar succesul în negocieri a fost posibil și deoarece, pentru prima dată în mulți ani, președintele României, prim-ministrul României și miniștrii au vorbit la Bruxelles pe aceeași voce și au negociat în aceeași direcție, în interesul României. Astfel, a fost îndeplinit în totalitate principalul obiectiv pe care l-a avut România în negocierile din Consiliul European: apărarea alocărilor țării noastre pentru agricultură și Politica de Coeziune.

Mai trebuie spus că Planul de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie este în deplin acord cu prevederile Pachetului de Redresare de 750 de miliarde de euro al Uniunii Europene. Banii alocați României prin pachetul de redresare vor finanța planul de investiții al României.

Care sunt principalele oportunități care necesită să fie exploatate pentru a asigura un nivel ridicat de absorbție din fonduri europene, concomitent cu utilizarea acestora într-un mod eficient, cu impact direct asupra nivelului de trai al fiecărui cetățean?

Pentru următorii 7 ani, România va primi 80 de miliarde de euro fonduri europene, față de 45 de miliarde de euro în ultimii 7 ani și 30 de miliarde de euro în perioada 2007-2013. Vom primi mai mulți bani decât am primit oricând, bani ce vor trebui folosiți pentru proiecte destinate modernizării precum construirea autostrăzilor, modernizarea căilor ferate, îmbunătățirea infrastructurii la sat. Toate aceste măsuri vor atrage investitori și, prin urmare, vor crea locuri de muncă. Oamenii vor avea locuri de muncă stabile și bine plătite. Salarii mai mari înseamnă mai mulți bani la buget pentru investiții în școli, în spitale, pentru plata pensiilor, a salariilor.

Un accent important va fi pus și asupra proiectelor și investițiilor care privesc combaterea schimbărilor climatice și protejarea mediului înconjurător.

Am văzut în această perioadă cât de importantă este tehnologia și digitalizarea, dar și cât de mult avem nevoie în continuare de investiții în aceste domenii. Tocmai de aceea, va trebui să investim din ce în ce mai mult în cercetare, inovare și digitalizare. Iar vestea bună este că digitalizarea se numără printre prioritățile pentru următorul exercițiu financiar. Deci vom putea face acest lucru accesând fonduri europene.