1. Lipsa pârghiilor necesare pentru blocarea procesului de recrutare susținut de Grupul Wagner pe teritoriul Serbiei

Consiliul de presă din Serbia a făcut cunoscut opiniei publice interne și internaționale că nu are până în prezent autoritatea să sancționeze „anunțul ofertă de angajare” făcut de cunoscuta organizație paramilitară „Grupul Wagner”, care desfășoară acțiuni în Ucraina Anunțul a fost publicat pe website-ul „Russia Today Balkans”.

Justificarea acestei poziții adoptate de Consiliul de presă al Serbiei și făcută cunoscută mass-media, este atât aceea că este un organism independent, care reunește editori, proprietari de agenții de presă scrisă și online și profesioniști din mass-media, cât și aceea că la acest moment nu are nicio autoritate să sancționeze publicitatea făcută pentru ocuparea unor „locuri de muncă” în renumita organizație paramilitară din Rusia, organizație menționată anterior.

Gordana Novakovic, secretarul general al Consiliului de presă din Serbia, a declarat că instituția din care face parte se pronunță exclusiv asupra plângerilor legate de încălcările Codului Jurnaliştilor din Serbia și nu are autoritatea de a decide asupra posibilelor încălcări ale Codului Penal. Când vine vorba de încălcarea Codului Jurnaliştilor din Serbia, G. Novakovic a făcut referire la articolul care prevede că: „Un jurnalist/editor nu trebuie să fie de acord să facă nicio formă de publicitate comercială sau propagandă politică, sub nicio formă jurnalistică”.

Novakovic a spus că, până în prezent, Consiliul de presă din Serbia nu a primit nicio plângere legată de textul publicat, iar „Russia Today Balkans” nu se află pe lista mass-media care intră în competența Consiliului, nefiind până acum depusă nicio cerere în acest sens.

Comentariu:

În 05.01.2023, „Russia Today Balkans” a publicat un text intitulat: „Wagner a publicat un anunț pentru voluntari, condițiile sunt mai mult decât tentante”. Textul citează anunțul de angajare publicat pe site-ul oficial al Grupului Wagner și pe canalul lor oficial Telegram, fiind enumerate cerințele și „beneficiile” oferite celor care aplică.

Grupul Wagner, cunoscut și sub numele de PMC Wagner, este o organizație paramilitară rusă, fiind descrisă ca o companie militară privată (PMC), o rețea de mercenari sau o armată privată de facto.

În decembrie 2022, presa din Serbia a raportat că Grupul Wagner a anunțat pe canalul său Telegram deschiderea în Serbia a „centrului cultural și informațional rezident de prietenie și cooperare „Orly”.

Dar iată că președintele sârb, Aleksandar Vučić, a adoptat o poziție fermă și a declarat într-un interviu pentru Prva TV, la sfârșitul lunii decembrie 2022, că Grupul Wagner „nu are nimic de făcut în Serbia”.

Vučić a mai subliniat că: „îți faci munca acolo unde ai ceva de făcut, nici voi (rușii), nici NATO nu aveți nimic de făcut în Serbia” și „trebuie să cooperăm cu ei (NATO) din cauza Kosovo, pentru că voi, rușii, ați părăsit Kosovo”.

Putem spune că totuși o astfel de poziție a președintelui Serbiei este surprinzătoare, după ce luna trecută – pentru prima dată de la sfârșitul războiului – Serbia a solicitat la rândul său desfășurarea de trupe în Kosovo, ca răspuns la ciocnirile dintre autoritățile kosovare și sârbii din regiunea de nord a Kosovo, unde aceștia constituie majoritatea populației.

După cum foarte bine se cunoaște, este de remarcat că, misiunea NATO din Kosovo, KFOR, a respins cererea guvernului sârb de a trimite până la 1.000 de polițiști și militari în Kosovo, după ciocnirile care au avut loc între sârbi și autoritățile kosovare, în decembrie 2022. Este pentru prima dată de la sfârșitul războiului, când Serbia a solicitat desfășurarea de trupe în Kosovo.

2. Bosnia și Herțegovina (BiH) este obstrucționată permanent pe plan intern de R. Srpska (RS) în procesul de integrare în structurile europene și euro-atlantice

În 09.01.2023, oficialii Uniunii Europene (UE) și SUA l-au condamnat pe liderul sârb bosniac, Milorad Dodik, care l-a premiat pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, cu cea mai înaltă distincție de onoare a entității pe care o conduce, fiind lansat avertismentul asupra impactului aderării Bosniei și Herțegovinei (BiH) la blocul celor 27 de State Membre ale UE. M. Dodik i-a acordat premiul lui Putin în absență, în seara zilei de 08 ianuarie 2023, înainte de a lansa luni, 09 ianuarie 2023, sărbătorirea în R. Srpska a ceea ce se numește „Ziua Republicii”.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe, Peter Stano, a lansat un răspuns tot în 09 ianuarie 2023, amintind acestei țări din Balcanii de Vest, care a câștigat statutul de candidat la UE chiar în decembrie 2022, că „liderii politici din BiH știu cât de important este ca UE să respecte legea.”

Ambasada SUA la Sarajevo a subliniat la rândul său, în ziua de 09 ianuarie 2023, că „decizia lui Milorad Dodik de a acorda un premiu lui Vladimir Putin, omul care a lansat o invazie neprovocată a Ucrainei, ce a dus la moartea a mii de civili și la distrugerea masivă a infrastructurii”, a fost condamnabilă și a fost catalogată ca „o repudiere a valorilor comunității euro-atlantice și a ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Comentariu:

UE și-a menținut un rol stabilizator în Balcanii de Vest de când războaiele sângeroase din anii ‘90 au măturat regiunea în urma dezintegrării fostei Iugoslavii. În decembrie 2022, după ani de negocieri, blocul UE a dat undă verde BiH la obținerea statutului de candidat la integrare, alături de Ucraina și Moldova, toate cele trei țări fiind desemnate ca fiind candidate la integrarea în UE.

Dar BiH s-a confruntat continuu cu instabilitatea politică, în special din partea unor lideri precum M. Dodik, care a exprimat permanent retorica secesionistă și a stimulat sentimentul naționalist în RS, una din cele două entități care formează BiH.

„Evidențiind apropierea lui de V. Putin, M. Dodik vrea să arate faptul că este un lider puternic și relevant, în ciuda faptului că Rusia a fost ostracizată de cea mai mare parte a lumii”, a declarat Ivana Korajlić, directorul executiv al Transparency International în BiH.

„El a fost întotdeauna mândru de relația sa puternică cu V. Putin și Rusia”, cu toate acestea, Korajlić a adăugat că: „Au existat mai multe avertismente că acțiunile lui M. Dodik vor afecta procesul de integrare a BiH în UE, dar acest lucru nu îl afectează deloc pe M. Dodik. În orice caz, el a subliniat continuu că BiH nu trebuie să fie membră a UE”.

3. În Kosovo se așteaptă intrarea în normalitate a procesului de eliberare a documentelor de identitate, care să permită libera circulație a cetățenilor kosovari la nivel internațional, inclusiv în spațiul Schengen.

Conform informațiilor furnizate mass-media de către Ministerul de Interne din Kosovo, la sfârşitul lunii ianuarie 2023, este de aşteptat să fie în sfârşit furnizate materialele necesare pentru paşapoarte, permise de conducere şi cărţi de identitate. De luni de zile, cetățenii din Kosovo nu au reușit să obțină aceste documente, fiind provocate serioase probleme în ceea ce privește călătoriile efectuate de cetățenii kosovari în plan intern și internațional. Recent, ministrul de interne din Kosovo, Xhelal Sveçla, a cerut Germaniei să permită intrarea cetățenilor kosovari ale căror pașapoarte au expirat. Șeful filialei Ligii Democrate din Kosovo (LDK), din Ferizaj, Visar Azemi, a declarat într-o conferință de presă că lipsa pașapoartelor îngreunează viața cetățenilor kosovari subliniind: „Libertatea de călătorie este un drept de bază și nu un lux. Într-un moment în care astăzi ne mobilizăm pentru procesul de liberalizare a vizelor (cu UE), țara noastră nu eliberează pașapoarte”.

Mai mult, Xhelal Sveçla a scos în evidență că „cetățenii kosovari nu pot călători și nici studenții nu pot călători, lipsa pașapoartelor afectând și cetățenii kosovari care locuiesc în străinătate, aceștia fiind amenințați că trebuie să rămână în țările în care locuiesc”.

Drept urmare, X. Sveçla, în scrisoarea sa către autoritățile germane, a cerut ca cetățenilor kosovari, care au un permis de ședere valabil în Germania, să li se permită să primească servicii cu un pașaport kosovar expirat. Cei născuți în Germania ai căror părinți au un permis de ședere în Germania și care au plecat în Kosovo pentru a obține un pașaport kosovar, trebuie să prezinte un permis de ședere german valabil al unuia dintre părinții care călătorește cu copilul, un certificat de naștere german al copilului și un certificat de naștere kosovar.

Sveçla a solicitat ca aceste măsuri să fie valabile până în iunie 2023, sau mai devreme, dacă se va rezolva problema lipsei de materiale pentru documentele de identitate.

A devenit foarte clar că, în Kosovo, la fel ca în multe alte țări, nu există materialele necesare pentru a tipări documente de identitate, din cauza problemelor legate de lipsurile din lanțul de aprovizionare, cauzate de lipsa materialelor, ca urmare a efectelor generate de perioada pandemiei și ulterior de cele ale războiului din Ucraina.

Într-un astfel de context, Agenția de Stare Civilă continuă să acorde prioritate eliberării documentelor pentru cazurile urgente, adică pentru cazuri de îmbolnăvire, reîntregiri de familie, activități sportive și diplomație.

 Comentariu:

În aceeași zi din luna decembrie 2022 în care guvernul Kosovo a depus o cerere pentru procesul de integrare în Uniunea Europană (UE), reprezentantul Președinției Consiliului și al Parlamentului European a fost de acord să acorde călătorilor din această țară intrarea fără viză în spațiul Schengen – cel mai devreme la 01 noiembrie 2023 și cel mai târziu la 01 ianuarie 2024.

Decizia a fost anunțată printr-un comunicat de presă emis în 14 decembrie 2022, de Consiliul UE, în care s-a confirmat că s-a convenit cu reprezentanții Parlamentului UE să se elaboreze un regulament privind intrarea fără viză pentru deținătorii de pașapoarte, emis de autoritățile din Kosovo.

„Noile reguli ar permite deținătorilor de pașapoarte kosovare să călătorească în UE fără viză, pentru o perioadă de ședere de 90 de zile, în orice perioadă de 180 de zile. Această scutire de obligația de a avea vize s-ar aplica de la data de începere a funcționării Sistemului european de informații și autorizare de călătorie (ETIAS) și, în orice caz, nu mai târziu de 01 ianuarie 2024” așa cum s-a făcut cunoscut la nivelul UE.

Comisia UE a început procesul de liberalizare a vizelor pentru Kosovo pe 19 februarie 2012, în timp ce pe 14 iunie, același an, s-a primit foaia de parcurs pentru acest proces. Șase ani mai târziu, la 18 iulie 2018, Comisia a dat o recomandare pozitivă cu privire la acest proces, confirmând că entitatea a îndeplinit toate cerințele prezentate în foaia de parcurs pentru ca cetățenii săi să poată călători fără viză în cele 27 de țări din spațiul Schengen.

4. Pe fondul evoluțiilor geopolitice din 2022, în Macedonia de Nord se dorește cel mai mult aderarea la UE, mai ales în condițiile creșterii simpatiei față de Turcia și China.

Conform unui sondaj realizat, între 13 și 23 septembrie 2022, de Institutul Republican Internațional[1] (IRI) și publicat pe 19 decembrie 2022, doar 13% dintre respondenți au spus că țara lor se mișcă într-o direcție bună, în timp ce 58% au spus că Macedonia de Nord nu se îndreaptă într-o direcție bună, fiind de remarcat că, în același context, 28% dintre respondenți și-au declarat o poziție neutră.

În plan politic intern, sondajul efectuat sugerează, de asemenea, că sprijinul pentru social-democrații (SDSM) aflați la guvernare a scăzut semnificativ. Doar 11% au spus că, dacă ar avea loc alegeri acum, i-ar sprijini pe social-democrați, înregistrându-se deci o scădere de la 16%, rezultat înregistrat în noiembrie 2021. Principala formațiune politică de opoziție, de dreapta, VMRO-DPMNE, a înregistrat o scădere mult mai redusă, 19% spunând că vor sprijini acest partid, astfel înregistrându-se un singur punct în scădere față de anul trecut. Uniunea Democrată pentru Integrare (DUI) a rămas cel mai mare partid de etnie albaneză din țară, 7% dintre respondenți spunând că susțin partidul, la fel ca anul trecut. Concurenții lor din blocul politic albanez, Alianța Albanezilor, au primit sprijin de 5%, înregistrând o scădere de 1% față de anul trecut, în timp ce Mișcarea BESA a primit 4%, la fel ca anul trecut. Potrivit sondajului, formațiunea politică Levica, singurul partid parlamentar care și-a declarat poziția favorabilă pentru invazia rusă în Ucraina, și-a îmbunătățit susținerea. A câștigat sprijin de la 6% dintre respondenți, cu două puncte mai mult decât avea în noiembrie 2021.

În plan extern, un total de 73% dintre macedoneni doresc fără rezerve ca țara lor să adere la UE, în timp ce doar 24% preferă să nu adere. Cu toate acestea, deși cifra procentului înregistrat este una mare, aceasta reprezintă o scădere de 11 puncte procentuale în comparație cu sondajul anterior realizat de IRI, în noiembrie 2021.

Germania, Stat Membru al UE, este partenerul pe care respondenții l-au favorizat cel mai mult, 84% dorind relații puternice cu Berlinul, același procent ca anul trecut.

UE în ansamblul său a ocupat locul doi, cu 82%, în scădere cu 3% față de anul trecut, în timp ce SUA au atras un sprijin de 71%, cu cinci puncte în scădere față de anul trecut.

Totuși, când vine vorba de relațiile Macedoniei de Nord cu alte state mai autoritare, prin sondajul efectuat s-a constatat că 87% dintre macedoneni au fost de acord în totalitate sau parțial că interesele țării lor sunt cel mai bine servite prin relații puternice cu Turcia. Aceasta reprezintă o creștere cu 6% față de rezultatele înregistrate în noiembrie 2021.

Dar iată că, în același context, 65% au făcut dovada că simt același lucru cu privire la China, fiind înregistrată o creștere de 1%. Se constată că Rusia a pierdut puțin sprijin în rândul macedonenilor, un total de 57% dintre respondenți spunând că doresc relații puternice cu Moscova, înregistrându-se astfel o scădere de la rezultatul de 60% înregistrat în noiembrie 2021.

Comentariu:

Așa cum a declarat Paul McCarthy, directorul regional pentru Europa al IRI, „este foarte încurajator să vedem un sprijin atât de puternic pentru aderarea Macedoniei de Nord la UE”, mai ales dacă ținem cont de faptul că statul macedonean a devenit și cel de al 30-lea stat membru al NATO.

Cu toate acestea, se conștientizează din ce în ce mai mult faptul că există și alți actori catalogați ca fiind nedemocratici, dar care lucrează din greu pentru a-și crește nivelul poziției deținute și influența în această țară.

Este semnificativ de menționat aici că Paul McCarthy a subliniat că în contextul „inflației și a prețului energiei aflat în creștere și a altor provocări economice cu care se confruntă Macedonia de Nord în acest moment, datele obținute arată că oamenii nu cred că țara lor se îndreaptă într-o direcția corectă”. Ca urmare, tot Paul McCarthy a adăugat că „politicienii de la nivel național vor trebui să rămână concentrați pe problemele economice dacă vor să vadă că aceste cifre din sondaje se vor schimba”.

Concluzionând, putem semnala că, deși cetățenii din Macedonia de Nord sunt din ce în ce mai nemulțumiți de direcția în care se îndreaptă țara lor, mai ales în plan intern, sprijinul pentru politica de aderare la UE rămâne foarte puternic.

[1] Institutul Republican Internațional este o organizație nonprofit americană. Cea mai mare parte a consiliului său este format din Partidul Republican.