1. Bosnia și Herțegovina (BiH) obține statutul de stat candidat la integrarea în Uniunea Europeană (UE)

Consiliul Afaceri Generale al UE a aprobat în cadrul reuniunii din 13 decembrie 2022 propunerea de a acorda BiH statutul de candidat la integrare.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și Securitate, Josep BORRELL, a salutat această decizie, iar Comisarul european pentru extindere, Olivér Várhelyi, la rândul său, a numit decizia adoptată în cadrul Consiliului Afaceri Generale, de a aproba acordarea pentru BiH a statutului de candidat, ca „un punct de cotitură în politica de extindere a UE”.

Șeful delegației UE în BiH, ambasadorul Johann SATTLER, a comentat de asemenea decizia spunând totuși „că celebrarea ar trebui să înceapă numai când totul este terminat”.

Prim-ministrul sloven, Robert Golob, a susținut, la rândul său accelerarea procesului de extindere a UE către țările din Balcanii de Vest, în special BiH, considerând că acest lucru va contribui în mod semnificativ la stabilitatea politică a regiunii Balcanilor de Vest, care se află sub o presiune puternică a Rusiei.

Ministrul austriac pentru UE, Karoline Edtstadler, și-a exprimat mulțumirea cu privire la decizia Consiliului Afaceri Generale, declarându-și satisfacția că s-a convenit să se acorde BiH statutul de candidat la UE, acest lucru transmițând un semnal puternic întregii regiuni a Balcanilor de Vest.

În conformitate cu concluziile Consiliul Afaceri Generale al UE, privind procesul de extindere și stabilizare și asociere adoptate la 13 decembrie 2022, în cadrul Summitului Consiliului European, în 15 decembrie 2022, liderii UE au convenit să acorde BiH statutul de țară candidată pentru aderare la UE. Recomandarea făcută este că BiH trebuie să consolideze statul de drept, lupta împotriva corupției și crimei organizate, gestionarea migrației și drepturile fundamentale. Semnalul puternic dat de UE către BiH este considerat a fi o așteptare clară ca autoritățile de la Sarajevo să realizeze reformele, dar este și un semnal clar cu privire la viitorul întregii regiuni a Balcanilor de Vest.

Este semnificativ a reaminti aici că BiH și-a început procesul de integrare europeană în 2016, în timp ce în 2019 a primit aprobarea Comisiei Europene cu condiția să abordeze 14 priorități înainte de a primi statutul de candidat. Cu toate acestea, este semnificativ de subliniat că, în raportul său de progres publicat în octombrie 2022, Comisia a propus acordarea statutului de candidat BiH, în cazul în care țara îndeplinește opt condiții legate de reforma sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, drepturile omului și libertatea presei.

2. Serbia avertizată la nivelul UE cu suspendarea temporară a regimului de circulație fără vize

Pe 08 decembrie 2022, Camera Reprezentanților a Olandei a susținut o rezoluție prin care cere guvernului său să pledeze la Bruxelles pentru suspendarea temporară a regimului fără vize pentru Serbia, dacă Belgradul nu se aliniază la politica de viză și la politica externă a UE. Deși propunerea a avut sprijinul majorității membrilor opoziției și ai guvernului din Parlamentul olandez, în timpul dezbaterii la inițiativa ministrului afacerilor externe, s-a convenit ca această rezoluție să nu fie un ghid oficial pentru guvernul olandez în acest moment. După cum a explicat ministrul, guvernul lucrează în prezent la propriul document pe această temă, deci acesta este motivul oficial pentru care propunerea nu este încă o instrucțiune pentru acțiune guvernamentală în cadrul UE. S-a convenit ca rezoluția, care a primit sprijinul parlamentarilor, să revină în curând pe ordinea de zi, dar data exactă nefiind încă anunțată.

Cu o zi înainte de inițierea rezoluției în Parlament, secretarul de stat pentru Justiție și Securitate, Erik van der Burg, a răspuns întrebărilor parlamentare ale lui Van Wijngaarden despre creșterea migrației prin Serbia. El a spus că guvernul „împărtășește îngrijorarea comisarului european Johansson cu privire la creșterea fluxului de migrație prin Serbia și vede necesar a se opune fluxului prin Balcanii de Vest”, dar salută și pașii făcuți de Serbia în ceea ce privește armonizarea cu politica UE în materie de vize și va continua să monitorizeze evoluția situației și să exercite presiuni dacă este necesar.

3. Kosovo face un pas crucial și depune cererea de aderare la UE

În 12.12.2022, președintele kosovar, Vjosa Osmani, a anunțat că, până la sfârșitul anului, Kosovo va depune candidatura pentru aderarea la UE, subliniind că Summitul UE-Balcanii de Vest nu este locul pentru negocieri între Kosovo și Serbia. În același context, V. Osmani a respins posibilitatea de a se întâlni cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, președintele kosovar subliniind în mass-media din Tirana că o întâlnire a UE și a țărilor din Balcanii de Vest nu este locul pentru dialog și negocieri între Kosovo și Serbia, acest proces fiind unul separat, cu medierea UE. Mai mult, V. Osmani a adăugat că un astfel de proces ar trebui să se concentreze pe recunoașterea reciprocă și păstrarea integrității și suveranității Kosovo și a ordinii constituționale. Potrivit acesteia, este, de asemenea, necesar ca UE să înceapă să acționeze cu cuvinte și fapte, în special în ceea ce privește liberalizarea vizelor pentru Kosovo. V. Osmani a subliniat și că UE ar trebui să facă distincția între țările pe deplin aliniate la politica sa și cele care sunt de partea Rusiei.

Kosovo face un pas crucial conform ambiției sale de a deveni membru cu drepturi depline al familiei UE, „pentru Kosovo și cetățenii săi neexistând niciodată o alternativă, dar visele devin realitate doar atunci când lucrezi pentru ei”, așa cum a subliniat și președintele, V. Osmani. În ultimul său raport de progres privind Kosovo, Comisia Europeană, a lăudat progresul Kosovo, declarând că „și-a consolidat capacitățile de a coordona punerea în aplicare a angajamentelor și obligațiilor care decurg din Acordul de Stabilizare și Asociere.

Cu toate acestea, la nivel intern și internațional, s-a consolidat percepția conform căreia Kosovo, totuși, se află într-o poziție unică și dificilă: cinci dintre cele 27 de state membre ale UE – Spania, Grecia, Slovacia, România și Cipru – nu îi recunosc independența declarată și se estimează că este puțin probabil să se realizeze acest lucru fără un acord obligatoriu de reglementare a relațiilor între Serbia și Kosovo, un proces care pare departe de a fi realizat.

Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti a declarat că cererea de aderare la UE va fi înaintată Președinției cehe a Consiliului UE în ultimele zile ale acestui an și ale mandatului său de șase luni, Suedia urmând a prelua președinția UE pentru primele șase luni ale anului 2023.

Este semnificativ de subliniat că oficialul kosovar a precizat că „progresul va depinde de angajamentul lor față de reforme profunde și transformatoare care promovează democrația, întăresc statul de drept și contribuie la dezvoltarea economică a Kosovo”.

4. UE dă un semnal clar și Muntenegrului

Parlamentul Muntenegrului nu a reușit nici în 12 decembrie 2022 să numească cei patru judecători (din totalul de șapte) în posturile vacante de la Curtea Constituțională, prelungind astfel blocajul acestei instituții, care durează din 13 septembrie 2022.

O altă nereușită a sesiunii parlamentare din 12 decembrie 2022 a fost cea privind modificarea Legii președintelui, prin care se dorește adoptarea unui mecanism favorabil pentru Parlament, prin care să preia o parte din atribuțiile șefului statului în propunerea mandatului pentru formarea noului guvern și, în principiu, care permite majorității parlamentare să-și aleagă candidatul.

Ca urmare, Ana Pisonero, purtătorul de cuvânt pentru extindere, vecinătate și parteneriate internaționale din Comisia Europeană a adresat Muntenegru chemarea să asigure funcționalitatea operațională a Curții Constituționale și să revoce modificările aduse Legii președintelui. Mai mult, A. Pisonero a subliniat că amendamentele au fost adoptate împotriva recomandării Comisiei de la Veneția de a nu promulga legea „până când Curtea Constituțională nu va deveni pe deplin operațională și poate să evalueze constituționalitatea după adoptare”. Este a doua oară când Parlamentul a adoptat amendamentele menționate, de când președintele Milo Đukanović, de la Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS), a returnat legea Parlamentului pentru prima dată pe 7 noiembrie. Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că, în conformitate cu prevederile Constituției Muntenegrului, președintele este obligat să semneze legea dacă parlamentul o adoptă a doua oară.

Mai mult, a fost lansată chemarea ca toți actorii politici să se abțină de la alte acte provocatoare în lumina protestelor din Muntenegru care au urmat sesiunii parlamentare, din 12 decembrie 2022, când s-a ratat o altă ocazie de a pune capăt crizei instituționale de lungă durată.

În mediile politice și mass-media sunt făcute aprecieri intense conform cărora o Curte Constituțională pe deplin funcțională și compusă din membri competenți este cheia liderilor de la Podgorica pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor muntenegreni și pentru a merge mai departe pe calea integrării în UE.

Este de remarcat că Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS), fostul partid de guvernare de lungă durată și care acum este în opoziție pentru prima dată din anul 2020, a acuzat actuala majoritate parlamentară că este „neconstituțională” și „blochează calea europeană a Muntenegrului”, motiv pentru care DPS a decis să nu voteze candidații propuși pentru Curtea Constituțională.

5. Concluzionând...

Putem sublinia că se confirmă din ce în ce mai mult exprimarea la nivelul UE a temerilor de răspândire a influenței ruse și chineze în Balcanii de Vest, acest lucru fiind făcut cunoscut accentuat la Summitul UE-Balcanii de Vest desfășurat la Tirana, în 06 decembrie 2022.

Este de remarcat că, la acel important eveniment, cancelarul german, Olaf Scholz a vorbit despre o nouă poziție în UE în ceea ce privește regiunea Balcanilor de Vest, iar la sfârșitul Summitului din capitala albaneză Tirana, liderii UE și-au reafirmat „angajamentul deplin și fără echivoc față de perspectiva de aderare la UE a Balcanilor de Vest și au cerut accelerarea procesului de aderare”.