Peter Stano, purtător de cuvânt principal pentru Afaceri externe și politica de securitate al Comisiei Europene, a prezentat perspectivele inițiativei Sinergia Mării Negre și provocările cu care aceasta se confruntă în cadrul cooperării regionale, într-un interviu pe care l-a oferit revistei Pulsul Geostrategic.

Peter Stano

Pulsul Geostrategic: Extinderea granițelor maritime ale UE prin accederea României și Bulgariei în Uniune a sporit importanța strategică a cooperării în regiunea Mării Negre, o regiune strategică legând Europa de Asia Centrală și de Orientul Mijlociu.

Întrevedeți o schimbare de paradigmă când vine vorba de exploatarea potențialului inițiativei Sinergia Mării Negre, principalul program de cooperare regională din zona Mării Negre?

Peter Stano: UE a ajuns la ţărmurile Mării Negre odată ce Bulgaria și România i-au devenit membre, în 2007, ceea ce a impus o consolidare a politicii privind cooperarea în regine. La acel moment a fost pusă la punct inițiativa Sinergia Mării Negre, ca și cadru politic regional principal pentru cooperarea practică întărită între țările de la Marea Neagră, destinat abordării provocărilor comune în beneficiul cetățenilor și comunităților din regiune.

De atunci, cooperarea din regiunea Mării Negre a continuat să fie dezvoltată, cu scopul de a-și maximiza potențialul. În 2019, mulțumită unei munci asidue și unor eforturi enorme din partea actorilor regionali, sub îndrumarea UE, toate țările cu ieșire la Marea Neagră au adoptat două agende de referință: Agenda Maritimă Comună și Agenda pentru Cercetare şi Inovare Strategică la Marea Neagră. Acestea își propun obiective pentru următorii zece ani, cu privire la „creșterea maritimă albastră” și „economia albastră” sustenabilă, la cercetare și inovare, precum și la protejarea ecosistemelor marine și de coastă. Implementarea acestor agende a fost deja demarată, de exemplu prin înființarea unui Centru virtual de informare (Virtual Knowledge Centre) - o platformă online referitoare la „economia albastră” care ajută acționarii din regiune să fie mai bine și mai ușor informați cu privire la oportunitățile de comunicare și cooperare în  sectoarele „economiei albastre”.

Obiectivele politicii sunt sprijinite de acțiuni concrete. Începând cu 2015, UE a furnizat peste 100 de milioane de euro din diverse instrumente, pentru a sprijini cooperarea la Marea Neagră în următoarele domenii:

• 54 de milioane de euro, sprijin financiar pentru peste 56 de proiecte transfrontaliere în sprijinul dezvoltării afacerilor, protecției mediului, activităților de combatere a schimbărilor climatice și încurajării legăturilor dintre oameni;
• 36 de milioane de euro pentru cercetare și inovare, în cadrul programului Horizon 2000, care se axează pe sprijin pentru oamenii de știință din domeniul cercetării și inovării marine;
• 11 milioane de euro pentru sprijinul obiectivelor politicilor maritime din bazinul Mării Negre, inclusiv cele referitoare la „economia albastră”. Activitățile includ: efectuarea de studii, consilierea de specialitate pe subiecte referitoare la domeniile marin și maritim, asistență tehnică pentru a implementa abordările de ecosistem, analiza funcționării arealelor maritime, promovarea inovațiilor și managementului cunoștințelor „economiei albastre”, mecanisme de asistență pentru implementarea Agendei Maritime Comune pentru Marea Neagră și a Centrului Virtual pentru Informare;
• 4,9 milioane de euro pentru a sprijini sectorul piscicol, având ca obiective: implementarea unei foi de parcurs pe o perioadă de zece ani, a  unei noi administrări a sectorului piscicol din Marea Neagră prin Declarația Ministerială de la Sofia, prin stabilirea unor planuri de management multianuale; combaterea pescuitului ilegal și nereglementat; îmbunătățirea culegerii de date și a consilierii de specialitate, prin studii asupra bazinului regional.

Din păcate, pandemia de COVID-19 a afectat serios țările din regiunea Mării Negre. Pandemia globală necesită identificarea unor soluții globale și regionale și, în acest caz, cooperarea în cadrul inițiativei Sinergia Mării Negre este mai importantă ca niciodată. Regiunea Mării Negre a suferit daune economice severe, iar unele sectoare au înregistrat scăderi ale veniturilor de 60-90%, astfel că este nevoie de acțiuni comune pentru a diminua impactul coronavirusului asupra transportului maritim, turismului, pescuitului și acvaculturii. Pe de altă parte, pandemia a creat și oportunități. Un model de redresare sustenabil și rezilient, ecologic și digitalizat ar fi foarte important nu numai pentru Marea Neagră, dar și pentru UE.

Sinergia Mării Negre este conformă cu - și sprijină cu adevărat - Pactul Verde European și Agenda Digitală a UE. În ambele cazuri considerăm că este extrem de important să implementăm aceste priorități împreună cu țările partenere și să ne încurajăm colaboratorii să fie la fel de ambițioși. Doar printr-o cooperare strânsă putem combate provocări globale precum schimbările climatice și transformarea digitală.

În acest sens, Serviciul de Acțiune Externă Europeană și Comisia Europeană organizează, în 16 noiembrie, un eveniment virtual de diplomație ecologică la nivel înalt având ca tematică Promovarea Inițiativei Sinergia Mării Negre și a Pactului Verde European. Acest eveniment interactiv va întruni experți de seamă, savanți, specialiști, jurnaliști și public, pentru a discuta despre provocări actuale legate de mediu, despre dezvoltarea ecologică durabilă în regiunea Mării Negre, precum și despre rolul Uniunii Europene în fața acestor provocări și oportunități. Dumneavoastră și cititorii dumneavoastră sunteți invitați să vă conectați și să vă înregistrați aici. Toate informațiile relevante și documentele referitoare la eveniment și scopul acestuia sunt disponibile pe site.

Cum se raportează țările cu acces direct la Marea Neagră la conceptul de cooperare regională?

Nu este nevoie decât să aruncăm o privire la Uniunea Europeană ca să ne dăm seama de beneficiile cooperării regionale și ale eficienței multilateralismului. Este la fel și în regiunea Mării Negre. Provocările sunt mai bine gestionate și oportunitățile mai bine valorificate atunci când se lucrează împreună. Rolul multilateralismului în regiune este simplu - să stabilească un mediu concurențial echitabil între țări, indiferent de poziția acestora în sistemul internațional, să stabilească norme și standarde durabile pe care să le respecte toți actorii. Pandemia actuală confirmă din nou nevoia unei astfel de abordări - virusul nu ține cont de granițe.

Cooperarea regională la Marea Neagră a fost dezvoltată pe bază de voluntariat și la niveluri diferite de angajare, de exemplu între autoritățile locale, societatea civilă și administrațiile guvernamentale. Țările au obiective comune - prosperitatea, reziliența și stabilitatea regională - dar și provocări comune - provocări legate de mediu, nevoia unei interconectări de calitate, schimbările climatice, chiar și migrația. Implementarea tuturor inițiativelor și activităților din regiune nu poate avea loc fără o cooperare eficientă a tuturor țărilor implicate.

Spre exemplu, menționez Programul de Cooperare Transfrontalieră UE-Marea Neagră, care a ajutat semnificativ economiile locale și dezvoltarea comunităților de la Marea Neagră. De asemenea, cu sprijinul UE, actorii regionali s-au implicat mai mult în proiectul de Îmbunătățire a Monitorizării Mediului din Regiunea Mării Negre, care, spre exemplu, a dus la crearea unei baze de date online privind calitatea apei din bazinul Mării Negre și care furnizează informații detaliate cu privire la starea mării. Aceste eforturi sunt esențiale, deoarece bazinul Mării Negre este unul dintre cele mai poluate bazine din lume, din cauza activităților desfășurate aici de populație. Cooperarea regională este crucială pentru abordarea eficientă a acestei probleme.

În plus, societatea civilă, prin Forumul ONG-urilor de la Marea Neagră, sprijinit de UE, rămâne un actor principal și continuă să aducă un aport esențial la cooperarea regională.

În ce măsură vedeți posibilă cooperarea între UE, Federația Rusă și Turcia în regiune?

Inițiativa Sinergia Mării Negre se axează în primul rând pe cooperarea tematică și pragmatică destinată identificării unor soluții comune la provocările regionale și exploatării oportunităților regionale. Este la îndemâna tuturor țărilor din regiune. Implicarea activă a tuturor celor șase state riverane în crearea Agendei Maritime Comune și a Agendei Strategice pentru Cercetare şi Inovare la Marea Neagră sunt cele mai bune exemple de cooperare benefică, ceea ce contribuie foarte mult la consolidarea încrederii. Participarea activă în proiecte specifice, precum monitorizarea mediului sau cooperarea transfrontalieră are un impact pozitiv asupra bunăstării comunităților din regiunea Mării Negre.

Uniunea Europeană încurajează relațiile de bună vecinătate atât pentru Statele Membre, cât și pentru statele care nu fac parte din aceasta. Nu impunem opțiuni binare când vine vorba de cooperare. De aceea, dacă am putea implica țări precum Rusia și Turcia în proiecte specifice și în activități de cooperare ar fi foarte bine. În același timp, implicarea noastră în bazinul Mării Negre se bazează clar pe respectarea normelor dreptului internațional, incluzând principiile independenței, suveranității și integrității teritoriale, Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării, inclusiv libertatea de navigație, precum și politica UE privind nerecunoașterea anexării ilegale a Peninsulei Crimeea. Acest din urmă aspect a fost reconfirmat de miniștrii de externe ai UE în Iunie 2019.

Având în vedere contextul geopolitic complex al regiunii Mării Negre, care sunt elementele și inițiativele principale care stau la baza inițiativei Sinergia Mării Negre?

Structura inițiativei Sinergia Mării Negre a fost modificată conform nevoilor de-a lungul anilor, concentrându-se la acest moment pe zece sectoare și domenii de cooperare. Aceste domenii de cooperare sunt organizate în trei cercuri concentrice:

1. Cercul interior include domeniile de cooperare din cadrul inițiativei Sinergia Mării Negre care au avut realizări cheie în: creșterea albastră, cu accent pe politica maritimă integrată; cercetare și inovare marină; piscicultură și acvacultură; protecția mediului și schimbări climatice; cooperare transfrontalieră și implicarea societății civile.
2. Cercul median ilustrează domeniile de cooperare din cadrul inițiativei care au înregistrat progrese în decursul anilor și include educația, știința și inovația (în afara celor marine), cultura și turismul, energia și transportul sub diverse forme.
3. Cercul exterior face referire la ariile de cooperare din cadrul inițiativei care au înregistrat progrese scăzute în ultimii ani, precum afacerile sociale și ocuparea forței de muncă. Aceste domenii au fost considerate de către UE și de unele state riverane Mării Negre ca priorități în mișcare, de asemenea în ceea ce privește gestionarea consecințelor coronavirusului.

În toate domeniile de cooperare, implicarea societății civile, a comunităților locale, a reprezentanților mediului academic și al celui de afaceri din regiunea Mării Negre este fundamentală.

În plus, sunt esențiale legăturile puternice dintre Sinergia Mării Negre și alte inițiative, politici și strategii ale UE. Acest lucru este foarte important mai ales din perspectiva Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării, a poziției geografice a fluviului și a legăturii acestuia cu marea, precum și pentru acțiunile comune vizând mediul, transportul și resurselor energetice.

Datorită poziției sale geografice, precum și din considerente geopolitice, regiunea prezintă potențial de interconectivitate, crucial pentru prosperitatea și trăinicia regiunii. De exemplu, bazinul Mării Negre ar trebui să joace un rol de legătură de amploare și să conecteze rute de transport importante ale Europei: de la est la vest (și cu posibilitatea utilizării fluviului Dunărea), de la nord la sud (de la Marea Baltică la Marea Neagră) și chiar mai departe în est, până în Asia Centrală. O legătură care să includă transportul maritim este primordială pentru consolidarea cooperării UE cu cei trei parteneri de la Marea Neagră cu care Uniunea are acorduri de asociere - Georgia, Ucraina și Republica Moldova.

În sfârșit, UE menține legături strânse cu alte organizații regionale și internaționale cu un rol activ la Marea Neagră. UE este observator permanent în cadrul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, se implică activ în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană, care contribuie la asigurarea sustenabilității domeniului piscicol și la dezvoltarea acvaculturii și contribuie în permanență alături de Comisia pentru Protecția Mării Negre împotriva Poluării.

Ce ne puteți spune în legătură cu principalele obstacole care îngreunează cooperarea în regiunea Mării Negre și ce măsuri credeți că ar putea fi luate pentru a exploata la maximum potențialul bazinului?

Evident, cel mai important lucru pentru succesul cooperării regionale este implicarea țărilor. UE poate intermedia, furniza ajutor financiar, expertiză, platforme, însă fără voință politică și fără o cooperare eficientă a țărilor implicate nu putem avea rezultatele scontate. Din fericire, întrezărim voință și dorință pentru cooperare, care provin direct de la rezultatele pozitive pe care le are o astfel de colaborare regională.

Un alt obstacol semnificativ îl reprezintă aspectele legate de securitate. Suntem conștienți de faptul că regiunea a cunoscut, de-a lungul anilor, tensiuni geopolitice diverse, acțiuni destabilizatoare, chiar și încălcări ale dreptului internațional. Inițiativa Sinergia Mării Negre, care respectă normele dreptului internațional, rămâne un cadru pentru cooperarea concretă și pragmatică, pentru gândirea creativă și pentru desfășurarea de acțiuni ample, profunde și sustenabile, care să facă față provocărilor transnaționale de azi și care să ducă la exploatarea potențialului Mării Negre.

Conchizând, actuala pandemie de COVID-19 a pus regiunea în fața unor noi provocări. Este nevoie să căutăm un model de redresare sustenabil și rezistent, care să se axeze în principal pe acțiuni de cooperare regionale ecologice și intens digitalizate.

În ce măsură credeți că este posibilă realizarea unui spațiu comun de securitate și prosperitate prin intensificarea cooperării regionale?

După cum spunea deseori Înaltul Reprezentant al UE pentru Relații Externe și Politici de Securitate/Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, UE este un organism multilateral prin natura sa. Multilateralismul este singura metodă eficientă prin care putem combate amenințările cărora nicio țară nu le poate face față singură și în mod categoric este singura cale în actualul context epidemiologic.

Acțiunile și proiectele care au ca subiect principal nevoile și interesele comune, care valorifică potențialul neexploatat și propun soluții concrete pentru provocările regionale comune, ar trebui prețuite și întreținute. Este evident că este și cazul regiunii Mării Negre.