Readucerea SUA pe scena internațională și asumarea din nou a rolului de lider global, după instalarea administrației Biden la Casa Albă, este pe atât de așteptată pe cât se anunță de dificilă.

Supraviețuirea acordului nuclear cu Iranul constituie, probabil, miza și obiectivul imediat cel mai important pentru comunitatea internațională, din perspectiva stabilității și securității în Orientul Mijlociu și la nivel global. Nu întâmplător, semnatarii acordului nuclear cu Iranul s-au întrunit, la 21.12.2020, pentru a-și exprima îngrijorarea în legătură cu îndepărtarea Iranului de angajamentele asumate prin acord (în ultima perioadă a avut loc instalarea a trei noi centrifuge avansate pentru îmbogăţirea uraniului la Natanz, iar parlamentul iranian a adoptat o lege prin care cere guvernului să consolideze programul nuclear şi să interzică inspecţiile efectuate de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, în baza acordului încheiat la Viena în 2015) și pentru a-și exprima speranța că SUA va reveni la masa negocierilor.

Statele Unite mai sunt așteptate de asemenea să readereze imediat la Acordul de la Paris privind clima din 2015 și să preia conducerea eforturilor globale vizând prevenirea schimbărilor climatice, după cum sunt absolut esențiale pentru gestionarea situațiilor de criză și conflict din diverse zone ale lumii și stoparea asaltului asupra principiilor și instituțiilor internaționale condus de puteri revizioniste. Aceasta implică un nou parteneriat strategic între SUA și europeni, un parteneriat pentru care fiecare din cele două părți să fie apt pe deplin și la care să se angajeze cu toată capacitatea.

Iar dacă europenii sunt caracterizați de diviziuni – în interiorul societăților și la nivelul Uniunii – care se adâncesc, nici despre SUA nu se poate spune că traversează o perioadă mai fastă.

La conducerea Statelor Unite se instalează o administrație cu legitimitate (a viitorului președinte și a instituțiilor americane) slăbită din start – pe de o parte de campania fără precedent a unui președinte în exercițiu, care nu este reales, de a submina și, eventual, întoarce în favoarea sa rezultatul unui proces electoral democratic, iar pe de altă parte de întârzierea și dificultatea cu care partidul care a pierdut alegerile acceptă, formal, victoria câștigătorului votului popular și electoral.

Viitorul președinte primește ca moștenire o țară divizată social, confruntată cu o pandemie ale cărei efecte se înrăutățesc și cu o economie în declin amenințător.

Motiv pentru care, primele patru priorități anunțate recent de echipa de tranziție a viitorului președinte al SUA sunt: pandemia de COVID-19, refacerea economică, echitatea rasială și schimbările climatice.

O astfel de agendă presupune și anunță concentrarea atenției și eforturilor viitoarei administrații pe plan intern, adică America înainte de toate (America first).

În ce privește revenirea SUA la conducerea afacerilor internaționale și preluarea inițiativei, agenda publicată de echipa de tranziție anunță, așa cum Joe Biden a și declarat pe parcursul procesului electoral, readerarea Americii la Acordul de la Paris privind clima.

Măsura în care administrația Biden va reangaja SUA pe plan internațional, într-un orizont mai mult sau mai puțin apropiat ar putea fi indicată de disponibilitatea declarată și mai ales de voința politică de a reveni la masa negocierilor pe tema programului nuclear al Iranului. După cum ar mai putea fi indicată de schimbări majore în politicile curente față de principalii competitori și adversari ai SUA – China și Rusia.

În cazul Rusiei, care iși consolidează – cu ajutorul unora din statele europene membre NATO și UE – capacitatea de influențare a europenilor prin creșterea dependenței acestora de resursele energetice rusești, situația capătă un caracter de urgență pe fondul dezvăluirilor recente privind atacurile cibernetice asupra unui număr de agenții guvernamentale și companii private americane. Atribuite public Rusiei, de secretarul de stat și de procurorul general al SUA, acțiunile de spionaj cibernetic rusesc au vizat – cu succes – Departamentul Energiei, Departamentul de Stat și Departamentul Securității Interne.

În timp ce este imperativ, un răspuns din partea SUA va fi foarte dificil de calibrat, ținând cont de lipsa unei definiții clare, comun acceptate a termenului de război cibernetic, precum și de asigurarea unui echilibru între restabilirea credibilității (Americii) și prevenirea escaladării.