Italia dorește să-și consolideze prezența politică, diplomatică și militară în regiunea Balcanilor de Vest

În ultima perioadă, în mass-media internațională a început să se manifeste o atitudine inedită și semnificativă conform căreia Italia nu își exploatează în mod adecvat activele din Balcanii de Vest, fapt care a început din nou să îi agite și pe politicienii italieni.

Potrivit multor opinii și idei exprimate la nivel internațional în timpul și după evoluțiile din regiune, Italia a jucat un rol principal în Balcanii de Vest, în anii 1990 și la începutul anilor 2000, datorită relațiilor bilaterale și eforturilor multilaterale.

Cu toate acestea, a luat naștere și percepția că influența sa în Balcanii de Vest s-a redus, deoarece țara s-a bazat în principal pe procesul de extindere a UE, care totuși nu a adus rezultatele scontate în timp util pentru toate entitățile din regiune, din cauza nerealizării programelor și standardelor stabilite.

Drept urmare, odată cu intensificarea tensionării relațiilor dintre Serbia și Kosovo, în anumite cercuri mass-media din Italia au apărut și continuă să apară dezbateri cu privire la dorința și percepția necesității de a ști ce ar trebui să facă Italia nu doar ca stat membru a UE, ci și ca stat unic. În timpul unor fluxuri de întrebări și răspunsuri din mass-media a fost desprinsă și concluzia că Italia trebuie să-și consolideze prezența politică, diplomatică și militară în regiunea Balcanilor de Vest, în contextul în care sunt și alți concurenți atât printre aliații săi, cât și printre potențialii adversari, multe alte state fiind gata să exploateze oportunitățile oferite de contextul regional, dacă au o ocazie favorabilă.

Opinia comună desprinsă este că potențialul Italiei de a-și consolida prezența în Balcanii de Vest se bazează pe legăturile sale istorice cu regiunea și pe corectitudinea morală a personalului italian care lucrează în Balcanii de Vest, diplomații italieni fiind respectați în regiune, mai ales în Serbia și Albania, pentru empatia pe care o manifestă față de interlocutorii locali.

Andrea Carteny, profesor de istorie, a declarat într-un interviu recent că localnicii de acolo văd Italia nu ca pe o țară dominantă, ci ca pe un promotor al dezvoltării. Din acest motiv, s-au făcut aprecieri conform cărora Italia este în măsură să contribuie la îmbunătățirea situației din regiune și să își urmărească în același timp și propriile interese.

Tensiunile din ultima perioadă care continuă să marcheze relațiile dintre Belgrad și Priștina, dar și tendințele separatiste care amenință unitatea Bosniei și Herțegovinei (BiH) au funcționat ca un catalizator pentru politicienii italieni de a manifesta mai mult interes în Balcanii de Vest.

La mijlocul lunii decembrie 2022, ministrul de externe italian, Antonio Tajani[1], s-a întâlnit cu reprezentanții antreprenorilor italieni la Verona și și-a anunțat intenția de a organiza o conferință națională despre Balcanii de Vest, la Trieste, cuvântul „național” fiind subliniat de ministrul italian, care a adăugat că Roma dorește să încurajeze firmele italiene să exploateze oportunitățile oferite în Balcanii de Vest.

În unele ocazii, ministrul de externe italian a sugerat ca la Pristina să se organizeze un forum de afaceri, obiectivul lui A. Tajani fiind acela de a crește exporturile către Balcanii de Vest și alte regiuni.

Conferința națională anunțată de ministrul de externe italian a avut loc pe 24 ianuarie 2023. În discursul său de deschidere, A. Tajani a prezentat evenimentul ca un punct de cotitură pentru politica italiană în Balcanii de Vest: Italia vrea să devină principalul referent european pentru regiune, deoarece Balcanii de Vest reprezintă o zonă importantă pentru securitatea și interesele economice ale țării. Guvernul va sprijini politic și financiar întreprinderile mari, mijlocii și mici care doresc să investească în regiune. Unul dintre laitmotivele conferinței a fost și că cererea de prezență mai mare a Italiei în regiune vine și de la actorii balcanici înșiși.

Comentariu:

Unul dintre primii pași ai noului guvern din Italia în direcția creșterii rolului în Balcanii de Vest a fost vizita ministrului italian de externe, A. Tajani, și a ministrului apărării, Guido Crosetto, la Belgrad și Priștina în noiembrie 2022. Este de remarcat că cei doi oficiali italieni au insistat că misiunea lor este conformă cu agenda UE și NATO în Balcanii de Vest, dar au anunțat și inițiative care urmăresc să consolideze propriile canale de diplomație ale Italiei.

Ministrul de externe a făcut cunoscut că Italia vrea să aibă un rol important în regiunea Balcanilor de Vest. Încă de atunci, oficialul italian a făcut cunoscut că intenţionează să organizeze o întâlnire multilaterală a statelor balcanice la Roma şi un forum de afaceri la Belgrad pentru a îmbunătăţi relaţiile economice bilaterale. Mai târziu, tot în noiembrie 2022, A. Tajani s-a întâlnit cu partenerul său albanez, Olta Xhaçka, la convenția NATO de la București și a scris pe contul său de Twitter: „Vom organiza un forum de afaceri la Tirana”.

Politicienii italieni au menționat frecvent necesitatea ca Italia să-și asume un rol de lider în Balcanii de Vest, la summitul UE de la Tirana, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, subliniind că, după întâlnirea cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, și premierul albanez, Edi Rama, și-a dat seama că în regiunea balcanică există o atracție și dorință puternică pentru Italia.

Pentru a ne face o idee despre mentalitatea care stă la baza politicii externe a Romei, este suficient să menționăm definiția dată orașului Trieste de premierul G. Meloni. Bazându-se pe terminologia secolului al XIX-lea, ea a descris orașul ca „o punte între identitatea latină și popoarele slave și germanice”.

Abordarea actuală a Italiei față de Balcanii de Vest face parte dintr-un efort politic mai amplu. În discursul său de la Trieste, A. Tajani a făcut referire la termenul „Mediterană extinsă” („Mediterraneo allargato”), care a devenit la modă printre politicieni, militari și think tank-uri în ultimii ani. Expresia indică o regiune extinsă care ar fi influențată de dinamica politică și economică a zonei mediteraneene. Regiunea are granițe elastice și include în prezent Turcia, Orientul Mijlociu, Afghanistan, Africa de Nord și țări sub-sahariane. Abordarea pe care o elaborează guvernul italian pentru Balcanii de Vest sugerează că Roma intenționează să urmărească și să dezvolte diplomația sa individuală pentru a-și crește nivelul de implicare regională. Având în vedere situația actuală a poziționării economice și politice a Italiei în regiune, inițiativele economice vor viza în special Albania și Serbia, deja cei doi parteneri principali ai săi în Balcanii de Vest.

Parlamentul Serbiei revoltat de planul propus de comunitatea internațională pentru soluționarea urgentă a dosarului Kosovo

În 02 februarie 2023, președintele populist al Serbiei, Aleksandar Vučić, a avertizat în timpul unei sesiuni parlamentare tensionate, că națiunea balcanică ar putea deveni un stat „paria” european dacă va respinge un plan occidental de normalizare a relațiilor cu Kosovo. Președintele A. Vučić s-a confruntat cu o primire ostilă din partea opoziției de dreapta, care a cerut parlamentului să respingă planul și l-a acuzat că a trădat Serbia.

Planul nu a fost făcut public oficial, dar A. Vučić a spus că stipulează că Serbia nu va obiecta la includerea Kosovo în organizațiile internaționale, inclusiv în ONU, deși nu ar trebui să-i fie recunoscută oficial calitatea de stat. „Nu am semnat nimic. Am spus că vom continua discuțiile” și „oamenii trebuie să înțeleagă... am deveni noi un paria european?” a spus A. Vučić.

Oficial, singurul punct de pe ordinea de zi a sedinței parlamentare a fost raportul cu privire la procesul de negocieri „cu instituțiile provizorii de autoguvernare din Pristina“, așa cum Serbia face referire la guvernul Kosovo, pe care nu îl recunoaște.

Opoziţia parlamentară sârbă l-a acuzat pe A. Vučić că a negociat un plan care nu a fost făcut public. Radomir Lazović, membru al organizației de stânga „Nu lăsați Belgradul să se înece” (NDB), membru al Adunării Naționale a Serbiei, de la 1 august 2022, l-a îndemnat pe A. Vučić să facă publică propunerea/planul franco-german sau european. „Unde este? De ce l-ai ascuns? De ce niciunul dintre acești oameni din această sală, 250 de deputați, nu a avut ocazia să aibă o perspectivă asupra ei?” a întrebat R. Lazović.

Vučić a spus că „nu are dreptul să-l publice” și în timpul discursului său a susținut că „90% din ceea ce a fost făcut public” despre plan este adevărat. El a citit părți ale planului, spunând că preambulul este în regulă pentru Serbia, dar că principalul pericol se află la punctul 4. De ce? Pentru că „La punctul 4, se spune, în al doilea paragraf, „Serbia nu se va opune apartenenței Kosovo la nicio organizație internațională”, A. Vučić susținând că, în esență, propunerea implică acceptul Serbiei față de apartenența Kosovo la ONU.

Sesiunea parlamentară a fost marcată de tensiuni și acuzații între partidul de guvernământ al lui A. Vučić și parlamentarii opoziției, scandându-se „Trădare, trădare” și „Nu vom renunța la Kosovo”, fiind cerută în același timp demisia președintelui Serbiei.

Tot în 02 februarie 2023, în Kosovo, premierul Albin Kurti a stabilit condițiile pentru formarea unei asociații de municipalități cu majoritate sârbă, proces care este susținut atât de SUA, cât și de Uniunea Europeană (UE). A. Kurti a spus că asociația poate fi formată doar ca parte a unui acord general privind normalizarea relațiilor, pe care Serbia l-a respins în trecut.

Premierul kosovar a declarat și în data de 01 februarie 2023 că formarea unei asociații a celor cinci municipalități cu majoritate sârbă din Kosovo nu a fost o prioritate pentru cabinetul său, deși SUA au susținut că problema este importantă pentru o eventuală normalizare a legăturilor cu Serbia. Prim-ministrul A. Kurti și-a repetat îngrijorarea că o astfel de organizație ar putea evolua într-un ministat și a spus că reluarea negocierilor conduse de UE între Serbia și Kosovo ar fi mai productivă. „O asociere monoetnică într-un Kosovo multietnic nu este posibilă”, a spus A. Kurti mass-media.

Serbia trebuie să continue discuțiile cu Kosovo privind normalizarea legăturilor pentru a-și urmări aderarea la UE, a declarat la rândul său, în data de 02 februarie 2023, președintele A. Vučić.

„Aderarea la UE este de interes vital pentru noi. Nu se poate funcționa fără aliați”, a declarat A. Vučić. În urma remarcilor introductive ale lui A. Vučić , deputații opoziției care resping planul menționat s-au certat cu deputații partidului de guvernământ, forțând forțele de securitate să intervină. Deputații opoziției au ținut pancarte pe care scria „trădare” și „nu capitulării”.

Vučić a declarat membrilor parlamentului că trimișii speciali cu care s-a întâlnit au avertizat că, dacă Serbia nu acceptă propunerea făcută, discuțiile sale de aderare la UE vor fi oprite și accesul la fonduri și investiții de preaderare va fi refuzat. În același context, declarația sa a arătat că Belgradul se distanțează de aliatul tradițional Rusia, care a respins aderarea Kosovo la ONU. Conform planului internațional supus discuțiilor, Serbia și Kosovo ar trebui să-și deschidă fiecare birouri de reprezentanță în capitala celeilalte entități și să lucreze la rezolvarea problemelor restante. De asemenea, a fost specificat că Serbia nu ar trebui să recunoască independența fostei sale provincii, dar ar trebui să înceteze să facă lobby împotriva apartenenței Kosovo în organismele internaționale. A. Vučić a mai spus că primul pas în dialogurile cu Pristina va fi formarea unei asociații a municipalităților sârbe din Kosovo, așa cum au convenit cele două părți, încă din 2013.

Cea mai înaltă instanță din Kosovo a declarat, la rândul său, că unele părți ale acordului au încălcat constituția și trebuie schimbate. Prim-ministrul kosovar, A. Kurti, a specificat că ar putea fi dispus să ia în considerare formarea asociaţiei menționate, dar numai dacă aceasta respectă constituţia Kosovo şi nu se limitează la motive etnice. El a adăugat că, pentru a forma asociația, „structurile ilegale ale Serbiei din nordul Kosovo sunt demontate și toate armele ilegale sunt predate”.

Membrii parlamentului sârb, atât din Partidul Progresist Sârb aflat la guvernare (SNS), cât și cei din opoziție, se pare că au fost deranjați de propunerea europeană de rezolvare a relațiilor Serbia-Kosovo, parlamentarii confruntându-se intens între ei în timpul răspunsului și lămuririlor acordate președintelui A. Vučić. În timpul discursului lui A. Vučić, unii deputați din opoziție au ținut pancarte pe care scria: „Nu capitulării“, „Trădare” și „Vučić, ați trădat Kosovo“, referindu-se la întâlnirile sale și la așa-zisa propunere franco-germană pentru stabilirea relațiilor viitoare cu Kosovo.  

La rândul său, Boško Obradović, liderul partidului de dreapta Dveri, a numit propunerea un „ultimatum”. „Concluzia sesiunii Adunării Naționale pe tema Kosovo și Metohija ar trebui să fie ... că Adunarea Națională, fără întârziere, respinge în întregime propunerea franco-germană pe care președintele a acceptat-o deja să o aplice fără autorizare, împotriva voinței noastre”, a spus B. Obradović.

Comentariu:

Cel mai probabil, la nivelul comunității internaționale, se cere Serbiei și Kosovo „să dezvolte relații normale, de bună vecinătate între ele, bazate pe drepturi egale”; să „reafirme inviolabilitatea acum și în viitor a frontierei/graniței existente între ei și să se angajeze să respecte pe deplin integritatea teritorială a celuilalt”; de asemenea, să facă schimb de „misiuni permanente” și să se angajeze la „respectarea reciprocă a jurisdicției fiecărei părți”. Conform anumitor informații furnizate de anumiți experții pentru mass-media, încă din noiembrie 2022, planul pregătit și prezentat liderilor de la Belgrad și Priștina se pare că este bazat pe Tratatul de bază din 1972 prin care Germania de Est și Germania de Vest s-au recunoscut de facto, dar fără ca cuvântul „recunoaștere” să apară de fapt în text.

Dorind să stabilizeze regiunea Balcanilor de Vest împotriva efectelor de propagare de undă ale războiului Rusiei în Ucraina, UE pare să se fi unit în jurul propunerii franco-germane, despre care Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a subliniat că este de fapt o propunere „europeană”. „Așa-numita „propunere franco-germană” este de fapt sprijinul franco-german pentru propunerea prezentată de mine și de Miroslav Lajčák”, a spus înaltul oficial al UE.

Kosovo și-a declarat independența în mod unilateral față de Serbia, în 2008, la un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva guvernării represive a Belgradului. În ultimii ani, cele două entități au purtat discuții de normalizare sub medierea UE, dar nefiind realizate progrese substanțiale pentru ajungerea la un rezultat cheie pentru realizarea aspirațiilor ambelor entități de a se alătura blocurilor organizațiilor internaționale. În ianuarie 2023 o delegație formată din trimiși occidentali s-au întâlnit cu liderii din Serbia și Kosovo pentru a încerca să-i convingă să semneze un acord în 11 puncte menit să atenueze tensiunile care persistă de la conflictul lor din 1998-1999.

În Kosovo trăiesc aproximativ 100.000 de sârbi. Jumătate dintre ei locuiesc în regiunea de nord la granița cu Serbia și refuză să recunoască instituțiile de conducere kosovare de la Pristina. Au propriul sistem administrativ și de îngrijire medicală.

La fel, este semnificativ de menționat că Serbia nu intenţionează să se alăture NATO şi va rămâne cu neutralitatea sa militară declarată, așa cum de multe ori a subliniat preşedintele sârb, A. Vučić, inclusiv în ședințele parlamentului de la Belgrad. Serbia a devenit candidată pentru a se alătura celui mai mare partener comercial și investitor al său, UE, încă din 2012. Este neutră din punct de vedere militar, dar menține legături cu NATO și este semnificativ de subliniat că a achiziționat diverse tipuri arme de la anumite state membre.

Sesiunea parlamentară menționată și la care au fost purtate discuții aprinse, a fost programată după ce A. Vučić s-a întâlnit, pe 20 ianuarie, cu reprezentanții UE și SUA care, susține el, i-au spus că, dacă Serbia nu acceptă propunerea, procesul său de integrare în UE va fi oprit și investițiile blocate.

La rândul lor, autoritățile de la Priștina se tem că o oficializare a unei comunități de municipalități dominate de sârbi – convenită pentru prima dată în cadrul discuțiilor conduse de UE în 2013 – ar submina în cele din urmă statalitatea țării lor, dar acest lucru va fi făcut cu ajutorul Belgradului. A. Kurti a cerut, în schimb, Serbiei să desființeze orice instituții susținute în cadrul comunității sârbe din Kosovo, care resping în mod covârșitor independența Kosovo. Washingtonul a crescut presiunea asupra Pristinei pentru a implementa un acord din 2013 de înființare a Asociației Municipalităților cu Majoritate Sârbă, care ar coordona lucrările privind educația, îngrijirea sănătății, amenajarea teritoriului și dezvoltarea economică la nivel local. Curtea Constituțională din Kosovo a declarat ulterior planul neconstituțional, hotărând că nu includea alte etnii și ar putea implica utilizarea puterilor executive. În acest context, este semnificativ de subliniat că diplomații de la Ambasada SUA, de la Pristina, s-au întâlnit cu un grup de lideri ai societății civile, oficiali guvernamentali și lideri politici pentru a discuta pașii pe care trebuie să îi ia guvernul Kosovo pentru a autoriza formarea asociației menționate.

Este foarte clar că, până în prezent, Serbia s-a bazat pe sprijinul Rusiei și al Chinei în susținerea la ONU a procesului de respingere a recunoașterii independenței Kosovo, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care Belgradul nu a impus nicio sancțiune Moscovei ca urmare a războiului declanșat pentru invadarea Ucrainei. A. Vučić a declarat în parlament că este un „interes vital” ca Serbia să continue procesul de aderare la UE, dar a reiterat că țara sa nu va adera la NATO. Toate comentariile sale și comportamentul adoptat au urmat unei propuneri recente care i s-a făcut de a se ajunge la un plan de reglementare a relațiilor între Belgrad și Pristina. A. Vučić a anunțat că Serbiei i s-a dat un ultimatum pentru a normaliza relațiile cu Kosovo sau pentru a face față unor măsuri care ar produce „daune mari” țării. Respingerea eforturilor și planului comunității internaționale ar duce la o „izolare completă”, a avertizat președintele Serbiei.

Parlamentarii opoziției pro-ruse din parlamentul de la Belgrad au descris și ei planul propus pentru soluționarea dosarului Kosovo drept un „ultimatum”. Ei au spus că ar însemna că Serbia va trebui să recunoască independența Kosovo ca o condiție esențială pentru aderarea în cele din urmă la UE.

În contextul evoluțiilor din Serbia și a punctelor de vedere exprimate, este semnificativ a evidenția aici și poziția adoptată de către A. Vučić, vorbind la un eveniment al panelului POLITICO de la Forumul Economic Mondial din Davos, Elveția: „Nu suntem la fel de entuziasmați ca înainte, într-un mod în care UE nu este atât de entuziasmată de noi pe cât am crezut că este”. El a mai adăugat că este „pesimist” cu privire la intrarea Serbiei în UE în curând.

Procesul de menținere a unor relații tensionate între Bulgaria și Macedonia de Nord continuă

În 02 februarie 2023, Parlamentul bulgar a adoptat o declarație de condamnare a recentului atac asupra unui activist bulgar din Macedonia de Nord, catalogată ca o presupusă „campanie anti-bulgărească” și avertizând că acest lucru ar putea împiedica integrarea statului macedonean în UE. În declarație, se condamnă „discursul de ură din Macedonia de Nord împotriva etnicilor bulgari locali și împotriva Bulgariei, precum și manifestările sale în sfera politică, publică și media”, și se spune că Skopje ar trebui să înceteze să nege că drepturile și siguranța bulgarilor în țară sunt pe cale de dispariție. Declarația, adoptată a fost susținută de 184 de parlamentari în parlamentul cu 240 de locuri, cu abținerea unui singur deputat.

Declarația parlamentarilor exprimă îngrijorarea că „escaladarea campaniei anti-bulgare din Macedonia de Nord ar putea amenința procesul de includere a bulgarilor în constituția țării” și, prin urmare, ar periclita aderarea Macedoniei de Nord la UE, fapt care ar „servi interesele unor state terțe”. Aceasta a fost o referire aparentă la Rusia, care se opune extinderii în continuare a UE și NATO în Balcanii de Vest, deși declarația nu menționează în mod explicit la ce țări se referă.

Declarația „condamnă categoric manifestările și solicitările/încurajarea violenței împotriva bulgarilor din Macedonia de Nord, a organizațiilor și cluburilor acestora”, și în special „acțiunea criminală gravă împotriva bulgarului Hristian Pendikov”, insistând ca Skopje să ia „măsuri sistemice” pentru a-i aduce pe atacatori în fața justiției.

Guvernul Macedoniei de Nord se luptă să-și asigure o majoritate în parlament pentru această schimbare, pe fondul susținerilor opoziției că trădează interesele naționale. Declarația a venit și pe fondul temerilor de producere de noi incidente în timpul sărbătorilor ce au avut loc la Skopje și care au marcat împlinirea a 151 de ani de la nașterea luptătorului pentru independență din epoca otomană, Goce Delcev – a cărui moștenire este revendicată de ambele țări. În timp ce grupuri din Bulgaria, care îl văd pe G. Delcev ca pe un erou exclusiv bulgar, și-au anunțat sosirea organizată la Skopje pentru a aduce omagiu la locul de odihnă a lui G. Delcev, grupuri online și reprezentanți ai principalului partid de opoziție VMRO DPMNE din Macedonia de Nord au spus că participă și ei, pentru a păzi mormântul și a preveni ceea ce ei văd ca negare a identității sale macedonene. Miniștrii de interne din ambele țări au cerut calm, iar Macedonia de Nord și-a luat angajamentul că sporește prezența poliției în cursul zilei de 04 februarie 2023 pentru a preveni astfel de incidente.

Președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, și prim-ministrul, Dimitar Kovačevski au participat, în 04 februarie 2023, la ceremonia de comemorare a 151 de ani de la nașterea revoluționarului G. Delcev, catalogat a fi una dintre mințile revoltei anti-otomane din Macedonia, din 1903, la mormântul său din grădina Bisericii Ortodoxe Sf. Spas, din Skopje.

Comentariu

Pendikov, secretarul unui club bulgar recent deschis în orașul Ohrid, din Macedonia de Nord, numit după conducătorul bulgar al celui de-al doilea război mondial, „Țarul Boris al Bulgariei”, a fost atacat pe 19 ianuarie 2023. Autoritățile Macedoniei de Nord au condamnat atacul, iar poliția i-a reținut deja pe suspecți.

Numirea clubului menționat după Regele/Țarul Boris al Bulgariei, monarhul care a ocupat cea mai mare parte a Macedoniei de Nord de astăzi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost văzută și percepută ca o altă provocare. Între timp, Bulgaria și-a intensificat afirmațiile că Skopje este „ostil” față de bulgari. După ce președintele S. Pendarovski a cerut ca anumite persoane, inclusiv europarlamentari, să fie interzise din Macedonia de Nord, președintele bulgar, Rumen Radev, a emis în 24 ianuarie 2023 o amenințare deschisă. „Fiți sigur că toate mecanismele europene vor fi activate, astfel încât să putem pune capăt urii și isteriei anti-bulgare”, a spus R. Radev mass-media, părând că Bulgaria ar putea lua în considerare reactivarea vetoului asupra procesului de aderare a Macedoniei de Nord la UE.

Disputa complicată dintre cele două state vecine se concentrează în jurul pretențiilor bulgare cu privire la identitatea și limba macedonenilor și trebuie recunoscute ca atare. Macedonenii văd acest lucru ca pe o negare a existenței lor ca națiune. Macedonia de Nord acuză Bulgaria că a abuzat de puterea de veto ca stat membru al UE; a blocat procesul de aderare al Skopje la UE în 2020.

Macedonenii văd acest lucru ca pe o negare a existenței lor ca națiune separată. Skopje a acuzat autoritățile de la Sofia că a abuzat de dreptul de veto ca stat membru al UE. Anul trecut, sub președinția franceză a UE, ambele guverne au acceptat așa-numita propunere franceză în baza căreia Bulgaria și-a ridicat în mod oficial blocada UE, cu condiția ca Macedonia de Nord să-și schimbe în acest an constituția și să înscrie bulgarii printre popoarele sale constitutive. Cu toate acestea, guvernul de la Skopje se luptă să-și asigure o majoritate în parlament pentru această schimbare, pe fondul acuzațiilor opoziției că trădează interesele naționale.

În același context, este semnificativ de menționat că, în data de 25 ianuarie 2023, președintele macedonean, Stevo Pendarovski, a fost acuzat de fostul ministru de externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva, că servește interesele Rusiei, în timp ce un europarlamentar bulgar a fost condamnat de liderii din Macedonia de Nord pentru amenințări percepute a fi fost făcute la adresa șefului statului macedonean.

[1] Actualul ministru de externe italian este Antonio Tajani, membru al Forza Italia, care servește în guvernul Giorgia Meloni din 22 octombrie 2022.