În contextul ultimelor evoluții la nivel regional și global, mai ales în contextul acelora la baza cărora se află războiul din Ucraina, a devenit mai clar ca oricând că politica de securitate și apărare la nivelul oricărui stat nu mai poate fi configurată și analizată doar în termeni tradiționali, ci trebuie abordată mai ales pe multiplele ei dimensiuni de manifestare, incluzând aici și dimensiunea diplomatică.

Un astfel de concept de operare se dovedește din ce în ce mai necesar, mai ales dacă avem în vedere multitudinea și diversitatea conexiunilor și interacțiunilor ce sunt dezvoltate între actorii statali, dar și între aceștia și actorii non-statali.

În zilele noastre, ies în evidență mai mult ca oricând modele noi de interdependență politică, economică, militară, informațională și socială, dar și tipuri noi de relații internaționale și transnaționale în plan diplomatic, relații care nu de puține ori sunt catalogate ca fiind atipice.

Astfel, potrivit unor comunicate publicate, în 30 decembrie 2022, de autoritățile ruse, este de remarcat și semnificativ de subliniat că lista tradițională a Kremlinului pentru transmiterea unor „felicitări” adresate șefilor de stat și de guvern din alte state și liderilor unor organizații internaționale, cu ocazia trecerii la noul an 2023, este considerabil mai scurtă decât cea de anul trecut. Pe lista persoanelor simpatizate se află liderii din: Abhazia și Oseția de Sud (Georgia), Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Bolivia, Brazilia, Ungaria, Venezuela, Vietnam, India, China, Cuba, Nicaragua, Serbia, Siria și Turcia.

Adresându-se fostului președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro (actualul președinte Luiz Inácio Lula da Silva a fost învestit în funcție la 1 ianuarie 2023), Vladimir Putin și-a exprimat satisfacția și mulțumirile pentru faptul că, în timpul deținerii președinției BRICS, Brazilia a cooperat intens cu Rusia pe platformele internaționale și împreună au avansat cu succes relația bilaterală de prietenie.

În mesajele adresate președintelui Indiei, Droupadi Murmu, și prim-ministrului indian, Narendra Modi, președintele rus a subliniat că în 2022, Rusia și India au marcat cea de-a 75-a aniversare a relațiilor diplomatice și bazându-se pe tradițiile pozitive de prietenie și respect reciproc, țările continuă să-și dezvolte parteneriatul strategic, să realizeze proiecte comerciale și economice la scară largă. În plus, atât Rusia, cât și India cooperează îndeaproape în materie de energie, tehnologie militară și alte domenii și își coordonează în continuare eforturile de abordare a problemelor importante ale agendelor regionale și globale. V. Putin a subliniat că „este încrezător că președințiile Organizației de Cooperare din Shanghai (SCO) și G20, recent începute a fi deținute de India, vor deschide noi oportunități pentru construirea cooperării multidimensionale Rusia-India, în beneficiul popoarelor, în interesul consolidării stabilității și securității în Asia și în întreaga lume”.

Cu toate acestea, este de remarcat că postarea oficială pusă la dispoziție pe site-ul administrației Kremlinului nu a menționat și Africa de Sud, țară care face și ea parte din BRICS (alături de Brazilia, India, Rusia și China). Spunem acest lucru pentru că nu trebuie omis faptul că, în 2023, Africa de Sud va deține președinția prin rotație a BRICS și acest lucru înseamnă că președintele sud-african, Cyril Ramaphosa, are mult mai multe instrumente la îndemână, în special în contextul schimbărilor geopolitice globale actuale, și depune eforturi pentru consolidarea sprijinului în creștere pentru alte câteva țări care au solicitat să adere la BRICS.

Tot aici, trebuie să subliniem și poziția purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a precizat că Rusia „practic nu are niciun contact” cu alți lideri, printre aceștia numărându-se președintele american, Joe Biden, cancelarul german, Olaf Scholz și președintele francez, Emmanuel Macron.

Așadar, se reflectă poziția izolată a Rusiei la nivel regional și global, dar și rămânerea încă a unor foști șefi de stat pe o astfel de listă cu persoane simpatizate de Moscova, cum ar fi fostul premier, Silvio Berlusconi (Italia), și fostul cancelar, Gerhard Schröder (Germania).

Prin mesajul său către Viktor Orban (Ungaria), V. Putin a evidențiat că „în pofida situației internaționale dificile, relațiile dintre cele două țări și-au menținut tendința pozitivă”, președintele rus confirmând, de asemenea, „intenția de a continua cooperarea pe teme de actualitate aflate pe agenda bilaterală”.

Alături de V. Orban, V. Putin a transmis mesaje de prietenie și lui Alexander Lukașenko (Belarus) și lui Aleksandar Vučić (Serbia), cei doi lideri fiind considerați actualmente la nivel internațional ca cei mai apropiați doi prieteni ai Moscovei de pe continentul european.

Președintele rus a inclus pe lista statelor simpatizate, cum era de așteptat, și Turcia, stat care nu este membru al UE, dar care este stat membru al NATO și stat riveran al Mării Negre, regiune de un interes foarte mare pentru Moscova. V. Putin l-a „felicitat călduros pe președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, pentru anul nou 2023, subliniind că relațiile reciproc avantajoase dintre Rusia și Turcia se dezvoltă foarte dinamic, în ciuda situației internaționale dificile”. V. Putin a evidențiat atât faptul că „în ultimul an, cooperarea bilaterală în multe domenii a fost extinsă semnificativ, proiecte comune majore menite să asigure securitatea energetică regională pe termen lung fiind implementate cu succes”, cum ar fi „construcția centralei nucleare Akkuyu (în sudul Turciei) și crearea în Turcia a unui „hub de gaze”. V. Putin a mai subliniat că, acționând împreună, Moscova și Ankara vor putea asigura extinderea în continuare a întregului complex de cooperare ruso-turcă în beneficiul popoarelor lor, pentru consolidarea stabilității și securității pe continentul eurasiatic.

Tot în 30 decembrie 2022, președintele rus, V. Putin, a lansat o prognoză provocatoare, subliniind că Rusia și China vor atinge o cifră de afaceri comercială de 200 de miliarde de dolari mai devreme decât era planificat. Aflându-se într-o videoconferință cu președintele chinez, Xi Jinping, V. Putin a căutat să mai transmită și alte multe informații către mass-media internațională, atât cu privire la faptul că Rusia și China au reușit să asigure o creștere record a cifrei de afaceri comerciale, în ciuda condițiilor nefavorabile de pe piață, cât și cu privire la faptul că, în 2022, Rusia a devenit unul dintre liderii exporturilor de petrol către China, iar acum se află pe locul al doilea în furnizarea de gaze prin conducte și pe al patrulea loc în livrările de LNG.

Atrage atenția, dar nu este surprinzător, faptul că V. Putin lansează în mediul internațional propria sa evaluare, spunând că tensiunile geopolitice au stimulat rolul parteneriatului ruso-chinez ca factor de stabilizare și că „relațiile dintre Rusia și China sunt cele mai bune din istorie și rezistă la toate testele la care sunt supuse”. V. Putin a mai lăudat și cooperarea militară ruso-chineză, spunând că cele două țări o vor consolida și mai mult, deoarece „cooperarea dintre Rusia și China pe arena internațională servește la formarea unei ordini mondiale juste”.

Într-un astfel de context, V. Putin l-a invitat, pe Xi să efectueze o vizită în Rusia în primăvara anului 2023 și a lansat un mesaj subliniind că o astfel de vizită va „demonstra lumii proximitatea relațiilor ruso-chineze”. La rândul său, Xi a spus că Beijingul este pregătit să consolideze cooperarea strategică cu Rusia și să fie parteneri la nivel global „în beneficiul popoarelor celor două țări și în interesul stabilității globale, iar în fața unei situații internaționale dificile, extrem de ambigue, sunt pregătiți să crească nivelul cooperării la nivel strategic și să-și ofere reciproc oportunități pentru dezvoltare”.

Totodată, observăm că, în 01.01.2023, înainte de a pleca din SUA pentru ocuparea noului său post la Beijing, fostul ambasador chinez în SUA și acum noul ministru de externe al Chinei, Qin Gang, a fost în legătură cu omologul său american, dorind să-și ia rămas bun și cerând o „relație mai bună China-SUA”. La rândul său, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a confirmat și el că a discutat cu oficialul chinez despre relația SUA-China și menținerea unor linii deschise de comunicare.

Dar iată că, asemenea circumstanțe, marcate de diplomație preventivă și coercitivă și de schimbare semnificativă a ordinii mondiale, amintim aici că, în perioada 09-12 februarie 2023, în Kenya, va avea loc Summitul Păcii Globale, care are ca principal obiectiv mobilizarea tinerilor din întreaga lume pentru a atinge obiective de dezvoltare durabilă a Națiunilor Unite, până în 2030, de a desfășura activități comunitare și dialoguri de pace pentru a promova armonia interconfesională, compasiunea și toleranța pentru contracararea violenței și extremismului, înțelegerea susținerii drepturilor omului, dezvoltarea inițiative internaționale de pace și conștientizarea păcii sociale.

Ca urmare, se remarcă faptul că, în decembrie 2022, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat pe liderii Grupului celor Șapte Națiuni (G7) să susțină ideea sa de la Summitul Păcii Globale, care se va concentra pe planul de pace „în ansamblu sau pe unele puncte specifice în special”. Deci, liderul ucrainean și-a promovat energic planul de pace în 10 puncte, discutându-l și cu președintele american, Joe Biden, printre alții, și îndemnând și pe ceilalți liderii mondiali să organizeze un summit global pentru pace, pe baza acestuia.

Este important a sublinia aici că, V. Zelenski și-a anunțat pentru prima dată planul de pace la un summit din noiembrie 2022 al Grupului celor 20 (G-20), grup al cărui fondator este G-7.

Planul prevede:

„1. Securitatea nucleară, concentrându-se pe restabilirea securității în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia.

2. Securitatea alimentară, inclusiv protejarea și asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace națiuni ale lumii.

3. Securitatea energetică, cu accent pe restricțiile de preț pentru resursele energetice rusești, precum și sprijinirea Ucrainei în restabilirea infrastructurii sale energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile rusești.

4. Eliberarea tuturor prizonierilor și deportaților, inclusiv a prizonierilor de război și a copiilor deportați în Rusia.

5. Restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și reafirmarea Rusiei în conformitate cu Carta ONU, despre care V. Zelenski a spus că „nu este la dispoziție pentru negocieri”.

6. Retragerea trupelor rusești și încetarea ostilităților, restabilirea granițelor de stat ale Ucrainei cu Rusia.

7. Justiție, inclusiv înființarea unui tribunal special pentru urmărirea penală a crimelor de război rusești.

8. Prevenirea ecocidului, nevoia de protecție a mediului, cu accent pe deminare și refacerea instalațiilor de tratare a apei.

9. Prevenirea escaladării conflictului și construirea arhitecturii de securitate în spațiul euroatlantic, inclusiv garanții pentru Ucraina.

10. Confirmarea sfârșitului războiului, inclusiv un document semnat de părțile implicate.”

A devenit o realitate foarte cunoscută la nivel global faptul că V. Zelenski este foarte activ în plan diplomatic, prezentându-și planul unor lideri precum cel al SUA, J. Biden, președintelui francez, E. Macron și prim-ministrului Indiei, Narendra Modi, a cărui țară a preluat președinția G20. Acesta din urmă „și-a reiterat ferm” apelul pentru încetarea imediată a ostilităților și a transmis sprijinul Indiei pentru orice eforturi de pace.

Președintele ucrainean a făcut cunoscut că guvernul său se pregătește să participe și la Forumul Economic Mondial, de la Davos, din perioada 16-20 ianuarie 2023, și că a vorbit din nou cu directorul executiv al BlackRock Inc., Larry Fink, despre efortul de reconstrucție postbelică, liderul ucrainean subliniind că „specialiștii acestei companii ajută deja Ucraina să structureze fondul pentru reconstrucție”.

Așa cum era de așteptat, Rusia a respins propunerea de pace a lui V. Zelenski, iar Moscova a reiterat că nu va renunța la teritoriile pe care le-a luat și le-a anexat cu forța, toate acestea constituind aproximativ o cincime din Ucraina.

Concluzionând, liderii G7 au declarat că s-au angajat să aducă pacea în Ucraina „în conformitate cu drepturile sale consacrate în Carta ONU”, dar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și-a manifestat pesimismul spunând că șansele pentru organizarea în curând a oricăror discuții pentru pace sunt mici. Mai mult, la sfârșitul lunii decembrie 2022, oficialul ONU și-a făcut cunoscută evaluarea, conform căreia „confruntarea militară dintre Ucraina și Rusia va continua și va trebui încă să așteptăm un moment în care vor fi posibile negocieri serioase pentru pace”.