UE a dorit și dorește integrarea întregii regiuni a Balcanilor de Vest

În numeroasele mele poziții exprimate într-o perioadă anterioară, am reafirmat în mod repetat și din ce în ce mai accentuat, că în contextul promisiunilor de integrare care au fost făcute la Salonic (în 2003) și în contextul evoluțiilor ce au urmat la nivel regional și global, Balcanii de Vest reprezintă o prioritate în acest sens pentru UE, acest lucru fiind din ce în ce mai vizibil în zilele noastre.

Deci, nu trebuie să uităm poziția adoptată de fostul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, care a pledat frecvent pe timpul mandatului său pentru admiterea în UE a tuturor entităților din Balcanii de Vest din rațiuni strategice, evidențiind o realitate și sugerând că trebuie contracarate influențele exercitate intens în regiune de către China și Rusia. În plus, este de remarcat că, Angela Merkel a afirmat la vremea respectivă că integrarea europeană a țărilor din Balcanii de Vest este susținută și de președintele Franței, Emmanuel Macron.

La fel de important este de evidențiat că Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a făcut cunoscut opiniei publice internaționale că „prioritatea o constituie accelerarea agendei extinderii europene în Balcanii de Vest și să fie susținuți partenerii din regiune în eforturile de aplicare a reformelor necesare și de avansare pe parcursul european”.

Este de remarcat că, după ce liderii UE au convenit în iunie 2022 să facă din Moldova și Ucraina candidați la aderare și au spus că Georgia va fi eligibilă pentru candidatură, odată ce țara va îndeplini unele obiective definite de Comisia Europeană, o lună mai târziu, UE a început negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, după o perioadă semnificativ de mare de blocaj.

La rândul său, BiH a făcut un pas mai aproape pentru a se alătura puternicului bloc economic după Summitul Consiliului European, din 15 decembrie 2022, când liderii UE au convenit să acorde BiH statutul de țară candidată pentru aderare la UE, în pofida criticilor încă existente cu privire la modul în care este condusă această țară.

Și Kosovo se apropie de UE, odată cu semnarea unui Acord de stabilizare și asociere, dar mai ales începând cu 12 decembrie 2022, când președintele kosovar, Vjosa Osmani, a anunțat că, până la sfârșitul anului 2022, statul pe care îl conduce va depune candidatura pentru aderarea la UE.

Trebuie semnalat că și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut referire și subliniat că sprijinirea BiH (în același context făcând referire și la Moldova și Georgia) este crucială în contextul războiului. J. Stoltenberg a remarcat că BiH, unde interferența Rusiei și tensiunile etnice au creat mult timp instabilitate politică, este „importantă pentru stabilitatea în ansamblul a Balcanilor de Vest”.

În același context, este semnificativ de menționat și punctul de vedere exprimat în 03 noiembrie 2022, de ministrul integrării din Austria, Susanne Raab, în cadrul întrunirii „Procesul de la Berlin” (eveniment care a avut loc la Berlin), un format lansat inițial de Angela Merkel, în 2014. Ministrul austriac a subliniat că „UE ar trebui să accelereze integrarea statelor din Balcanii de Vest pentru a se asigura că alte puteri nu pot exercita influență asupra vecinătății imediate a UE.”

Mai mult, oficialul austriac a evidențiat la finalul întrunirii că „războiul rus de agresiune asupra Ucrainei ne-a arătat clar că noi, ca UE, trebuie să pornim în sfârșit atunci când vine vorba de integrarea celor șase state din Balcanii de Vest” și că „nu ne putem permite să lăsăm alte puteri să exercite influență în vecinătatea noastră imediată.”

Olanda începe să adopte o poziție favorabilă accelerării integrării în UE a Balcanilor de Vest

Iată că putem constata acum o nouă intensificare a poziției la nivelul UE privind accelerarea integrării Balcanilor de Vest. De ce spunem acest lucru? Deoarece opinia publică din Olanda este încă fundamental sceptică sau critică cu privire la extinderea UE în general. Cu toate acestea, atitudinile și pozițiile adoptate cu privire la integrarea Balcanilor de Vest par să se schimbe semnificativ și în Olanda, la aproximativ douăzeci de ani de la Summitul de la Salonic, din 2003. Observăm o astfel de evoluție chiar dacă țările din Balcanii de Vest reprezintă încă în anumite medii o gaură în inima Europei, discrepanța dintre ce se susține declarativ și se implementează este percepută și la acest moment ca fiind imensă, iar dimensiunea temporală pare încă irelevantă pentru anumiți factori de decizie și anumite elite politice din UE și Balcanii de Vest.

Ca urmare, putem reafirma fără rezerve că se confirmă din ce în ce mai mult exprimarea la nivelul UE a temerilor de răspândire a influenței ruse și chineze în regiunea Balcanilor de Vest, acest lucru fiind făcut cunoscut la Summitul UE-Balcanii de Vest, desfășurat la Tirana, în 06 decembrie 2022. La acest important eveniment, actualul cancelar german, Olaf Scholz a vorbit despre o nouă poziție în UE în ceea ce privește regiunea Balcanilor de Vest, iar la sfârșitul Summitului din capitala Albaniei, liderii UE și-au reafirmat „angajamentul deplin și fără echivoc față de perspectiva de aderare la UE a Balcanilor de Vest și au cerut accelerarea procesului de aderare”. Din cealaltă parte a venit un mesaj la fel de sugestiv, prim-ministrul albanez și gazda summit-ului de la Tirana, Edi Rama, cerând UE să-și transforme cuvintele în fapte, subliniind că „UE are nevoie de Balcanii de Vest la fel de mult pe cât Balcanii de Vest au nevoie de UE” și că „trebuie să se înfrunte viitorul din ce în ce mai mult împreună.”

Așadar, vedem că accentul pus pe extinderea UE s-a schimbat considerabil, relativ brusc și în mod neașteptat. Indiferent de evoluția situației din Ucraina, UE pare că își accelerează proiectul de integrare a Balcanilor de Vest în pofida faptului că pe lângă perspectiva și punctele de vedere exprimate de factorii de decizie, există și percepțiile publice care ar putea conta decisiv în această ecuație, mai ales că putem vorbi de două percepții publice relativ diferite, una generată în Balcanii de Vest, cealaltă generată în unele State Membre ale UE.

Nu trebuie să uităm că, în 2016, în Olanda a avut loc referendumul privind Acordul de Asociere Ucraina – Uniunea Europeană, eveniment cu ocazia căruia s-a constatat că două treimi dintre votanții olandezi s-au opus acordului, arătând puterea sentimentului eurosceptic creat în Țările de Jos. Astăzi, se pare că atitudinile se schimbă semnificativ, deoarece aproximativ 80% din opinia publică olandeză își manifestă îngrijorarea cu privire la desfășurarea și consecințele războiului din Ucraina. Cu toate acestea, doar 26% doresc ca UE să se extindă rapid din cauza acestui război.

În același timp, în ceea ce privește extinderea UE în Balcanii de Vest, opinia publică olandeză este împărțită semnificativ, iar majoritatea nu consideră problema extinderii ca fiind foarte importantă, după cum s-a constatat prin studiul „Strict, echitabil și mai deschis către extinderea UE! Opinia publică olandeză privind apartenența la UE a Balcanilor de Vest” (realizat de Fondul European pentru Balcani, BiEPAG și Dpart). Prin studiul menționat și desfășurat s-a ajuns la concluzia că 45% dintre respondenți au susținut aderarea la UE a țărilor din Balcanii de Vest: mai precis, 38% dintre respondenți au spus că ar fi relativ bine, în timp ce 7% au spus că ar fi foarte bine dacă țări precum Albania, BiH, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia ar adera la UE. În schimb, 34% dintre respondenți s-au exprimat negativ, în timp ce 21% nu au fost hotărâți să răspundă. Pe de altă parte, în timp ce opiniei publice îi pasă de respectarea criteriilor de aderare la UE, majoritatea cunosc puține lucruri despre acestea sau despre țările care ar putea adera la Uniune. Aproximativ 42% dintre respondenții olandezi la sondaj au identificat în mod corect cele șase state din Balcanii de Vest, în timp ce în alte grupuri, doar câțiva au reușit să numească țările care aparțin așa-numitului grup de state din Balcanii de Vest.

Majoritatea opiniei publice nu este familiarizată cu puterile de vot pe care Olanda ca stat membru le are, iar când se vorbește despre procesul de extindere, 60% cred că dacă Balcanii de Vest se vor alătura UE, Turcia se va alătura automat și ea. Este de așteptat ca cei care au încredere în UE să tindă să aprobe politici precum extinderea, în timp ce scepticii și negativii cu privire la administrația de la Bruxelles au mai multă încredere în guvernele naționale și sunt, de asemenea, nesiguri cu privire la politicile europene ale UE. Ce putem învăța din aceste constatări? Opiniile publice din Țările de Jos se schimbă semnificativ și, deși oamenii nu percep problema ca fiind foarte importantă, nu se declară nici împotrivă. Surprinzător este că politicienii au fost, într-o oarecare măsură, uimiți de aceste schimbări, ceea ce ne face să concluzionam că opinia publică a fost și probabil încă este folosită ca scuză pentru adoptarea unor decizii ce dau naștere unor controverse. Am putea spune că, cel mai probabil, factorii de decizie și-au folosit circumscripțiile drept o justificare pentru lipsa lor de viziune, de curaj geopolitic și, chiar mai mult, pentru lipsa de acțiune. Întrebarea esențială este: care ar fi costul eșecului dacă UE nu ar acționa acum decisiv pentru integrarea Balcanilor de Vest?

După cum se cunoaște foarte bine, Kosovo rămâne ultima țară din Balcanii de Vest care nu a ajuns încă la liberalizarea vizelor UE, ceea ce ar permite cetățenilor săi să călătorească liber în UE timp de până la 90 de zile. În ciuda unei evaluări pozitive din 2018 din partea Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea criteriilor de referință formale, Țările de Jos, precum și alte câteva state membre ale UE, s-au opus invocând preocupări legate de statul de drept. Așa cum era de așteptat, statu quo-ul a dus la o politizare a procesului și la creșterea frustrărilor. Cunoașterea diferitelor poziții este fundamentală pentru a putea identifica punctele de acțiune necesare a fi puse în aplicare pentru a depăși impasul atât de partea olandeză, cât și de cea kosovară. Evoluțiile din ultima perioadă arată cum poziția olandeză se schimbă încet, argumentând că, în pofida divergențelor încă existente, liberalizarea vizelor ar putea avea loc spre sfârșitul anului 2022, un astfel de demers venind cu recomandări atât pentru Kosovo, cât și pentru Țările de Jos, pentru a valorifica impulsurile actuale de evoluție regională și globală.

În concluzie

Deși se constată că încă rămân diferențele cunoscute și existente de ceva timp între cele șase entități din Balcanii de Vest, în ceea ce privește ritmul discuțiilor de aderare la UE și unele probleme bilaterale complicate care persistă, oficialii UE cred că este mai important ca niciodată să se clarifice percepția că cele șase națiuni din Balcanii de Vest aparțin toate familiei europene, astfel încât să nu se întoarcă cu frustrare către Rusia sau China.

Așa cum a spus Luigi Scazzieri, cercetător la Centrul pentru Reforme Europene (un think tank cu sediul la Londra), „nimeni nu este aproape de aderare la UE”. Mai mult, Luigi Scazzieri a subliniat că „toți trebuie să depășească obstacole substanțiale pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga, care definesc standardele UE privind instituțiile democratice puternice, o economie de piață funcțională și capacitatea de a-și asuma obligațiile aferente aderării”.

În același timp, așa cum a declarat comisarul UE pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, în timpul unei vizite efectuate la Belgrad, anterior Summitului de la Tirana, „politica de extindere este printre primele trei priorități ale liderilor UE” și „singura soluție reală pe termen lung pentru pace, stabilitate și prosperitate este aderarea lor [Balcanilor de Vest] la UE.”