1. SUA și Uniunea Europeană (UE) doresc intens și ferm încheierea soluționării dosarului Kosovo și stabilirea clară a viitorului european și euroatlantic a întregii regiuni a Balcanilor de Vest

În 20 ianuarie 2023, o delegație occidentală a efectuat o vizită oficială și de foarte mare importanță în Kosovo și Serbia, ca parte a eforturilor lor continue de a dezamorsa tensiunile și de a ajuta la ajungerea și realizarea unui acord de reconciliere, în contextul în care, cu mult timp în urmă au fost entități componente ale aceleiați țări, fosta Iugoslavie.

Delegația formată din reprezentanți trimiși de SUA, UE, Franța, Germania și Italia s-a întâlnit mai întâi cu prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti. În cursul aceleași zile, delegația menționată a fost prezentă și la Belgrad, unde a avut planificată o a doua întâlnire în cadrul proiectului menționat anterior, întâlnire cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. În cadrul ambelor întâlniri au avut loc discuții ample cu privire la pașii care ar trebui făcuți și ce ar trebui și ar putea să urmeze pentru normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo. La întâlnirile menționate au participat reprezentantul UE pentru Balcanii de Vest și fost ministru de externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák, trimisul special al SUA pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, consilieri ai președintelui Franței și cancelarului Germaniei, Emmanuel Bonne și Jens Plottner, și consilierul prim-ministrului Italiei, Francesco Talo.

Lajčák a subliniat că discuțiile cu A. Kurti au durat două ore și au fost „lungi [...] nu ușoare, dar [...] foarte sincere, foarte deschise”. Tot acesta a menționat și faptul că este prea devreme pentru a anunța vreun rezultat al propunerii prezentate Pristinei și Belgradului anul trecut.

Mai mult, „ne așteptam la o mai bună înțelegere a oportunităților pe care le oferă această propunere”, a specificat în urma întâlnirilor menționate M. Lajčák, care, a mai subliniat și că „speră că se va ajunge la înțelegere deplină și la utilizarea întregului potențial al acestei propuneri.”

După întâlniri separate cu liderii Serbiei și Kosovo, trimișii occidentali au declarat că sunt liniștiți, chiar dacă discuțiile au fost catalogate ca fiind dure, dar deschise. M. Lajčák a mai declarat presei, în 20 ianuarie, la Belgrad, că el și colegii săi din UE și SUA s-au simțit „încurajați” după întâlnirea cu președintele sârb A. Vučić.

Întâlnirile s-au concentrat în principal pe așa-numita propunere franco-germană pentru viitoarele relații dintre Serbia și fosta sa provincie, Kosovo. M. Lajčák a spus că discuțiile cu A. Vučić au fost precum cele cu A Kurti – „foarte intense, dure, dar sincere și deschise”. „Președintele A. Vučić a demonstrat o abordare responsabilă și dorința de a lua decizii dificile în interesul păcii și al perspectivei europene a Serbiei”, a spus M. Lajčák, la Belgrad. El a mai adăugat că: „implementarea întârziată a proiectului Asociației sau Comunităților Municipalităților Majoritare Sârbe din nordul Kosovo constituie un element esențial pentru stabilitate și suntem convinși că planul pe care l-am prezentat în septembrie 2022 și pe care l-am discutat astăzi este cea mai bună cale de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo”.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a declarat și el, în 22 ianuarie 2023, că întâlnirile din Kosovo și Serbia s-au concentrat pe „discuții privind propunerea de normalizare a relațiilor și a subliniat că avansarea acestei propuneri ar aduce beneficii considerabile pentru ambele părți”.

Serbia este candidată pentru aderarea la UE de mai bine de un deceniu, iar normalizarea legăturilor cu Kosovo a fost o condiție esențială pentru avansarea cererii sale de integrare. „Serbia trebuie să rămână pe calea sa de integrare în UE [...] pentru că am fi pierduți fără ea din punct de vedere economic și politic. Dacă ar fi să fim singuri și izolați, nu este ceva ce aș accepta ca președinte”, a subliniat A. Vučić, acesta declarând după întâlnire că s-a „confruntat fără echivoc cu problemele și provocările cu care Serbia trebuie să se confrunte dacă nu este de acord cu planul propus”, fără a preciza detaliile exacte ale acestui plan. El a mai spus că le-a cerut vizitatorilor „să îi ajute pe toți să depășească dificultățile cu care se confruntă în Kosovo și Metohija și ei cred că este timpul să formeze Asociația Municipalităților Sârbe, care nu numai că a fost promisă și hotărâtă în urmă cu zece ani, ci este o chestiune de urgență, pentru că abia după aceea este posibil dialogul și revenirea sârbilor kosovari la instituțiile din Kosovo și un fel de normalizare a situației”.

După întâlnirile menționate, este semnificativ de specificat că, în ziua de 22 ianuarie 2023, președintele sârb a subliniat că Belgradul s-ar putea confrunta cu izolarea internațională, dacă va respinge planul occidental de normalizare a legăturilor cu Pristina. Mai mult, oficialul sârb a specificat că Serbia a primit un ultimatum din partea unor puternice națiuni occidentale pentru a normaliza legăturile cu Kosovo sau pentru a face față unor măsuri adoptate, dar care, în concepția lui, ar produce „daune mari” țării. Președintele sârb, A. Vučić, a mai declarat că i s-a prezentat o propunere, ca parte a eforturilor occidentale de a rezolva tensiunile de lungă durată în relația Serbiei cu Kosovo.

Vučić a specificat că în cadrul întâlnirii avute „i s-a spus că trebuie să fie acceptat acest plan, altfel se vor confrunta cu întreruperea procesului de integrare europeană, oprirea și retragerea investițiilor și încetarea măsurilor economice și politice cuprinzătoare, fapt care va cauza pagube mari Serbiei”. Este de remarcat că, în același context, A. Vučić a mai subliniat că „aceste discuții au fost printre cele mai dure din ultimul deceniu”, adăugând că „nu a fost niciodată așa.”

Este foarte important a menționa că A. Vučić a mai spus că Parlamentul Serbiei va trebui să discute propunerea și a sugerat organizarea unui posibil referendum. El a mai subliniat că fără UE, Serbia ar deveni „izolată” și că planul prevede ca Serbia să nu aibă obiecții cu privire la aderarea Kosovo la organizații internaționale, inclusiv la ONU.

Comentariu:

În prezent, există un mare semn de întrebare la nivel internațional – dacă A. Vučić și A. Kurti vor să ajungă amândoi la o înțelegere politică serioasă și practică. În ciuda unui acord tentant cu privire la subiectul încărcat de tensiune al înmatriculărilor de mașini emise de Belgrad, subiect care a declanșat tensiuni în iulie-august 2022, ambii lideri par să nu aibă încredere în UE la fel de mult precum nu au încredre nici unul în altul. Putem spune că aici se poate observa implicarea intensă a Rusiei. De când Kosovo și-a proclamat independența în 2008, Moscova a fost alături de Belgrad pentru a împiedica noul stat apărut să obțină o recunoaștere mai largă de către comunitatea internațională. Deși Rusia a pierdut o oarecare pârghie diplomatică când Belgradul a apelat la UE ca mediator, în 2010, scaunul de membru permanent al Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU și legăturile la nivel internațional sunt de mare ajutor Serbiei în izolarea și presiunea intensă și continuă asupra Kosovo.

UE a mediat mai mult de un deceniu dialogul dintre Pristina și Belgrad. Până în prezent nu s-a reușit a se ajunge la acea soluție de compromis care ar fi putut soluționa dosarul Kosovo, caz care a influențat semnificativ evoluțiile în întreaga regiune a Balcanilor de Vest. Chiar dacă, momentan, nu au fost făcute publice detaliile celei mai recente propuneri, după reacția președintelui Serbiei putem înțelege că la nivel internațional s-a luat hotărârea soluționării diferendelor din Balcanii de Vest pentru crearea cadrului legal necesar integrării întregii regiuni și scoaterea de sub influența Rusiei.

A devenit foarte clar că SUA și UE vor să promoveze un dialog mediat de UE, dialog care a fost blocat de luni de zile, deoarece se tem că Rusia, un aliat al Serbiei, ar putea încerca să destabilizeze Balcanii de Vest pentru a distrage atenția de la războiul din Ucraina.

După cum foarte bine se cunoaște, Serbia s-a îndepărtat adesea de linia politicii externe a Bruxelles-ului, cel mai recent când Belgradul a refuzat să sancționeze Moscova, după invazia Ucrainei. Cu toate acestea, Serbia a condamnat agresiunea Moscovei la ONU. A. Vučić a spus că el consideră că presiunea de a rezolva problema Kosovo este rezultatul „circumstanțelor geopolitice schimbate”. „Occidentul are propria lui agendă, care este înfrângerea Rusiei, și tot ceea ce stă în calea acestei agende va fi zdrobit”, a spus A. Vučić. „Europa este de facto în război, orice ar spune ei”, a mai subliniat A. Vučić. „UE vrea ca în curtea ei totul – iar Balcanii sunt în curtea ei – să fie așa cum își dorește.”

Este foarte interesant să analizăm minuțios că, în ciuda sentimentului anti-occidental și pro-rus care predomină în Serbia de când A. Vučić a venit la putere, în urmă cu zece ani, acum a precizat că o Serbie izolată, fără ajutorul și investițiile Occidentului, s-ar prăbuși economic. A. Vučić a mai spus în 22 ianuarie că „nu se va întâmpla nimic mâine sau poimâine”, dar că țara sa se va confrunta cu decizii grele în viitorul apropiat. Prima problemă cu care s-ar confrunta Serbia dacă va respinge planul pentru Kosovo, ar fi abolirea regimului de circulație fără vize în UE, a avertizat el.

„Pentru a fi corecți, UE este cel mai mare investitor din Serbia”, a spus A. Vučić și „trebuie să privim lucrurile într-un mod corect și obiectiv.”

Cu toate acestea, fostul președinte sârb, Boris Tadić, liderul Partidului Social Democrat, de opoziție neparlamentară, a declarat după discursul lui A. Vučić că „șantajul exercitat asupra Serbiei arată clar că sub acest guvern, Serbia este o țară complet umilită”.

Chiar dacă A. Vučić nu a oferit mai multe detalii despre propunerea franco-germană, care nu a fost niciodată făcută public integral, nu putem exclude informațiile de anul trecut, conform cărora s-a cerut ambelor părți să „dezvolte relații normale, de bună vecinătate, bazate pe drepturi egale”, să „reafirme inviolabilitatea acum și în viitor a frontierei/graniței existente între ele și să se angajeze să respecte pe deplin integritatea teritorială a celuilalt”, să facă schimb de „misiuni permanente” și să se angajeze la „respectarea reciprocă a jurisdicției”. Încă din octombrie 2022, A. Vučić a susținut că, în esență, propunerile făcute de comunitatea internațională presupuneau acceptul Serbiei față de aderarea Kosovo la ONU, în schimbul „intrării rapide” a Serbiei în UE și a unor beneficii financiare semnificative.

Serbia a solicitat oficial aderarea la UE în decembrie 2009, dar negocierile de aderare sunt încă în desfășurare. Kosovo a depus în mod oficial o cerere de aderare în decembrie 2022. „La sfârșitul acestui proces, vreau să văd că UE este angajată în procesul de extindere în Balcanii de Vest și că țările din această regiune se îndreaptă către integrarea deplin în UE, într-o perioadă rezonabilă.Când spun „rezonabil, nu mă refer la 20 de ani, ci mult mai devreme”, a spus Escobar.

A devenit foarte clar că, actualmente, Serbia și viitorul ei depind integral de UE atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere politic, UE fiind deja, pentru o lungă perioadă, principalul partener comercial și de investiții al Belgradului. Sârbii pot călători fără viză în UE, unde o vastă diasporă trăiește de zeci de ani.

În ultima perioadă, A. Vučić a fost văzut mai des în compania Ursulei von der Leyen, a cancelarului german, Olaf Scholz sau a președintelui francez, Emmanuel Macron, decât în compania lui V. Putin.

În Balcanii de Vest, Serbia este, de asemenea, un stat favorit la aderarea la UE. Belgradul a început negocierile în acest sens în 2014, doar Muntenegru făcând acest lucru mai devreme. În octombrie 2022, Serbia a deschis douăzeci și două din treizeci și cinci de capitole de politică, inclusiv dosarele esențiale privind reformele justiției și afacerilor interne.

În altă ordine de idei, este semnificativ de menționat că, deși a condamnat – la ONU – în repetate rânduri invazia Rusiei împotriva Ucrainei și la câteva alte forumuri internaționale, Belgradul a refuzat, de asemenea, să impună sancțiuni împotriva Moscovei. Nu trebuie omis faptul că Serbia depinde în totalitate de importurile de gaze din Rusia, iar compania sa NIS este deținută de Gazprom din Rusia.

2. Fostul ministru de externe al Bosniei și Herțegovinei (BiH), Bisera Turković, face o analiză clară a evoluției situației generale.și perspectivelor acestui stat

În ultima perioadă, cunoscuta retorică radicalizată folosită de liderul sârb bosniac Milorad Dodik a reînviat teama producerii de tulburări politice în Bosnia și Herțegovina (BiH). Avertizarea vine și din partea fostului ministru de externe bosniac, Bisera Turković, care a făcut o analiză clară și și-a făcut cunoscute aprecierile în timpul unui interviu exclusiv la Ankara, în Turcia, pe 16 ianuarie 2023. Interviul a fost acordat Agenției Anadolu, în contextul relațiilor dintre Turcia și BiH, primirii candidaturii pentru aderarea la UE, a foii de parcurs pentru aderarea la NATO și UE și recentei sărbătoriri a aniversării înființării entității sârbe, R. Srpska, care are sub control jumătate din BiH.

Turković a făcut referire în mod special la sărbătorirea, pe 09 ianuarie, a aniversării înființării R. Srpska, ca fiind o sărbătoare care este în contradicție cu decizia Curții Constituționale a BiH.

Turković a spus: „Suntem foarte îngrijorați. În special cetățenii din capitala BiH, Sarajevo, sunt foarte îngrijorați. Nu este bine într-un moment în care se formează noul guvern, când toată lumea vorbește despre identificarea unui numitor comun pentru a merge mai departe”.

Dodik a avut o abordare radicală, a spus B. Turković, adăugând: „Toate acele semne din retorica sa, care vin și arată că el nu se schimbă și că de fapt devine din ce în ce mai radical și orice ai încerca, orice concesie i-ai face, nu o respectă. El vrea mai mult.”

Criticând și lipsa unui răspuns serios al comunității internaționale cu privire la această situație din BiH, B. Turković a mai spus: „Toții vorbim despre egalitate.Toți vorbim despre protecția drepturilor omului, dar este invers doar când te uiți la ceea ce se întâmplă. Reacția lipsește. Și este foarte periculos.”

Subliniind dificultățile acestei situații din BiH, ea a mai spus că este periculos și dacă „îl lași pe M. Dodik să facă ce vrea, el nu își va schimba atitudinea. Merge din ce în ce mai departe.”

Făcând referire și la modul în care Borjana Krišto, politician croat bosniac, a format noul guvern, reiese că va urma o cale pentru aderarea la NATO și UE. B. Turković a mai spus: „Nu știm ce se va întâmpla. Dar este evident că, puțin înainte de formarea guvernului, ei într-adevăr nu condiționează formarea coaliției de îndeplinirea obligațiilor care decurg din precondițiile care sunt stabilite pentru statutul de candidat la UE și, de asemenea, văd multe discrepanțe în atitudinea lor față de integrarea în NATO.”

Turković a mai făcut referire la statutul BiH de candidat pentru aderarea la UE, menționând că reprezintă un „pas înainte foarte important” în istoria recentă a statului său, ea adăugând că „va hotărî destinul oamenilor” și direcția în care se îndreaptă țara. Exprimându-și recunoștința față de toate statele care au contribuit cu votul lor la acordarea statutului de candidat țării sale, ea a remarcat că, „acesta este doar începutul și avem 14 precondiții de îndeplinit”.

Cum era și firesc, B. Turković a mai făcut referire și la relațiile BiH cu Turcia și a subliniat că: „Pe durata mandatului meu, cred că am avut o relație excelentă, dar nu numai în timpul mandatului meu, cred că în ultimii 30 de ani... Relațiile dintre cele două țări sunt într-adevăr excelente și mai ales în ultima perioadă, pe durata mandatului ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu și, desigur, din timpul mandatelor președintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan”. Salutând poziția Turciei față de BiH, ea a spus că președintele și ministrul de externe turc au contribuit „foarte mult la construirea păcii și stabilității în Balcanii de Vest, ajutând nu numai BiH, ci și toate celelalte țări din regiune să se armonizeze”.

Făcând referire la legătura dintre poporul turc și cel bosniac, ea a mai subliniat: „Cred că există legături foarte puternice între comunitățile bosniace și în special între bosniaci și poporul turc”, menționând că cele două țări împărtășesc în esență aceleași obiective.

„Având în vedere că avem o istorie comună, aspirațiile noastre sunt aproape aceleași”, a mai spus ea, adăugând și că: „Turcia este membră a NATO, iar BiH aspiră să devină membră a NATO. Ankara a primit și ea statutul de candidat la integrare în UE cu mult timp în urmă, dar iată că Sarajevo s-a luptat pentru statutul de candidat la integrarea în UE și l-a obținut recent.”

Comentariu:

Sârbii bosniaci consideră că 09 ianuarie este cea mai importantă sărbătoare a statului lor. Cu toate acestea, în 2015, Curtea Constituțională a BiH a decis că celebrarea Zilei naționale a R.Srpska ar putea fi discriminatorie pentru alte grupuri etnice din țară.

Pe 02 octombrie 2022 s-au desfășurat alegeri generale în BiH pentru a alege parlamentarii la nivel de canton, entitate și la nivel național, precum și cei trei membri ai Consiliului Prezidențial. În urma unei renumărări a voturilor exprimate, M. Dodik a fost declarat din nou câștigătorul președinției entității sârbe, R. Srpska.

Într-un astfel de context, B. Turković speră că „noul guvern al BiH va munci la fel de mult ca și ei și este sigură că vor obține rezultate, cu condiția să-și dedice cu adevărat timpul și eforturile pentru a încerca să apropie BiH de UE.”

Curtea Constituțională a BiH a fost înființată prin Acordul de pace de la Dayton, care a pus capăt războiului bosniac în 1995. Este formată din doi bosniaci, doi sârbi, doi croați și trei judecători străini, iar deciziile sale sunt obligatorii din punct de vedere juridic.

Liderii UE au adoptat decizia de a acorda BiH dreptul candidaturii pentru aderarea la UE la un summit de la Bruxelles, în urma unei recomandări a Comisiei Europene din octombrie 2022 și a votului în cadrul Consiliului European și al Consiliului Afaceri Generale, din decembrie 2022.

 3. Parlamentul Bosniei și Herțegovinei (BiH) a aprobat componența noului guvern de la Sarajevo

În 25 ianuarie 2023, Parlamentul BiH a aprobat componența noului Consiliu de Miniştri, care este condus de politicianul croat bosniac, Borjana Krišto, vicepreședinte al Uniunii Democrate Croate (HDZBiH), principalul partid croat bosniac.

Alegerea noului guvern a fost susținută de parlamentari din zece partide politice. Acestea și-au depășit diferențele ideologice pentru a forma o coaliție după alegerile din octombrie 2022.

O majoritate nesigură de 23 din cei 42 de parlamentari ai Camerei Reprezentanților din BiH prezenți a susținut confirmarea noului Consiliu de Miniştri, B. Krišto fiind prima femeie care conduce guvernul bosniac în istoria sa de aproape trei decenii.

Dragan Čović, președintele HDZBiH, și-a felicitat colega de partid, subliind că „formarea rapidă a Consiliului de Miniștri demonstrează că există un dialog politic constructiv în BiH”.

Este de remarcat că unii politicieni au criticat lipsa egalității de gen în rândul noilor miniștri. Zlatko Miletić (reprezentantul For the New Generations [Za nove generacije]) a declarat înainte de vot: „BiH a ratificat Convenția ONU 1325, care vorbește despre egalitatea de gen. Ținând cont de faptul că doar HDZBiH a nominalizat două femei și, dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru, am fi avut un consiliu al bărbaților” el a adăugat că este necesar „să nu mai vorbim de competența și expertiza candidaților individuali”.

În același context, trebuie menționat că, B. Krišto, a transmis Camerei Reprezentanților decizia privind numirea miniștrilor, a viceminiștrilor și a vicepreședinților Consiliului de Miniștri din BiH pentru confirmare, după ce a primit rapoarte privind verificările tuturor celor 19 candidați efectuate de Agenția de Stat pentru Investigații și Protecție și Comisia Electorală Centrală a BiH.

În total sunt nouă miniștri de stat și zece viceminiștri. Vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri din BiH vor fi Zoran Tegeltija și Zukan Helez.

Miniștrii din noua componență a Consiliului de Miniștri din BiH vor fi: Elmedin Konaković, ministrul afacerilor externe; Zoran Tegeltija, ministrul finanțelor și trezoreriei; Staša Kosarac, ministrul comerțului exterior și relațiilor economice; Davor Bunoza, ministrul justiției; Edin Forto, ministrul comunicațiilor și transporturilor; Dubravka Bošnjak, ministrul afacerilor civile; Nenad Nešić, ministrul securității; Zukan Helez, ministrul apărării; și Sevlid Hurtić, ministrul drepturilor omului și al refugiaților.

Comentariu:

Pe 02 octombrie 2022 au avut loc alegeri generale în BiH pentru posturi în toată țara administrată etnic, inclusiv pentru noi mandate de patru ani în Consiliul de Miniştri, principalul organism de conducere executivă al unui stat divizat etnic la nivel național.

Noul Consiliu de Miniștri include membri ai Uniunii Democrate Croate din Bosnia-Herțegovina (HDZBiH), Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD) condusă de liderul secesionist sârb bosniac, Milorad Dodik, și ai unei coaliții formate din mai multe partide politice, condusă de Partidul Social Democrat Bosniac (SDP).

Coaliția la nivel de stat în Camera Reprezentanților și în Consiliul de Miniștri cuprinde opt partide: principalul partid sârb bosniac, Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), HDZBiH și șase partide din „Osmor-ka” („Opt”) – un grup de partide bosniace și mișcări civice. Două formațiuni dintre cele opt, Partidul pentru BiH și Alianța Populară Europeană (NES), au renunțat la participare, la numai 20 de zile după formarea acestei coaliții, cerând la 28 decembrie 2022, retragerea unei noi legi privind proprietatea de stat adoptată de Adunarea R. Srpska.

Noul consiliu nu include membri ai unuia dintre principalele partide politice din BIH, Partidul Acţiunii Democratice (SDA), pentru prima dată după formarea statului BiH.

4. Liderii Serbiei neagă din nou ferm acuzațiile participării unor cetățeni sârbi la invazia declanșată de F. Rusă în Ucraina

Președintele sârb, Aleksandar Vučić a negat ferm acuzațiile conform cărora gruparea Wagner, condusă de Evgeny Prigozhin, un apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, ar fi prezentă în Serbia, unde organizațiile pro-Kremlin și ultranaționaliste au susținut invazia Ucrainei.

Liderul sârb își face din nou cunoscută poziția și subliniază că Rusia ar trebui să înceteze eforturile de a recruta sârbi pentru a lupta alături de grupul paramilitar Wagner, în Ucraina. În același timp, A. Vučić a criticat site-urile web și grupurile de social-media promovate de Rusia deoarece publică reclame în limba sârbă prin care grupul Wagner cheamă voluntari să i se alăture.

În 16 ianuarie 2023, pe timpul unei emisiuni transmisă de Happy TV din Belgrad, A. Vučić a făcut următoarea declarație interesantă: „De ce tu, de la grupul Wagner, suni pe cineva din Serbia când știi că este împotriva reglementărilor noastre?”

La rândul său, ministrul sârb al apărării, Miloš Vučević, i-a avertizat și el pe sârbi să nu se alăture rușilor în războiul împotriva Ucrainei. „Acest lucru va avea ca rezultat consecințe juridice, cândvor putea fi trași la răspundere în fața organelor de stat”, a spus M. Vučević.

Comentariu:

Cu toate că Serbia se află într-un proces complicat de soluționare a dosarului Kosovo, ca o condiție esențială pentru viitorul integrării în UE, nu trebuie să omitem faptul că, în 2014 și 2015, voluntari sârbi au luat parte la acțiuni militare alături de forțele pro-ruse din Ucraina. Nimeni nu are o idee clară despre cifrele exacte la un moment dat, dar s-au vehiculat informații cu privire la zeci de sârbi care s-au înscris pentru a lupta în Ucraina, în 2014, cu toate că legislația sârbă interzice participarea cetățenilor săi la conflictele din străinătate. Mai multe persoane au fost condamnate în acest sens.

Mai mult, trebuie luat în calcul inclusiv faptul că agenția de presă rusă RIA a difuzat filmări cu doi bărbați mascați identificându-i drept voluntari sârbi la un curs de pregătire militară și utilizare a armamentului din dotare, în zonele controlate de ruși din regiunea Zaporizhzhia din Ucraina.