1. Consolidarea cooperării între Ungaria și Serbia pentru asigurarea resurselor energetice necesare

În 07 februarie 2023, la Belgrad, ministrul maghiar al afacerilor externe și al comerțului, Péter Szijjártó, a avut o întâlnire cu ministrul sârb al mineritului și energiei, Dubravka Đedović pentru a discuta despre securitatea energetică în regiune și îmbunătățirea cooperării în domeniul energetic. Ungaria și Serbia lucrează în prezent la dublarea capacității de transport de resurse energetice între cele două țări până în 2028.

Szijjártó a declarat că, în ciuda crizei energetice actuale, cele două țări au reușit să garanteze o aprovizionare stabilă cu resurse energetice, datorită cooperării și parteneriatului lor strategic. Oficialul maghiar a mulțumit Serbiei pentru că a acționat ca o țară de tranzit de încredere pentru gaze naturale și i-au fost oferite spații pentru depozitarea gazelor în Ungaria pentru iarna viitoare. În acest context, a fost adus argumentul că, în caz de nevoie, Ungaria poate, așa cum a făcut deja în 2022, să cumpere și să stocheze gaze pentru nevoile Serbiei în cantitate de 500 de milioane de metri cubi, așa cum a declarat în 07 februarie 2022 ministrul Péter Szijjártó, la Belgrad.

Oficialul maghiar a mai adăugat că liniile de transport a energiei electrice sunt importante, deoarece, până în 2030, noi centrale nucleare vor fi puse în funcțiune în Ungaria. Mai mult, P. Szijjártó a subliniat că, în prezent ,,Serbia și Ungaria lucrează la dublarea capacității de transport a energiei electrice până în 2028. Este important pentru că Ungaria speră că Paks 2 și Paks 3 vor deveni operaționale în cadrul centralei nucleare de acolo” cu toate că ar fi fost de așteptat să fie operaționalizate după 2030, așa cum a fost anunțat pe site-ul web al Guvernului Serbiei. Acesta a mai evidențiat că și Coridorul Sudic al gazelor și interconexiunea care se realizează între Serbia și Bulgaria sunt importante pentru Ungaria.

Mai mult, Ungaria a început deja negocierile cu Azerbaidjan pentru achiziționarea de resurse de gaz, dar livrările depind de investițiile în construcția de noi interconexiuni a rețelelor pentru distribuția de gaz și extinderea celor existente.

La rândul său, D. Đedović a subliniat că Serbia și Ungaria și-au consolidat parteneriatul în timpul crizei energetice și au stabilit o cooperare strategică. Ea și-a exprimat convingerea că o cooperare de succes în furnizarea de gaze naturale ar trebui să fie un ghid și pentru alte domenii. Ministrul sârb a adăugat că a discutat cu omologul său din Ungaria despre alimentarea cu petrol, sistemul de energie electrică și sursele regenerabile de energie. Serbia intenționează să își diversifice aprovizionarea cu petrol, așa că se pregătește punerea în practică a unui proiect pentru construcția unei conducte prin care să se realizeze conexiunea cu Ungaria. De asemenea, Serbia intenționează să investească în rețeaua de transport, inclusiv în construcția Coridorului Panonic, pentru a crește capacitatea transfrontalieră. Odată cu finalizarea interconexiunii rețelelor de transport și distribuție de gaze cu Bulgaria, Serbia va deveni parte a Coridorul Sudic de distribuție al gazelor.

Đedović a subliniat că Serbia va lucra la consolidarea infrastructurii sale energetice, subliniind importanța planurilor de construire a Coridorului Panonic pentru transportul energiei electrice, precum și diversificarea aprovizionării cu petrol prin construirea unei conducte de petrol către Ungaria, proiect pentru care au început pregătirile pentru punerea în operă.

Ca urmare, se va îmbunătăți securitatea energetică a Serbiei, dar se va crea și o oportunitate pentru ca aceasta să devină o țară de tranzit pentru gazul din Azerbaidjan, așa cum a evidențiat D. Đedović.

Comentariu:

Începând cu 09 iunie 2020, Ungaria și Serbia și-au făcut cunoscută intenția să-și dubleze capacitatea transfrontalieră de interconectare și distribuție pentru asigurarea schimbului de resurse energetice, potrivit ministrului maghiar de afaceri externe și comerț, Péter Szijjártó. Creșterea capacității de interconectare va permite și echilibrarea transportului energiei electrice între cele două țări, a declarat atunci fostul ministrul sârb al minelor și energiei, Aleksandar Antić, în urma unei întâlniri cu P. Szijjártó, la Budapesta. Ungaria are un sector puternic de energie nucleară și are mari producători de energie, inclusiv din surse regenerabile, în timp ce Serbia are capacități termice și hidroenergetice semnificative, a explicat A. Antić. La vremea respectivă, potrivit lui P. Szijjártó, Ungaria putea exporta în Serbia surplusul de electricitate produs la centrala sa nucleară Paks, importând în același timp energie din hidrocentralele din Serbia.

Este semnificativ de menționat aici că mass-media internațională a remarcat că P. Szijjártó și D. Đedović, au evidențiat că Serbia și Ungaria au depășit cu succes obstacolele și au reușit să-și asigure aprovizionarea cu energie în acest mediu al resurselor energetice extrem de incert, cauzat de războiul din Ucraina. Oficialul maghiar a subliniat că, până în prezent, Serbia a fost un partener onest, de încredere și corect pentru Ungaria în ceea ce privește tranzitul gazelor naturale. Datorită acestui fapt, Ungaria a importat anul trecut 4,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale prin gazoductul Turkish Stream, prin Serbia. Mai mult, Ungaria a stocat anul trecut 300 de milioane de metri cubi de gaz pentru Serbia în depozitele sale interne.

Încă din mai 2022, cele două țări au convenit să consolideze cooperarea în sectorul energetic, inclusiv construirea unei linii electrice transfrontaliere. Ulterior a fost semnat un memorandum privind hidrogenul. Ungaria a anunțat în august 2022 că va începe construirea centralei nucleare Paks 2 cu compania Rosatom, din Rusia, nu departe de centrala nucleară existentă Paks, situată la mai puțin de o sută de kilometri de granița cu Serbia.

Și unicul operator de conducte din Croația, JANAF, a semnat, în 2022, un contract de doi ani cu firma NIS, din Serbia, deținută în majoritate de Gazprom, din Rusia, pentru transportul de țiței în Serbia, în ciuda faptului că a anunțat anterior că va opri acest transport, deoarece Uniune Europeană (UE) a înăsprit restricțiile asupra importurilor de petrol rusesc. Conform acordului, valabil pentru 2023 și 2024, NIS și-a rezervat capacitatea JANAF pentru 6,2 milioane de tone de țiței. „JANAF s-a dovedit încă o dată a fi o garanție a securității energetice în regiunea noastră extinsă. Acest lucru confirmă, de asemenea, că JANAF poate face aprovizionare în siguranță tuturor utilizatorilor și în toate condițiile de piață”, se arată în comunicat oficial al partenerului croat.

În ceea ce privește gazul din Azerbaidjan, este semnificativ de menționat că, de fapt, întreaga UE este interesată să colaboreze cu această țară, nu numai cu Ungaria: Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a vizitat Azerbaidjanul în ianuarie 2023 în efortul de a încheia un acord avantajos de aprovizionare cu resurse energetice. Sunt avute în vedere două rute pentru furnizarea gazelor către Ungaria: pe de o parte, din Turcia prin Bulgaria și România, și pe de altă parte, prin Serbia către Ungaria.

După întâlnirea cu președintele azer, Ilham Aliyev, Ursula von der Leyen a spus că UE dorește să se diversifice și să se îndrepte către parteneri mai de încredere în contextul eliminării Rusiei de pe lista furnizărilor de resurse energetice. Cum foarte bine se cunoaște, unul dintre acești parteneri este Azerbaidjan, cu care a fost semnat un Memorandum de Înțelegere, care a consolidat parteneriatul energetic. Ungaria și-a ridicat recent nivelul de cooperare cu Azerbaidjan la cel al unui parteneriat strategic cheie. Mai mult, în decembrie 2022, premierul ungar, Viktor Orbán, președintele azer Ilham Aliyev, premierul român, Nicolae Ciucă, și premierul georgian, Irakli Garibashvili, au semnat la București, un acord privind construirea unui cablu submarin de alimentare cu energie electrică din Azerbaidjan către Europa.

2. Bulgaria și Serbia au declanșat punerea în operă a unui proiect comun pentru creșterea securității accesului la resurse energetice

În 01 februarie 2023, Bulgaria a început construcția unei conducte magistrale de transport gaze naturale, proiect comun cu Serbia, care va permite distribuția de gaze non-rusești către Belgrad și va spori securitatea aprovizionării în sud-estul Europei.

Acest proiect se înscrie în programele de mare amploare puse în operă după ce Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Europa în urma declanșării războiului din Ucraina. Ca urmare, țările europene au căutat furnizori alternativi și au urmărit să dezvolte mai activ cooperarea în domeniul energetic.

Gazoductul de 170 de kilometri, care va face conexiunea între orașul bulgar Novi Iskar și orașul Niš, din Serbia, este de așteptat să fie operațional până la sfârșitul anului 2023, așa cum a făcut cunoscut opiniei publice internaționale ministrul bulgar al energiei, Rossen Hristov. Bulgaria, care a luat în considerare proiectul încă din 2012, intenționează să finalizeze până la sfârșitul lunii octombrie 2023 porțiunea de 62 de km de pe teritoriul său. Serbia, care a început construcția în februarie 2021, va finaliza porțiunea de pe teritoriul său până în toamna anului 2023.

„Acest proiect oferă noi oportunități regiunii pentru o diversificare reală și securitatea aprovizionării”, a declarat președintele bulgar, Rumen Radev, la ceremonia de deschidere, la care a participat și președintele sârb, Aleksandar Vučić.

„Avem acces extins la piețele europene... Serbia are acces la noi surse de gaze, care provin din Coridorul Sudic de gaze și din terminalele pentru gaze naturale lichefiate din Marea Egee”, a spus R. Radev.

Conducta magistrală, care va permite distribuția gazului în ambele direcții, va diversifica rutele care leagă Bulgaria de rețeaua europeană de gaze.

Comentariu:

În prezent, singura conexiune pentru distribuția de gaze dintre Serbia și Bulgaria asigură transportul gazului rusesc de la gazoductul Turkish Stream, către Serbia. Noua conductă, finanțată parțial cu ajutorul Uniunii Europene (UE), va oferi Serbiei acces la livrări non-rusești din Coridorul Sudic de gaze și terminalele de gaze naturale lichefiate (GPL) din Grecia și Turcia. 

Bulgaria, care a fost scoasă, în aprilie 2022, de pe lista statelor care importau gaze rusești, a deschis o nouă interconexiune cu Grecia, care transportă în prezent un miliard de metri cubi de gaz pe an, din Azerbaidjan. Sofia a încheiat, de asemenea, un acord pe termen lung cu Turcia pentru a importa GPL.

3. Minoritatea albaneză se alătură alianței formațiunilor politice care sprijină guvernul Macedoniei de Nord

În 09 februarie 2023, Partidul Alianța pentru Albanezi a anunțat că se alătură actualului guvern al Macedoniei de Nord după două săptămâni de discuții cu prim-ministrul social-democrat, Dimitar Kovačevski. Liderul formațiunii minorității albaneze, Arben Taravari, a declarat că au convenit cu premierul macedonean asupra unui curs pro-european și în chestiunea pozițiilor ministeriale și a altor poziții manageriale care ar trebui să fie repartizate formațiunii sale politice. Alianța pentru Albanezi a candidat pentru alegerile parlamentare anticipate, din 15 iulie 2020, într-o coaliție pre-electorală cu o altă formațiune politică reprezentantă a minorității albaneze, Alternativa, în cadrul motoului „Acum este momentul!” și un program comun „Un stat pentru toți”. În ciuda fraudei electorale la scară largă din partea partidelor de guvernământ, această coaliție a câștigat 12 locuri, dintre care opt au fost acordate Alianței pentru Albanezi și patru Alternativei. În actuala legislatură, Alianța pentru Albanezi și Alternativa funcționează ca un singur grup parlamentar, reprezentând minoritatea albaneză.

Drept urmare, deputații care se alătură coaliției de guvernământ sunt așteptați să ofere șansa consolidării unei majorități fragile care susține actualul guvern macedonean într-un parlament cu 120 de locuri, actualul guvernul putând conta pe un grup parlamentar format din cei 64 de parlamentari, care l-au susținut până acum, la care se vor adăuga opt parlamentari formându-se astfel o majoritate. Rămâne de văzut dacă și ceilalți patru parlamentari ai Alternativei vor accepta să se alăture pentru a consolida majoritatea parlamentară, care sprijină guvernul Macedoniei de Nord.

Decizia politică a reprezentanților minorității albaneze din parlamentul de la Skopje de a se alătura coaliției, care susține actualul guvern macedonean, este catalogată și ca o șansă foarte mare de a se trece la o schimbare constituțională esențială, dar aprig disputată, care ar putea fi menită să contribuie la depășirea disputei cu Bulgaria, dispută care blochează de doi ani procesul de aderare al Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană (UE). Macedonia de Nord trebuie să facă această schimbare constituțională pentru a relua discuțiile de aderare.

În contextul intrării la guvernare și a reprezentanților minorității albaneze din Macedonia de Nord, se așteaptă ca premierul, D. Kovačevski, să propună o mini-remaniere a cabinetului său.

Comentariu:

Creșterea majorității parlamentare de la Skopje nu este planificată numai pentru susținerea lejeră a guvernului Macedoniei de Nord, ci este concepută, în mare măsură, pentru a forma un front comun mai unit și pentru a crește șansele de a trece la mult contestata schimbare constituțională destinată depășirii disputei cu Bulgaria și deblocării procesului de integrare în UE a Macedoniei de Nord. De asemenea, teoretic, ar putea pune mai multă presiune asupra principalului partid de opoziție VMRO DPMNE, care s-a opus ferm schimbării constituționale, considerând-o o trădare a intereselor naționale. O majoritate parlamentară semnificativă pentru sprijinul guvernului macedonean ar reduce, de asemenea, amenințarea reprezentată de tulburările din interiorul unui alt partid de guvernământ, Uniunea Democrată pentru Integrare (UDI). Nu trebuie omis faptul că un grup de oficiali nemulțumiți ai UDI, inclusiv câțiva parlamentari, au făcut presiuni pentru punerea în operă a unor schimbări și au amenințat că vor părăsi partidul și, prin urmare, vor pune sub semnul întrebării majoritatea parlamentară de susținere a guvernului.

4. Fost ministru al finanțelor și al bunăstării sociale, Milojko Spajić, și-a făcut cunoscută candidatura la președinția Muntenegrului, iar OSCE a început o misiune de observare pentru alegerile prezidențiale

Lider al mișcării Europe Now, formațiune politică înființată în septembrie 2022, și fost ministru de finanțe și al bunăstării sociale în cabinetul fostului premier, Zdravko Krivokapić, Milojko Spajić, ar putea fi cea mai mare surpriză ca și candidat la alegerile prezidențiale din 19 martie 2023, din Muntenegru. Candidatura sa a fost anunțată în 29 ianuarie, subliniindu-se că se bazează pe sprijinul partidelor civice și al minorităților naționale în unificarea forțelor politice pro-europene din țară. Chiar dacă economistul în vârstă de 35 de ani este cel mai tânăr candidat la președinția Muntenegrului, analiștii politici spun că poate conta pe un rezultat electoral semnificativ de bun.

În 09 februarie 2023, în urma unei invitații din partea autorităților muntenegrene, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a început în Muntenegru o misiune de observare pentru desfășurarea alegerilor prezidențiale care urmează a avea loc în 19 martie 2023.

Misiunea este condusă de Tamás Meszerics, politician maghiar reprezentant în Parlamentul European, și constă într-o echipă de bază de zece experți care au sediul în Podgorica. ODIHR a solicitat detașarea a 14 observatori pe termen lung de către statele participante OSCE care, începând cu 17 februarie 2023, vor fi dislocați în toată țara.

De asemenea, ODIHR intenționează să solicite 100 de observatori pe termen scurt, care să sosească cu câteva zile înainte de ziua desfășurării alegerilor prezidențiale. Misiunea va evalua desfășurarea scrutinului electoral prezidențial pentru respectarea angajamentelor OSCE și a altor obligații și standarde internaționale pentru desfășurarea de alegeri democratice, precum și în concordanță cu legislația națională.

Pentru evaluarea activităților preelectorale, misiunea ODIHR va organiza întâlniri cu reprezentanți ai autorităților statului, partidelor politice și candidaților, societatea civilă, mass-media și comunitatea internațională.

În ziua desfășurării alegerilor prezidențiale, misiunea ODIHR își va uni eforturile cu delegațiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și ale Parlamentului European pentru a observa deschiderea secțiilor de votare, exercitarea votului, numărarea buletinelor de vot și intabularea rezultatelor. Un raport intermediar va fi publicat cu aproximativ două săptămâni înainte de alegeri pentru a informa publicul și mass-media cu privire la activitățile misiunii de observare. A doua zi după desfășurarea scrutinului, constatările și concluziile preliminare ale misiunii vor fi prezentate în cadrul unei conferințe de presă.

Un raport final de evaluare a întregului proces electoral și care conține recomandări va fi publicat la câteva luni după alegeri.

Comentariu:

ODIHR a monitorizat anterior 17 procese electorale în Muntenegru, cel mai recent dintre acestea fiind alegerile parlamentare din 2020. Observatorii internaționali vor monitoriza îndeaproape activitatea administrației electorale și a organismelor guvernamentale relevante, activitățile de campanie electorală, inclusiv în mass-media și pe rețelele de socializare, respectarea legislației legată de alegeri și punerea în aplicare a acesteia, precum și soluționarea disputelor legate de desfășurarea procesului electoral.

Ei vor evalua, de asemenea, punerea în aplicare a recomandărilor ODIHR anterioare privind desfășurarea alegerilor.

Misiunea de observare a alegerilor ODIHR și Misiunea OSCE în Muntenegru funcționează independent pe baza unor mandate separate. Misiunea de observare a alegerilor ODIHR va observa și va evalua evoluțiile politice și instituționale în măsura în care acestea au impact asupra desfășurării și rezultatelor alegerilor prezidențiale.