1. Se reduce numărul statelor care recunosc independența Kosovo, iar Aleksandar Vučić nu va modifica Constituția Serbiei și își va încheia ultimul mandat de președinte al Serbiei în 2027.

Conform declarațiilor preşedintelui sârb, Aleksandar Vučić din 05 ianuarie 2023, alte nouă state şi-au retras recunoaşterea independenței Kosovo. Potrivit datelor și informațiilor oficiale făcute cunoscute mass-media de către A. Vučić, „106 țări nu recunosc independența Kosovo, doar 84 o recunosc fără echivoc, și aproximativ trei țări nu au încă o poziție clară exprimată”. Cele nouă state care și-au retras recunoașterea independenței Kosovo sunt Somalia, Burkina Faso, Gabon, Eswatini (fostul Swaziland), Libia, Guineea, Antigua și Barbuda, St. Lucia și Maldive, înaltul oficial sârb adăugând că se așteptă și al zecelea stat care își va retrage recunoașterea independenței Kosovo în următoarea perioadă.

În același context al evoluțiilor din Balcanii de Vest și, implicit a celor din Serbia, se profilează aproape cu siguranță ca ocuparea funcției de președinte al Serbiei, în 2027, să fie făcută de o altă personalitate politică, în contextul în care se va confirma declarația lui A. Vučić conform căruia prevederile Constituţiei Serbiei nu vor fi schimbate.

În aceste condiții, A. Vučić nu va mai putea candida pentru un alt mandat, acesta adăugând că, nu va mai fi nici şeful partidului său politic, Partidul Progresist Sârb. „Acesta este ultimul meu mandat, nu am de gând să schimb Constituția, nimic de genul ăsta. În prima jumătate a anului viitor, nici nu voi mai fi președintele partidului meu politic”, a spus președintele Serbiei.

Comentariu:

După cum se cunoaște, starea conflictuală dintre Serbia și Kosovo se amplifică semnificativ. Este important a sublinia aici că, în mai 2022, după ce Kosovo a solicitat aderarea la Consiliul Europei, Serbia a declarat că își va relua campania pentru nerecunoașterea independenței Kosovo, în ultima perioadă fiind înregistrată accelerarea unui astfel de proces declanșat în toate mediile, inclusiv în cel diplomatic.

Serbia și Kosovo au semnat, în septembrie 2020, la Washington, un acord de cooperare economică prin care liderii de la Belgrad s-au angajat ca timp de un an să oprească campania de a determina țările „să-și retragă recunoașterea” independenței Kosovo, în timp ce liderii de la Pristina au promis că vor opri, tot pe timp de un an, solicitările susținute la nivel mondial pentru aderarea la organizațiile internaționale. Cu toate acestea, acordurile încheiate nu au generat evoluții majore, cu excepția recunoașterii independenței Kosovo, în februarie 2021, de către Israel.

Este foarte clar pentru toată lumea că ambele părți au convenit să înghețe campaniile diplomatice de recunoaștere/nerecunoaștere a independenței Kosovo. Cu toate acestea, se poate observa că ciclic apar tensiuni între Belgrad și Pristina, cum au fost și cele recente care s-au atenuat în urma deciziei de a desființa baricadele care blocau puncte de trecere a frontierei între cele două entități.

Conform unor date, din iulie 2022, Kosovo a fost recunoscut ca stat independent la un moment dat de 119 națiuni. Cu toate acestea, în contextul unei competiții acerbe ce are loc între Serbia și Kosovo, câteva dintre aceste recunoașteri sunt ambigue sau contestate, iar alte câteva țări și-au retras recunoașterea, din cauza presiunii politice din partea țărilor care susțin poziția Serbiei față de cea a Kosovo. Drept urmare, numărul real de țări care recunosc Kosovo se pare că este și el neclar, dar este mai aproape de 99. Dacă luăm în calcul și cele nouă menționate de A. Vučić ca fiind state care și-au retras recunoașterea independenței Kosovo, atunci numărul total al statelor care recunosc independența Kosovo, în acest moment, este de 90.

2. Borjana Krišto, vicepreședintele Uniunii Democrate Croate (HDZ – principalul partid al etnicilor croați din BiH) a fost aleasă și numită prim-ministru al Bosniei și Herțegovinei (BiH) pentru următorii patru ani.

Borjana Krišto, vicepreședintele formațiunii politice Uniunea Democrată Croată (HDZ – principalul partid al etnicilor croați din BiH) și membră a acestei formațiuni politice din 1995, în vârstă de 61 de ani, a fost aleasă și numită președinte al Consiliului de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei (BiH) și, astfel, va conduce guvernul la nivel de stat în următorii patru ani. Ea va fi responsabilă de coordonarea și reprezentarea organismului guvernamental format din 10 membri.

„Cred că prin apreciere și respect pentru diversitatea și drepturile fiecăruia dintre popoarele constitutive, putem crea o patrie comună funcțională și durabilă”, a spus B. Krišto.

Pentru prima dată în istorie, premierului ales i s-a cerut să-și prezinte programul de guvernare pentru patru ani în fața membrilor președinției BiH, acțiune realizată de obicei în fața Camerei Reprezentanților, înainte ca această instituție să confirme alegerile.

Este de remarcat că B. Krišto nu a răspuns solicitării unui membru croat al președinției, Željko Komšić, care a votat împotriva sa, numirea ei fiind rezultatul încheierii unui acord de coaliție între propriul partid HDZ BiH, Partidul Social Democrat – reprezentantul la nivel de stat al unei coaliții de partide bosniace și formațiuni civice din Federația Croato-Musulmană (FBiH, cea de a doua entitate care formează BiH alături de R. Srpska (RS)) – și Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD – principala formațiune politică a sârbilor bosniaci).

Krišto este un nume binecunoscut în politica bosniacă și pe parcursul carierei sale politice de 27 de ani, a fost și ministru al justiției în Federația Croato-Musulmană (FBiH).

Comentariu:

Din 2007 până în 2011, B. Krišto a fost președintele Federației Croato-Musulmane (FBiH), după care a servit în cele două camere ale parlamentului la nivel de stat, mai întâi în Camera Popoarelor și mai târziu în Camera Reprezentanților, timp de două mandate consecutive. La fel ca și președintele HDZ BiH, Dragan Čović, B. Krišto susține modificările legii electorale în țara sa.

La alegerile din octombrie 2022, B. Krišto a fost unul dintre cei doi candidați pentru scaunul croat la președinție. Cu toate acestea, a pierdut cu o diferență de aproximativ 47.000 de voturi, în comparație cu numărul de voturi obținute de Željko Komšić, care a fost ales pentru a patra oară în cadrul președinției BiH.

3. Șeful comunității albaneze din Serbia cataloghează arestarea anunțată a unui bărbat de naționalitate albaneză sub suspiciunea de terorism ca o acțiune ce „vizează” în mod intenționat întreaga comunitate albaneză.

Președintele Consiliului Național Albanez, care reprezintă minoritatea albaneză din Serbia, Ragmi Mustafi, a catalogat un comunicat al Agenției de Informații și Securitate (BIA) din Serbia, despre arestarea unei persoane suspectate de terorism, ca având ca obiectiv să „vizeze întreaga comunitate albaneză” din Serbia.

BIA a făcut cunoscut opiniei publice, în 02 ianuarie 2023, că, împreună cu poliția sârbă, au arestat o persoană cunoscută sub numele de „A.B.”, de naționalitate albaneză, la Bujanovac, sub suspiciunea că ar fi comis acte de „terorism”.

Procuratura sârbă pentru crimă organizată a declarat, în 05 ianuarie 2023, că Arven Baleri, un albanez kosovar reținut în urmă cu două zile, este anchetat pentru producerea, deținerea, transportul și traficul ilegal de arme și substanțe explozive, precum și pentru asocierea cu alte persoane pentru comiterea de fapte penale.

„La persoana suspectă a fost găsită o cantitate mare de arme, muniții și material exploziv, constând în zece puști, o armă cu lunetă și cu amortizor de zgomot, un kilogram de material exploziv, precum și o cantitate mare de muniție”, s-a aratat în comunicatul de presă menționat. „Se suspectează că armele au fost achiziționate pe căi ilegale și că intenția suspectului a fost de a transporta în continuare armele în zona Kosovo și Metohija”, a adăugat acest comunicat. Persoana respectivă a fost arestată pentru 48 de ore. Curtea Superioară din Belgrad a declarat că nu a fost audiat încă și că nu a fost luată nicio decizie privind custodia.

Comentariu:

Mustafi a susținut că bărbatul arestat nu este din Bujanovac și a venit acolo „în premieră“, cu plăcuțe auto străine montate pe autovehiculul cu care face deplasarea. Mai mult, liderul albanez contestă textul comunicatului de presă în care nu se spune „cetăţean din Serbia, Kosovo, Albania”, ci doar cetățean „de naţionalitate albaneză”, poliţia şi BIA în acest fel vizând întreaga comunitate albaneză, deşi el nu este membru al comunităţii albaneze din Serbia (zonele populate majoritar în Serbia de către albanezi sunt Bujanovac, Presevo și Medvedja, toate acestea fiind situate la granița Serbiei cu Kosovo). Este foarte interesantă remarca făcută de R. Mustafi, liderul comunității albaneze din Serbia subliniind că nou-numitul șef al BIA, fost ministru în diferite guverne sârbe, Aleksandar Vulin, și-a arătat deja ostilitatea față de comunitatea albaneză, folosind cuvinte extrem de ofensatoare pentru membrii comunității.

Potrivit documentelor întocmite pentru acuzare, A. Baleri, pe nume anterior Rafet Hoxha, s-a născut și are reședința în Podujevo (oraș și municipiu din districtul Priștina în nord-estul Kosovo) dar este cetățean sârb. A. Baleri este suspectat de „organizarea unui grup infracțional, ai cărui membri sunt mai multe persoane până acum neidentificate din Serbia și din alte țări din împrejurimi”. De asemenea, a susținut că de la începutul anului și până pe 27 decembrie, acest grup „a organizat achiziționarea unei cantități mari de arme de foc, muniție, materiale explozive și dispozitive explozive” pentru a le transporta și vinde apoi în Serbia, Kosovo și Europa Occidentală.

4. Ungaria devine foarte activă în acordarea de împrumuturi bancare unor state din Balcanii de Vest.

În 05 ianuarie 2023, guvernul Muntenegrului a confirmat primirea unui împrumut de 50 de milioane de euro de la banca Banca Comercială Muntenegreană (CKB), la trei zile după ce o altă bancă maghiară, EXIM, a aprobat acordarea unui împrumut de 110 milioane de euro către entitatea sârbă bosniacă, Republica Srpska (RS). Ministrul Muntenegrean de Finanțe, Aleksandar Damjanovic, a declarat că împrumutul primit de la CKB, deținută de banca OTP a Ungariei, va fi rambursat în cinci ani, cu o perioadă de grație de un an și o rată anuală fixă a dobânzii de 7,5%.

Este de remarcat că în timpul vizitei sale la Budapesta, din 11 noiembrie 2022, ministrul de finanțe muntenegrean A. Damjanovic s-a întâlnit cu președintele și directorul executiv al grupului OTP, Sándor Csányi, unde au discutat despre acordarea unui credit. În aceeași zi, A. Damjanovic și ministrul maghiar de externe și comerț, Péter Szijjártó, au declarat că au discutat despre companiile maghiare care participă la proiectele de infrastructură din Muntenegru.

Pe 19 decembrie, RS a semnat un acord pentru acordarea unui împrumut de 110 milioane de euro cu Banca Maghiară de Export-Import, destinația acestor bani fiind finanțarea bugetului și a plății datoriilor. Împrumutul pe zece ani, cu o dobândă fixă de 5%, vine de la o bancă EXIM de stat maghiară, care are active de aproape cinci miliarde de euro.

Comentariu:

Încă de la declararea independenței Muntenegrului, în 2006, firmele maghiare – unele cu legături directe cu statul – au investit aproape jumătate de miliard de euro în această țară, în principal în domeniul bancar și telecomunicații.

În august 2006, OTP din Ungaria a cumpărat întreaga Bancă Comercială a Muntenegrului, CKB, cu 105 milioane de euro, la acea vreme cea mai mare bancă din țară, cu o cotă de piață de 44% și 150.000 de clienți într-o țară cu o populație de aproximativ 620.000 de cetățeni.

Trei ani mai târziu, OTP a cumpărat 90,6% din Societe Generale Muntenegru pentru 35,6 milioane de euro. Băncile deținute de OTP reprezintă acum 40% din sectorul bancar din Muntenegru. În octombrie anul trecut, firma maghiară de tehnologie 4iG a cumpărat operatorul de rețele mobile Telenor Muntenegru, care are aproximativ 475.000 de abonamente mobile și o cotă de piață de 37%. Exista deja o prezență maghiară în telecomunicațiile muntenegrene prin achiziția de către Magyar Telekom, în 2005, a 76,5% din acțiunile Muntenegru Telekom. De când Viktor Orban a devenit prim-ministru al Ungariei, în 2010, firmele maghiare – unele legate de partidul de guvernământ Fidesz al lui V. Orban și care beneficiază de mari contracte de stat – au investit masiv în Slovenia, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Croația.