Andrej Babiš Petr Pavel
În perioada 13-14 ianuarie 2023 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale în R. Cehă. Președintele în exercițiu, Miloš Zeman, nu a mai fost eligibil să candideze din cauza limitei de două mandate pe o perioadă de zece ani prevăzută de lege. M. Zeman, care anul trecut a renunțat la opiniile sale anterior exprimate pro-Kremlin, nu a manifestat o ripostă semnificativă pentru sprijinul puternic acordat de guvernul ceh pentru Ucraina, care a inclus trimiterea de tancuri și alte echipamente militare, dar reputația sa marcată negativ de excentricitățile perturbatoare a ridicat adesea semne de întrebare la nivel internațional, cu privire la direcția în care se îndreaptă Cehia.
Noul președinte al Cehiei, Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Armatei Cehe și fost președinte al Comitetului Militar NATO, a candidat ca independent și a fost unul dintre cei trei candidați susținuți de alianța guvernamentală Spolu[1].
El a câștigat primul tur al alegerilor cu 35,4% din voturile exprimate, în timp ce Andrej Babiš, fostul prim-ministru ceh, care are conexiune cu ANO 2011[2], a terminat pe locul al doilea cu 35,0%. P. Pavel a fost susținut de cei mai mulți candidați care nu au îndeplinit condițiile pentru participare la alegeri și de premierul ceh în exercițiu, Petr Fiala, în timp ce A. Babiš a primit un sprijin din partea Partidului Comunist din Boemia și Moravia și susținerea președintelui în exercițiu M. Zeman.
P. Pavel și A. Babiš sunt cei doi candidați calificați pentru al doilea tur de alegeri prezidențiale dintre cei șapte bărbați și o femeie, care au participat la alegeri în primul tur pentru a-l înlocui pe M. Zeman.
Al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în perioada 27-28 ianuarie 2023. De această dată, P. Pavel a câștigat alegerile obținând cel mai bun rezultat împotriva lui A. Babiš cu un total de 58% din voturi și a devenit președintele ales al R. Cehe. El își va prelua funcția pe 09 martie 2023. A. Babiš a recunoscut înfrângerea și l-a felicitat pe P. Pavel. Prezența la vot în al doilea tur de scrutin a fost de 70%, cea mai mare participare într-un scrutin al alegerilor prezidențiale în Cehia.
Este semnificativ de menționat că, al doilea tur de scrutin dintre fostul premier A. Babiš și generalul în retragere, P. Pavel a fost descris ca o competiție între oligarhia populistă și democrația liberală, competiția celor doi fiind marcată de dezinformare și chiar de amenințări cu moartea.
În R. Cehă, rolul președintelui este în mare parte ceremonial, dar foarte influent. La finalul celor două săptămâni de campanie s-a făcut aprecierea că a fost o perioadă prost temperată și uneori suprarealistă. Este de remarcat că P. Pavel a negat pe rețelele de socializare știrile false cu privire la posibila sa moarte. De asemenea, o copie a site-ului său web a anunțat decesul din cauza insuficienței cardiace. P. Pavel a spus că problema este în mâinile poliției, dezinformarea fiind condamnată și de A. Babiš, care a descris un astfel de proces drept „dezgustător” și a spus că speră că poliția va investiga amănunțit un astfel de caz. Între timp, A. Babiš a anunțat la începutul acestei săptămâni că va anula și el toate aparițiile sale din cauza temerilor pentru siguranța sa personală, după ce a primit o amenințare anonimă cu moartea.
Gl. P. Pavel a fost favorit la alegerile prezidențiale din Cehia, în ciuda dezvăluirilor că are pregătire în domeniul informațiilor militare, dobândită în perioada comunistă.
La ultimul miting desfășurat în sprijinul său a strâns mii de oameni în Piața Orașului Vechi, din Praga, P. Pavel transmițând participanților un mesaj realist și interesant: „Când am slujit în armată, am slujit țara și pe toți cetățenii ei, indiferent de preferințele politice și vreau să fiu la fel ca președinte.” Analizând și mandatul de un deceniu al domnului M. Zeman, noul președinte al Cehiei, P. Pavel a declarat în 28 ianuarie 2023 că rezultatul alegerilor constituie o „victorie a valorilor pe care le împărtășim – adevăr și respect”, oficialul ceh adăugând că „se va asigura că aceste valori revin la Castelul Praga”, referindu-se la scaunul președinției cehe.
Platforma politică prezentată de P. Pavel include menținerea la un nivel ridicat a R. Cehe în UE și NATO, noul președinte ceh declarându-se ferm în favoarea unui ajutor militar suplimentar acordat pentru Ucraina împotriva invaziei Rusiei. El susține, de asemenea, adoptarea monedei euro și a politicilor progresiste, precum și căsătoria între persoane de același sex. Noul președinte al Cehiei, care este cunoscut pe scară largă drept „generalul”, a făcut campanie cu sloganul „Conduc cu experiență și calm în vremuri dificile”.
Exprimându-și votul, P. Pavel le-a spus în mod clar jurnaliștilor că dorește să fie „un președinte demn” pentru Cehia, un stat membru al UE și NATO, cu 10,5 milioane de cetățeni. Este de remarcat totuși că a avut demnitatea să nu facă promisiuni ireale și a mai spus: „Nu vă voi oferi o plăcintă pe cer, ci, în schimb, voi descrie realitatea așa cum este”.
Dar cum era și de așteptat, A. Babiš, care a fost recent achitat de acuzațiile de fraudă legate de finanțarea de la UE, a alimentat temerile că războiul se va răspândi în R.Cehă, susținând că „generalul nu crede în pace”.
P. Pavel este un fost parașutist, care a primit un premiu militar din partea Franței, pentru că a salvat viețile a peste 50 de soldați francezi în timpul războaielor din fosta Iugoslavie, din anii 1990. A ajuns la conducerea statului major ceh înainte de a pleca la NATO timp de trei ani, după care s-a pensionat în 2018.
Într-un astfel de context, nu trebuie omis totuși că, celălalt candidat la alegerile prezidențiale, miliardarul A. Babiš, în perioada în care a fost prim-ministru s-a bucurat de legături strânse cu Viktor Orban, premierul Ungariei, care după cum se cunoaște continuă să fie apropiat de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și să manifeste o poziție care ridică multe semne de întrebare la nivelul UE în ceea ce privește statul de drept.
Evidențiez și poziția exprimată de Otto Eibl, șeful departamentului de științe politice de la Universitatea Masaryk, din orașul ceh Brno, care a declarat că victoria lui P. Pavel „ar putea fi un moment de calmare și poate un pas către îmbunătățirea culturii politice din țară, dar va depinde de modul în care A. Babiš își va gestiona înfrângerea – dacă va continua să întrețină focul sau va recunoaște victoria rivalului său.” Tot în acest context, în cadrul unui discurs din 28 ianuarie 2023, susținut la sediul partidului său din Praga, A. Babiš a recunoscut înfrângerea, dar nu a arătat niciun semn că se va retrage din politică, fostul premier ceh subliniind că rezultatul înregistrat a arătat că are un sprijin puternic și că ar putea câștiga următoarele alegeri parlamentare din 2025.
A. Babiš, în vârstă de 68 de ani, deține un imperiu care cuprinde afaceri în agricultură și produse chimice și chiar mass-media.Este de remarcat că un audit al Comisiei Europene a constatat că acesta a influențat alocarea subvențiilor UE către afacerile sale. Cu toate acestea, el a fost absolvit de acuzațiile de fraudă cu bani ai UE de către un tribunal ceh.
Concluzionând, subliniez aici comentariile făcute în mass-media internațională conform cărora popularitatea crescută a lui P. Pavel, în comparație cu cea a lui A. Babiš, ar putea sugera că atmosfera actuală din Europa favorizează eroii de război, nu oligarhii cu înclinații politice.
[1] Spolu („Împreună”) este o alianță politică cehă de centru-dreapta, formată pentru alegerile legislative din 2021, compusă din Partidul Civic Democrat, KDU-ČSL și TOP 09. Începând cu alegerile din 2021, aceasta guvernează Republica Cehă într-o coaliție din care face parte și Alianța Piraților și Primarilor. La alegerile prezidențiale din Cehia, din 2023, Spolu a susținut trei candidați.
[2] ANO 2011, adesea prescurtat ANO („Da”), inițialele însemnând Acțiunea cetățenilor nemulțumiți este un partid politic populist în Republica Cehă. Partidul a fost fondat de Andrej Babiš. ANO a fost descris în principal ca fiind un partid centrist, dar, de asemenea, a fost plasat și la centru-stânga și la centru-dreapta.