Introducere

Când Rusia și-a trimis pentru prima dată forțele militare asupra Ucrainei, în 2014, ocupând Crimeea, Kremlinul și-a dezlănțuit și spionajul. Astfel, s-a constatat intensificarea procesului de culegere a informațiilor desfășurat de serviciile de informații ruse, fiind vizate întreaga Europă și SUA și, în același timp, fiind folosită o paletă întreagă de metode, tehnici și procedee – de la atacuri cibernetice până la otrăviri și sabotaj.

Țările europene au încercat să răspundă și să provoace daune semnificative și de durată capacității serviciilor secrete ruse de a efectua operațiuni acoperite. Acest lucru este confirmat de expulzarea fără precedent a 500 de oficiali ruși din capitalele occidentale.

Mulți dintre aceștia practică spionaj tradițional – cultivând contacte și recrutând agenți care pot transmite informații clasificate – astfel de acțiuni având o diversitate semnificativă: de la propagandă și dezinformare, până la activități sub acoperire mult mai agresive. Un exemplu elocvent este cel al Poloniei, care a făcut cunoscut că cei 45 de ruși expulzați au fost implicați în acțiuni de „subminare a stabilității” țării.

Dar iată că, în ultima perioadă, se constată din nou continuarea activităților de spionaj ale Rusiei în Europa, dar și intensificarea activităților de contraspionaj desfășurate statele vizate.

Spionaj în Suedia

În 19 ianuarie 2023, un tribunal din Stockholm (Suedia) l-a condamnat pe un fost ofițer de informații suedez la închisoare pe viață, dar și pe fratele său mai mic la zece ani de închisoare, după ce i-a găsit pe amândoi vinovați de spionaj în favoarea Serviciului de Informații Militare al Rusiei, timp de mai bine de un deceniu.

Peyman Kia, în vârstă de 42 de ani, a servit în Serviciul de Securitate Suedez (SÄPO), și în serviciile de informații ale forțelor armate, incluzând aici Serviciul de Informații și Securitate Militară (MUST) și Biroul pentru Achiziții Speciale (KSI), fiind încadrat și într-o unitate extrem de secretă care gestionează spionii suedezi în străinătate.

Ca urmare a investigațiilor efectuate, ofițerul suedez de informații a fost găsit vinovat de spionaj și acces neautorizat la documente clasificate. Judecătorul, Måns Wigén, a declarat că P. Kia a abuzat de încrederea care i s-a acordat, având scopul de a ajuta Rusia, o țară catalogată ca reprezentând „cea mai mare amenințare pentru Suedia”.

Fratele său, Payam, în vârstă de 35 de ani, a fost condamnat și el pentru spionaj, dar și pentru gestionarea contactelor cu Direcția Principală a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (anterior denumită Direcția principală de informații) cunoscută încă, sub abrevierea sa anterioară GRU. Acesta a transmis a 45 din cele 90 de documente identificate și descoperite că au fost sustrase de Peyman. Curtea a spus că „în comun și concertat, fără autorizație și pentru a ajuta Rusia și GRU, au achiziționat, transmis și împărtășit informații a căror dezvăluire către o putere străină ar putea fi în detrimentul securității Suediei”.

Cei doi frați s-au născut în Iran, ambii deținând cetățenie suedeză. Ei au negat acuzațiile care le-au fost aduse și este de așteptat să facă apel împotriva sentinței. Aceștia au fost arestați în 2021, fiind acuzați că au spionat pentru Moscova încă din 2011.

O mare parte din probe, ședința de judecată și decizia completă nu au fost făcute publice din motive de securitate națională, iar instanța a recunoscut că, în ciuda dovezilor existente, inclusiv stick-uri USB, laptopuri și telefoane mobile, „lipsesc unele piese ale puzzle-ului” acestui caz. S-a subliniat faptul că s-a constatat că în 2016-2017, P. Kia a gestionat un fond în numerar în valoare de aproximativ 550.000 de coroane (aprox. 50.000 de euro), cea mai mare parte în dolari americani, despre care s-a spus că reprezintă o plată primită din Rusia.

Cazul a condus la schimbări în planurile și activitățile de rutină militare pentru a îmbunătăți securitatea, iar șefa SÄPO, Charlotte von Essen, a declarat că instituția ei a luat „măsuri pentru a face față prejudiciului” făcut de „un angajat care a abuzat în mod grav de încrederea care i-a fost acordată”.

Verdictul dat pentru cei doi cetățeni vine după o altă arestare spectaculoasă, care a avut loc la sfârșitul anului trecut, în 2022, într-o suburbie bogată din Stockholm. Un cuplu de ruși arestat sub suspiciunea că a desfășurat „activități ilegale de informații” împotriva Suediei și SUA – tot de mai bine de 10 ani.

Moscova ar fi instalat cuplul menționat pentru desfășurarea activităților de spionaj, cei doi fiind dați publicității de site-ul de investigații Bellingcat drept Serghei Skvortsov și Elena Koulkova. Potrivit presei suedeze, cei doi administrau companii specializate de import-export, care comercializau componente electronice și tehnologie industrială. Skvortsov a fost plasat în arest temporar. Un tribunal din Stockholm a ordonat ca bărbatul să fie reținut sub suspiciunea de „activități ilegale de culegere de informații împotriva Suediei și a unei puteri străine”. Însoțitoarea lui a fost reținută sub suspiciunea de complicitate și după aceea a fost eliberată, deși ea rămâne o persoană de interes în anchetă. Presa suedeză a speculat că presupusele legături ale cuplului cu serviciile de informații din Moscova îi cataloghează drept agenți, iar procurorul, Henrik Olin, a spus că soțul era „legat de GRU”.

Spionaj în Germania

În 22 decembrie 2022, procurorii germani au făcut cunoscut mass-media că, miercuri 21 decembrie 2022, un angajat al Serviciului Federal de Informații (BND) a fost arestat, la Berlin, sub suspiciunea de trădare pentru că ar fi transmis Rusiei informații clasificate.

În conformitate cu legile germane de încălcare a secretului de stat, bărbatului (un cetățean german care a fost identificat doar drept Carsten L.) și unei alte persoane neidentificate, le-au fost percheziționate locuințele. Angajatului BND i-a fost percheziționat și locul de muncă. Nu s-au oferit detalii despre cea de a doua persoană.

În schimb, au fost făcute cunoscute informații conform cărora angajatul BND a transmis, în anul 2022, „informații pe care le-a dobândit în activitatea sa profesională” unui serviciu de informații rus, pe care nu l-au identificat. S-a adăugat că informațiile sunt „secrete de stat”, dar nu au fost date alte detalii. Suspectul a fost dus, în 23 decembrie 2022, în fața unui judecător, care a dispus să fie reținut în așteptarea unui posibil rechizitoriu. Ancheta a fost efectuată „în strânsă cooperare” cu BND, șeful acestei instituții, Bruno Kahl, menționând că serviciul de informații condus de el a chemat procurorii imediat după ce investigațiile interne au fundamentat informațiile despre un posibil caz de trădare. El a spus că au fost efectuate percheziții și controale și la două proprietăți ale BND.

Într-un caz anterior în care a fost implicat un agent dublu suspectat de BND, un fost angajat al acestei instituții a fost condamnat (2016) pentru încălcarea legii securității naționale a Germaniei și condamnat la opt ani de închisoare pentru furnizarea de informații clasificate.

Având în vedere contextul în care se întâmplă aceste lucruri, este semnificativ a sublinia aici că Germania se numără printre țările care au oferit sprijin financiar și militar Ucrainei, în timp ce această țară se confruntă cu invazia declanșată de Rusia.

Spionaj în Albania

În 21 decembrie 2022, patru cetățeni cehi au fost reținuți de poliție după ce au fost prinși făcând fotografii lângă o fabrică de armament și un depozit de arme din Poliçan, în sudul Albaniei. Incidentul a avut loc în jurul orei 8:40, după ce cetăţenii cehi au fost depistaţi într-unul dintre tunelurile unei căi de acces în locul menționat.

Suspecții au fost reținuți pentru audieri, cei patru susținând că sunt turiști în Albania. Directorul regional al poliției, reprezentanții poliției militare și cel puțin două vehicule ale forței de intervenție rapidă (FNSH) au fost văzute sosind în localitatea Berat, capitala regiunii.

Este totuși de remarcat că arestarea celor patru cehi a avut loc după ce doi ruși și un ucrainean au fost prinși într-un incident similar la o uzină militară din Gramsh, tot în sudul Albaniei. Bărbatul rus, Mikhail Zorin, în vârstă de 24 de ani, a fost reținut după ce a intrat în interiorul curții uzinei din Gramsh, la 80 de kilometri sud de capitala Tirana, și a făcut fotografii.

Doi militari din garda care asigura paza obiectivului au fost răniți cu ceea ce se presupune că ar fi fost un tip de agent paralizant sau spray cu piper folosit de cetățeanul rus, în timp ce se opunea arestării. O altă rusoaică, Svetlana Timofoeva, în vârstă de 33 de ani, și un bărbat ucrainean identificat doar cu inițiale, F.A., de 25 de ani, au fost arestați în afara complexului, iar vehiculul lor a fost identificat ca fiind marca Chevrolet, portocalie, cu numere de înmatriculare ucrainene.

Aceste informații cu privire la cele două arestări par să nu aibă legătură între ele, în ciuda faptului că localitățile Gramsh și Poliçan se află în aceeași zonă din sudul Albaniei și la doar 90 de kilometri una de cealalaltă.

Cei trei suspecți arestați în Gramsh susțin că sunt „bloggeri care fotografiază clădiri din epoca comunistă”.

Fabrica de armamament din Gramsh a fost deschisă în 1962 pentru producția de armament după modelul unor copii licențiate ale puștilor AK-47 Kalașnikov. După căderea comunismului în 1990, a oprit producția și, în schimb, a început să dezasambleze vechile arme Kalashnikov și alte tipuri de arme de dimensiuni mici. De asemenea, se execută proces de reparație și a altor tipuri de arme ale armatei. În prezent, instalațiile fabricii sunt testate pentru conversie și pentru a produce cartușe NATO de calibru 5,56 mm. Fabrica din Poliçan producea și Kalașnikov în trecut, în timp ce acum produce muniție de 7,62 mm. Puștile și pistoalele produse în fosta Uniune Sovietică și statele sale satelit, cum ar fi AK-47 și Tokarev, sunt fabricate în mod obișnuit cu acest calibru.

Albania, membră NATO din 2009, a respins și criticat ferm invazia Ucrainei de către Rusia și a aderat la sancțiunile Uniunii Europene și ale SUA împotriva Moscovei.

Concluzionând putem spune că...

Se constată o intensificare a spionajului Rusiei în Europa după anunțul mediatizat al lui Vladimir Putin care, în 20 decembrie 2022, a ordonat serviciilor de contrainformații ale Rusiei să-și intensifice vânătoarea de „trădători, spioni și sabotori” și să prevină amenințările din străinătate.

Vorbind de Ziua lucrătorilor agențiilor de securitate, o sărbătoare profesională în Rusia, V. Putin a formulat „pretenții mari” față de toate aceste structuri de securitate din Rusia pentru a răspunde „noilor amenințări și provocări”.

„Trebuie să opriți ferm activitățile serviciilor speciale străine și să identificați prompt trădătorii, spionii și sabotorii”, a spus el, adresându-se contraspionajului de stat și militar, când războiul Rusiei din Ucraina intra în cea de-a 300-a zi.

Putin a cerut Serviciului Federal de Securitate (FSB) și Comitetului Național Antiterorism să preia împreună „controlul special” asupra instalațiilor strategice precum și asupra infrastructurii de transport și energie.