Președintele Ucrainei, vizită de importanță deosebită în SUA
Surprinzătoarea vizită a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în SUA, vine după mai mult de 300 de zile de război și într-un moment critic al invaziei ruse, demarată în 24 februarie 2022.
La finalul zilei de miercuri, 21 decembrie 2022, în cadrul vizitei efectuate în SUA, președintele Ucrainei, V. Zelenski, a exprimat la Washington o cerere plină de entuziasm către Congresul și poporul american – aceea de a continua acordarea sprijinului pentru Kiev, în lupta împotriva invaziei Rusiei. V. Zelenski a mulțumit parlamentarilor și poporului american pentru sprijinul de amploare și a precizat că angajamentele făcute vor fi esențiale în perioada următoare pentru Ucraina.
În discursul susținut în fața ambelor camere ale Congresului SUA, V. Zelenski a catalogat „sprijinul american ca fiind esențial, nu doar pentru a participa într-o astfel de luptă, ci și pentru a câștiga pe câmpul de luptă”. Mai mult, președintele ucrainean a subliniat că „banii SUA nu sunt o caritate, sunt o investiție în securitatea și democrația globală, care este gestionată în cel mai responsabil mod”. Acesta a făcut o comparație între militarii ucraineni din Donbas și militarii americani care au luptat în bătălia de la Bulge,[1] în cel de-al Doilea Război Mondial – catalogând războiul din Ucraina ca fiind „o bătălie ce nu poate fi înghețată sau amânată”. V. Zelenski a susținut în termeni fermi și faptul că Rusia și-a „găsit un aliat” în Iran. În acest context, el a subliniat că „dronele Iranului trimise în Rusia au devenit o amenințare pentru infrastructura critică a Ucrainei și că așa l-a găsit un terorist pe celălalt”. Mai mult, în discursul său, oficialul ucrainean a atras atenția asupra faptul că este doar o chestiune de timp până când vor fi loviți și ceilalți aliați, dacă rușii nu vor fi opriți acum.
Înainte de discursul său în fața membrilor Congresului american, în timpul unei apariții la Casa Albă alături de președintele Joe Biden, președintele ucrainean a manifestat o atitudine deosebită față de oficialii americani. Acesta urmărea să i se spună dacă Kievul ar putea ajunge vreodată la o „pace justă” cu Moscova și, într-un astfel de context, a făcut presiuni pentru a fi trimise Ucrainei arme suplimentare și pentru a i se susține efortul în război, pe timpul iernii. Această atitudine și acest interes a venit mai ales după ce J. Biden și oficialii americani au susținut public că liderul Ucrainei căuta exact acest lucru. Conform poziției adoptate de oficialii ucraineni, armamentul occidental va fi vital pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra. Kievul caută de mult să aibă în dotare sistemul „Patriot”, despre care analiștii spun că va fi un plus puternic pentru apărarea antiaeriană a țării, dar nu va oferi un succes imediat, ca urmare a atacurilor rusești în masă cu rachete și drone, care distrug infrastructura energetică a Ucrainei.
„Nu poate exista nicio «pace justă» în războiul care ne-a fost impus”, a adăugat V. Zelenski, oficialul ucrainean spunând că Ucraina nu va fi de acord cu nimic în afară de revenirea la integritatea teritorială deplină și „rambursarea tuturor daunelor provocate de agresiunea rusă.”
Creșterea semnificativă a sprijinului militar al SUA pentru Ucraina
Conform Departamentului de Stat al SUA, armele de mare precizie care le vor fi furnizate forțelor ucrainene vor constitui „primul transfer de muniție de atac, care va oferi forțelor aeriene ucrainene capacități de efectuare a unor lovituri cu precizie sporită, împotriva forțelor invadatoare ale Rusiei”.
Acest ultim pachet de sprijin militar în valoare de 1,85 miliarde de dolari face ca sprijinul cu arme și alte ajutoare militare și de securitate oferite de SUA, de la începutul războiului, până în prezent să atingă o valoare totală de aproximativ 21,3 miliarde de dolari.
Ajutorul SUA planificat a fi acordat Ucrainei marchează astfel efectuarea unui pas semnificativ în planul de îmbunătățire a apărării antiaeriene și antirachetă a Ucrainei, îndeplinind o cerere de lungă durată a Kievului.
Potrivit Departamentului de Stat al SUA, cel mai recent pachet de ajutor militar acordat Ucrainei include:
Potrivit Pentagonului, SUA vor antrena forțele ucrainene pentru utilizarea sistemelor „Patriot”. La Washington, armata americană a anunțat că va extinde pregătirea în Germania a personalului militar ucrainean. Începând din ianuarie, vor fi antrenați 500 de militari pe lună, bazându-se din aprilie pe aproximativ 15.000 de ucraineni antrenați de SUA și aliații săi. Iată că pe lângă SUA, liderii Uniunii Europene au convenit și ei să ofere 18 miliarde de euro pentru finanțarea Ucrainei anul viitor și au hotărât adoptarea unui al nouălea pachet de sancțiuni pentru Moscova.
Rusia pregătește o acțiune militară de mare amploare
Trecând la analiza acțiunilor desfășurate de liderii ruși, este semnificativ a menționa că, în aceeași zi în care V. Zelenski efectua vizita în SUA, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că țara sa are nevoie de o forță de 1,5 milioane de militari „pentru a garanta îndeplinirea sarcinilor de asigurare a securității Rusiei”, dar nu a specificat exact când armata rusă va ajunge la această dimensiune. Forțele armate ale Rusiei au, în prezent, aproximativ un milion de militari, fiind mai reduse în comparație cu forțele armate ale Chinei, de două milioane de militari și forțele armate ale SUA de aproximativ 1,4 milioane de militari (India are, de asemenea, peste 1,4 milioane de militari).
În același context al desfășurării evenimentelor în Rusia și în aceeași zi a vizitei lui V. Zelenski în SUA, este foarte important de evidențiat și punctele de vedere exprimate sau deciziile adoptate în Rusia, cel mai probabil ca răspuns la evoluțiile din Ucraina. Drept urmare, Vladimir Putin și ministrul apărării, Serghei Șoigu, au făcut o serie de declarații extrem de interesante în timp ce conduceau întâlnirea de la ministerul rus al apărării. De ce spunem acest lucru? Deoarece poziția adoptată de președintele rus de a oferi armatei ruse tot ce are nevoie și o serie de alți indicatori prezentați de el sugerează că liderul rus ar fi decis deja să reconstituie „amenințarea militară convențională semnificativă a Rusiei la adresa Europei.”
Drept urmare, în cadrul evenimentului organizat, V. Putin a făcut promisiunea de a oferi „tot ceea ce armata cere”, în timp ce a insistat să facă cunoscut militarilor ruși că nu a existat nicio limitare financiară pentru resursele ce ar fi fost acordate armatei ruse până în prezent. În acest context, este interesantă aprecierea făcută de think-tank-ul american „Institutul pentru Studiul Războiului”, conform căruia evoluțiile și „înfrângerile militare ale Rusiei în Ucraina îl pot convinge pe V. Putin să modifice resursele alocate pentru armata rusă”.
O altă apreciere făcută a fost aceea conform căreia un astfel de curs de acțiune ar însemna suplimentarea resurselor financiare, materiale și temporale, acest lucru fiind totuși catalogat în diverse medii ca realizabil, chiar dacă există și rezerve în acest sens. Ministrul apărării rus, Serghei Șoigu, a evidențiat la rândul său planurile de a forma noi unități militare și grupuri de forțe în vestul Rusiei, inclusiv un corp de armată care urmează să fie dislocat în regiunea de nord-vest a Kareliei[2], lângă Finlanda. Planurile marchează o întoarcere la structura militară din epoca sovietică, pe care Rusia a abandonat-o în timpul reformelor militare efectuate și care au condus la crearea unor unități mai mici și mai mobile.
Serghei Șoigu a declarat că brigăzile de infanterie, aeropurtate și maritime existente vor fi transformate în divizii, unități mai mari pe care le avea Rusia și în trecut. El a anunțat, de asemenea, că se vor forma și alte noi divizii. Ca parte a unei reforme planificate, unele unități ale forțelor aeriene vor fi subordonate unor grupuri de forțe terestre, într-o aparentă încercare de a crește nivelul de coordonare dintre ele, aspect despre care mulți observatori au spus că s-a dovedit a fi redus în timpul acțiunilor militare din Ucraina.
Președintele rus a promis, de asemenea, că va pune un accent deosebit pe modernizarea forțelor nucleare ale țării sale, pe care le-a descris drept „principala garanție a suveranității și integrității teritoriale, a parității strategice și a echilibrului global de forțe”. El a spus că noua rachetă balistică intercontinentală „Sarmat” va intra, în curând, în dotarea forțelor armate ruse, acest tip de rachetă fiind menită să înlocuiască vechile rachete balistice construite de sovietici și să formeze baza forțelor nucleare ale Rusiei, iar Putin a salutat performanțele acesteia. Acesta din urmă a mai adăugat că Rusia va disloca mai multe arme hipersonice, menționând că prima navă de război echipată cu rachete hipersonice „Zircon” de ultimă generație va fi comandată de forțele marinei militare ruse, luna viitoare.
În loc de concluzie
Ucraina și Rusia exclud un armistițiu, discuții și negocieri care să vizeze încetarea conflictului. Ucraina și-a îmbunătățit semnificativ apărarea antiaeriană împotriva rachetelor rusești cu sprijinul Occidentului, dar solicită dotarea cu armament mai performant, mai ales în această perioadă, când aliații din vest și-au sporit sprijinul cu finanțare suplimentară și pregătire militară.
A devenit foarte clar că Rusia încearcă să găsească noi soluții pentru declanșarea unei noi operații militare de mai mare amploare, care să le asigure victoria, dar Ucraina dorește să contracareze primirea unor lovituri decisive prin solicitarea creșterii nivelului de finanțare și dotare cu arme performante din partea SUA și a altor state aliate.
[1] Bătălia de la Bulge, cunoscută și sub numele de „Ofensiva Ardenne”, a fost ultima campanie ofensivă germană pe frontul de vest în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Bătălia a durat între 16 decembrie 1944 și 28 ianuarie 1945, spre sfârșitul războiului din Europa. Operațiunea a fost lansată prin regiunea Ardenne situată între Belgia și Luxemburg.
[2] Karelia – Țara poporului karelian, este o zonă din nordul Europei de importanță istorică pentru Rusia, Finlanda și Suedia. În prezent, este împărțită între nord-vestul Rusiei (entitățile federale ale Republicii Karelia și Oblastul Leningrad) și Finlanda (regiunile Karelia de Sud, Karelia de Nord și porțiunea de est a Kimenlakso de astăzi).