Primele angajamente externe ale președintelui Joe Biden, chiar dacă limitate la mediul online de restricțiile impuse de o pandemie despre ale cărei cauze, manifestări, efecte și durată încă nu părem a cunoaște suficient, se anunță promițătoare.

În formatele oferite de summitul G-7 și de Conferința de Securitate de la Munchen, de la sfârșitul săptămânii trecute, noul președinte american a anunțat, declarativ, că America revine, ca lider al scenei globale și ca partener de încredere pentru aliați.

Mesajele lui Joe Biden au inclus, probabil, tot ceea ce aliații Americii au așteptat timp de patru ani de zile – au fost reafirmate alianța transatlantică și dedicația SUA față de NATO, valorile democrației, colaborarea economică, de securitate și privind mediul. Pe scurt, revenirea Americii la multilateralism. 

Noul președinte al SUA a mai anunțat o schimbare de abordare și atitudine a Washingtonului față de Rusia (pe care a catalogat-o drept factor destabilizator la nivel internațional), comparativ cu predecesorul său Donald Trump, însă a indicat și o anumită continuitate pe direcția China. 

Dincolo de caracterul lor reasigurător, însă, mesajele noului președinte american ar trebui privite și cu doza necesară de realism.

Astfel, pe de o parte, intenția de repunere a Americii în rolul de lider global și de reangajare la multilateralism a fost semnalată de două demersuri relevante anunțate tot săptămâna trecută:

 - Conferința de Securitate de la Munchen a fost folosită de către administrația Biden și pentru a formaliza readerarea SUA la Acordul privind schimbările climatice de la Paris;

- cu trei zile mai devreme, un oficial al Departamentului Sănătății anunța că SUA urmează să facă tranziția de la observator la participant în Consiliul COVAX, o inițiativă co-prezidată de Organizația Mondială a Sănătății având drept obiectiv distribuirea vaccinurilor anti COVID-19 la nivel global (SUA alocă fonduri de 4 miliarde USD pentru acest efort global).      

Pe de altă parte, rămâne de văzut în ce măsură America va și reuși să fie ceea ce a angajat noul său președinte.

Iar testele cele mai clarificatoare, în această privință, ar putea fi oferite chiar de două din temele pe care administrația Biden s-a exprimat deja. Prima este aceea a schimbărilor climatice, unde o poziție și mai ales un angajament comun de combatere a acestor schimbări la nivel internațional sunt foarte dificil de imaginat fără cooperarea adversarilor Americii – China (în primul rând, pentru că această țară este cel mai mare producător de poluare cu carbon din lume) și Rusia.

A doua o constituie programul nuclear iranian. Secretarul de stat Antony Blinken a sugerat, cu o zi înainte de cele două evenimente internaționale menționate mai sus, că SUA urmează să revină la masa negocierilor privind programul nuclear iranian, însă din transcrierea oficială a convorbirii telefonice purtată de președintele Joe Biden cu premierul israelian Benjamin Netanyahu (în aceeași zi) a rezultat că termenii în care ar putea avea loc o reangajare a Americii în proces vor depinde și de poziția Israelului.