Introducere

În timp ce întreaga lume se confruntă cu creșterea prețurilor la combustibili, întreruperile aprovizionării, inflația și impactul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, criza energetică intră pentru prima dată în primele zece riscuri globale, aflându-se pe locul patru în Barometrul de riscuri. Invazia Ucrainei, din februarie 2022, de către Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori de combustibili fosili din lume, a destabilizat și mai mult piața internațională a resurselor energetice, dar și celelalte piețe ale întregii economii mondiale.

Numeroase studii și întruniri oficiale la nivel mondial au analizat și continuă să analizeze potențialul impact al acestui conflict Rusia-Ucraina asupra sistemului energetic regional și global, asupra aprovizionării la nivel internațional cu alimente și asupra întregii economii mondiale.

În ceea ce privește pierderile suferite chiar la nivelul fiecărui individ, cercetările s-au concentrat pe creșterea costurilor și insecurității energetice și nivelului crescut al sărăciei cauzate de criza declanșată în întreaga lume.

Cu toate acestea, cercetarea cantitativă și calitativă privind distribuția efectelor între entități sau indivizi este limitată, în special pentru țările în curs de dezvoltare. Multe guverne au introdus mai multe măsuri fiscale pentru a subvenționa facturile de energie în creștere pentru entitățile/proprietățile individuale. Cu toate acestea, măsurile ar putea fi insuficiente, având în vedere povara impusă de costurile energiei în toate domeniile economiei mondiale și efectele produse.

Criză mondială declanșată de creșterea prețurilor resurselor energetice

Încă din a doua jumătate a anului 2021, a fost declanșată o creștere bruscă a prețurilor la resursele energetice în Uniunea Europeană (UE) și în întreaga lume și, în prezent, ne aflăm în mijlocul unei a treia crize energetice, pe măsură ce conflictul declanșat de F. Rusă în Ucraina continuă.

Prețul carburanților a crescut și mai mult ca o consecință a agresiunii nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, fapt care a condus și la preocupări active și foarte intens legate de securitatea energetică în toate Statele Membre ale UE, deoarece decizia Rusiei de a suspenda livrările de gaze către mai multe State Membre ale UE a afectat și mai mult situația generală internațională.

Odată cu Declarația de la Versailles, convenită în martie 2022, liderii UE din cele 27 de State Membre au hotărât să elimine treptat dependența de combustibilii fosili ai Rusiei, această hotărâre fiind dorită a se realiza cât mai curând posibil.

UE a anunțat deja o interdicție a importurilor de țiței din Rusia, începând cu 05 decembrie 2022, urmată de o interdicție a importului pentru produsele petroliere rafinate rusești, în februarie 2023. Deși s-a estimat că rezervele de gaze naturale ale UE au atins pragul de aproximativ 92% pentru acest sezon de iarnă, se apreciază că este posibil a se înregistra un deficit crescut în 2023.

Astfel, este semnificativ a sublinia că, în perioada 30-31 mai 2022, Consiliul European a convenit asupra interzicerii a aproape 90% din toate importurile de petrol rusești până la sfârșitul anului 2022 – cu o excepție temporară pentru țițeiul livrat prin conductă. Luând în considerare diferitele mixturi energetice, condiții și circumstanțe ale Statelor Membre ale UE, liderii europeni au cerut:

• diversificarea în continuare a surselor și rutelor de alimentare cu resurse de energie;
• accelerarea implementării surselor regenerabile;
• îmbunătățirea în continuare a eficienței energetice;
• îmbunătățirea interconexiunilor rețelelor de gaz și electricitate.

În 24 noiembrie 2022, Consiliul European a convenit asupra conținutului noilor măsuri care vizează asigurarea și partajarea aprovizionării cu gaze în UE, stabilind noile măsuri proiect care vor fi puse în operă:

• îmbunătățirea solidarității în caz de urgență reală și penurie de gaz;
• asigurarea unei mai bune coordonări în procesul achizițiilor comune de gaze;
• limitarea volatilității prețurilor la gaze și energie electrică;
• stabilirea unor valori de referință fiabile pentru prețul gazelor.

În 19 decembrie 2022, miniștrii energiei din statele UE au convenit asupra unor noi reguli pentru a stabili un mecanism de corecție a pieței, care are ca scop protejarea cetățenilor și a economiei împotriva prețurilor excesiv de mari. Regulamentul urmărește limitarea episoadelor de prețuri excesive la gaze în UE, care nu reflectă prețurile pieței mondiale, asigurând în același timp securitatea aprovizionării cu resurse de energie și stabilitatea piețelor financiare. Mecanismul de corecție a pieței este activat automat dacă are loc un „eveniment de corecție a pieței” real, care poate fi dezactivat sau suspendat conform regulilor stabilite prin regulament.

În decembrie 2022, Consiliul European a decis să stabilească un plafon de 60 USD pe baril pentru prețul petrolului. Plafonul de preț al petrolului rus are scopul de a limita creșterea prețurilor determinate de condițiile extraordinare de piață și de a reduce drastic veniturile pe care Rusia le-a câștigat din petrol după ce a declanșat invazia Ucrainei. Acesta va servi, de asemenea, la stabilizarea prețurilor globale la resursele energetice, atenuând în același timp consecințele negative asupra aprovizionării cu resurse energetice către terțe țări.

În februarie 2023, Consiliul European a decis măsuri suplimentare de plafonare a prețurilor, stabilind două plafoane de preț pentru produsele petroliere care se încadrează la nomenclatorul produselor originare sau exportate din Rusia.

O astfel de dinamică a evoluțiilor în domeniul energetic conduce la o întrebare esențială: Cum afectează această criză energetică statele lumii mai ales în contextul unei evoluții volatile a prețurilor resurselor energetice, după debutul războiului Rusia-Ucraina?

Întrunire extrem de importantă a Agenției Internaționale pentru Energie (AIE)

Conform ultimelor cifre ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), prezentate în raportul World Energy Investment 2022, investițiile globale în energie curată sunt în creștere și se preconizează că vor depăși 1,4 trilioane de dolari, în 2023, reprezentând aproape trei sferturi din creșterea investițiilor globale în domeniul energetic.

În 15 februarie 2023, miniștrii responsabili de domeniul energetic din aproximativ 40 țări au participat la o reuniune ministerială a (AIE)[1], privind piețele de gaze și securitatea aprovizionării statelor lumii. Întâlnirea a fost prezidată de ministrul resurselor naturale canadian, Jonathan Wilkinson, și coprezidată de ministrul irlandez al mediului, climei și comunicațiilor, Eamon Ryan, și de șeful Departamentului pentru Energie al SUA, Jennifer M. Granholm, și a fost organizată cu sprijinul Grupului operativ al AIE pentru monitorizarea pieței de gaze și securitatea aprovizionării, sub conducerea directorului executiv al AIE, Fatih Birol. Acest eveniment a reunit miniștri din țările membre AIE, precum și din Bulgaria, Croația, Georgia, Letonia, Moldova, România, Slovenia și Ucraina, precum și reprezentanți ai UE prim membri ai Comisiei Europene.

Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a evidențiat că: „Deși piețele de gaze naturale au suferit unele lovituri, acestea sunt astăzi într-o formă mai bună decât se așteptau mulți în urmă cu un an. Dar realitatea este că iarna 2023-2024 va fi probabil adevăratul test. Pașii concreți asupra cărora am convenit, precum și solidaritatea pe care am demonstrat-o, îmi oferă o încredere din ce în ce mai mare că vom fi pregătiți să facem față următorului val de criză. Vor urma zile dificile, dar dividendele în ceea ce privește securitatea energetică, accesibilitatea și neutralitatea climatică vor fi de lungă durată.”

Jonathan Wilkinson a subliniat și el că „invazia Ucrainei de către Rusia – în urmă cu aproape un an – a inaugurat ceea ce AIE a descris «prima criză energetică globală», iar întâlnirea lor a fost una cu solidaritate pentru a transmite un mesaj clar lumii: rămân dedicați prin acțiuni concrete, de colaborare, pentru a spori securitatea energetică și pentru a se îndeplini angajamentele în materie de climă.”

Eamon Ryan a declarat la rândul său că: „Europa a luat măsuri unite, rapide și decisive pentru a încerca să asigure securitatea aprovizionării statelor cu energie în această iarnă. În timp ce privim spre iarna viitoare, miniștrii lucrează îndeaproape împreună, în cadrul UE, și împreună cu AIE pentru a aborda impactul crizei energetice și a menține securitatea energetică. Vestea bună este că multe dintre măsurile luate ne vor pune ferm pe drumul cel bun al tranziției către energie curată”.

Jennifer M. Granholm a subliniat: „Comunitatea internațională a reușit să acționeze rapid pentru a preveni cele mai defavorabile scenarii pe fondul crizei globale a gazelor – dar manipularea de către actori maligni va persista și după această iarnă și nu putem spera pur și simplu la anotimpuri mai blânde. Avem o fereastră de oportunitate pentru a pregăti opțiuni pentru un răspuns coordonat, folosind cea mai bună analiză pe care o putem integra și ne angajăm să o folosim.”

Miniștrii participanți au luat în considerare analiza prezentată de AIE privind dinamica ofertei și cererii de gaze naturale. Toți și-au declarat acordul cu necesitatea de a coordona planurile de atenuare a riscurilor asociate nivelului ridicat de imprevizibilitate generat de Rusia prin utilizarea resurselor energetice ca armă de constrângere politică, acțiune care a condus atât la creșteri fără precedent de prețuri, cât și la creșterea nivelului de volatilitate în domeniul resurselor energetice.

Mai mult, miniștrii participanți au decis, în continuare, să-și extindă dialogul cu comunitatea globală lărgită, inclusiv prin mecanismele multilaterale existente, cum ar fi G7, G20 și PTECC[2], recunoscând necesitatea de a se asigura că sunt întreprinse acțiuni pe termen scurt pentru a aborda criza energetică globală imediat. Miniștrii au convenit asupra importanței promovării unei viziuni comune privind accelerarea tranzițiilor energetice curate și durabile pentru a atinge obiectivele globale de securitate energetică și climatică.

A devenit foarte clar că, astfel de riscuri trebuie permanent evaluate în contextul fluctuațiilor și creșterii limitate pe termen scurt a capacităților globale de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate (GPL), dar mai ales în contextul incertitudinilor majore legate de revenirea sau nu a economiei Chinei și, după cum este de așteptat, de potențial său impact și influență majoră asupra cererii globale de resurse de gaze. Nu trebuie omis că prețurile sunt în scădere acum comparativ cu nivelul în care erau în august 2022, dar nu putem spune că sunt niște prețuri scăzute, de aceea putând adăuga că incertitudinea cu privire la evoluția prețurilor va rămâne și în 2023.

Odată cu reducerea și chiar dispariția gazului rusesc de pe piețe internaționale importante, cărbunele revine în cadrul discuțiilor de la nivelul UE ca și „combustibil tradițional”. Cererea de cărbune în Europa a crescut pentru al doilea an consecutiv, în 2022, creștere care, în special, a condus de „creșterea puternică” a producției de electricitate, unde s-a înlocuit parțial gazul ca sursă de energie de rezervă, potrivit AIE.

Având în vedere volatilitatea continuă a prețurilor energiei și probabilitatea apariției unor noi provocări generate de către Rusia, Europa ar trebui să reevalueze modul în care elimină treptat cărbunele, așa cum declarat și Radan Kanev, un parlamentar bulgar care face parte din comisia de mediu a Parlamentului European.

„Ar trebui să anticipăm un deceniu de tulburări pe piețele energetice, ceea ce înseamnă că gazul nu este o soluție funcțională pentru nivelurile de generare de cărbune pe care le avem aici”, a spus R. Kanev. Parlamentarul bulgar a cerut UE să treacă mai degrabă centralele pe cărbune în rezervă, decât să le închidă complet, numind combustibilul fosil un „element indispensabil al securității energetice”.

Eliminarea treptată a combustibililor fosili și stimularea producerii energiei regenerabile și a eficienței energetice, decizii dorite pentru asigurarea securității energetice la nivelul Europei

Chiar înaintea declanșării crizei energetice, UE lucra la un pachet legislativ istoric pentru a reduce emisiile cu 55% înainte de sfârșitul deceniului, a reduce cererea de energie și a elimina treptat combustibilii fosili.

La sfârșitul anului 2022, majoritatea legilor legate de emisii au fost agreate, iar deciziile adoptate arată că UE este „încă pe drumul cel bun” pentru a-și atinge obiectivele climatice, potrivit lui Andreas Graf, colaborator al think-tank-ului Agora Energiewende.

Conform multor evaluări făcute la nivel internațional, în acest an ar trebui să se finalizeze legi pentru stimularea producerii energiei regenerabile și a eficienței energetice. De asemenea, va exista un impuls pentru finalizarea legislației privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și decarbonizarea gazelor. Împreună, toate aceste măsuri și decizii ar trebui să ajute Europa să înlocuiască gazele costisitoare, care emit dioxid de carbon, cu surse regenerabile și să-și reducă consumul total de energie. Deci, pe lângă reducerea consumului de gaze, UE va trebui să elimine treptat cărbunele pentru a-și îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor.

În acest an vor fi observate mai multe inițiative pentru a consolida aprovizionarea internă cu energie a Europei și pentru a reduce impactul prețurilor volatile. Aceasta include reformarea pieței de energie electrică a UE, finalizarea negocierilor privind energia regenerabilă și obiectivele de eficiență energetică și planurile pentru industria ecologică.

Potrivit unui studiu întocmit de Universitatea din Birmingham, creșterea prețurilor la energie declanșată de conflictul Rusia-Ucraina ar putea trimite de la 78 de milioane până la 141 de milioane de persoane din întreaga lume în sărăcie extremă. Costurile din gospodării aferente energiei pentru încălzire, răcire și mobilitate au crescut brusc, în timp ce creșterea prețurilor la energie a dus la creșterea costurilor tuturor bunurilor și serviciilor.

Conform estimărilor unor diverși experți în domeniu, costurile consumurilor de energie ale gospodăriilor individuale vor crește probabil cu 62,6%-112,9%, contribuind la o creștere cu 2,7%-4,8% a celorlalte cheltuieli necesare și a presiunilor legate de costul vieții.

Unul dintre autorii studiului, Yuli Shan, de la Universitatea din Birmingham, a remarcat că prețurile ridicate ale energiei afectează finanțele gospodăriilor individuale în două moduri. Creșterile prețurilor la combustibil măresc în mod direct costurile facturilor de energie ale gospodăriilor individuale, în timp ce aporturile de energie necesare pentru producerea de bunuri și servicii cresc prețurile și pentru aceste produse și în special pentru alimente, evoluție care afectează în mod indirect gospodăriile individuale.

„Din cauza distribuției inegale a veniturilor, creșterea prețurilor la energie va afecta gospodăriile individuale în diverse moduri. Costurile inaccesibile ale energiei și altor necesități vor împinge populațiile vulnerabile către sărăcie energetică și chiar către sărăci extremă”, a spus Y. Shan. În același context, Y. Shan a remarcat că această criză energetică globală fără precedent ne reamintește că un sistem energetic bazat în mare măsură pe combustibilii fosili perpetuează riscurile asupra securității energetice și accelerează schimbările climatice.

Raportul AIE, privind piața de energie electrică 2023, arată că sursele regenerabile combinate cu renașterea energiei nucleare, vor acoperi mai mult decât creșterea cererii de energie electrică între 2022 și 2025. Aceasta înseamnă că sursele de energie curată vor începe să înlocuiască combustibilii fosili.

Trecerea către o economie globală cu emisii scăzute va necesita noi „locuri de muncă verzi” și recalificare, incluzând aici industria în integralitatea ei. De exemplu, un grup de experți explică modul în care tranziția ecologică a transportului maritim ar putea crea noi locuri de muncă și competențe pentru sute de mii de navigatori din întreaga lume.

În acest context, trebuie semnalat că, energia solară și eoliană au generat o cincime din energia electrică a Europei în 2022, depășind pentru prima dată gazul. Referindu-se la capacitatea energetică solară o naliză a grupului de energie Ember arată că aceasta a crescut cu 24%, fapt care constituie dublul recordului înregistrat anterior.

Concluzii

Având în vedere crizele multiple declanșate direct sau indirect la nivel mondial de criza energetică fără precedent, s-a ajuns deja la concluzia că planurile, proiectele și măsurile adoptate și puse în practică în mod oportun ar trebui să vină ca o reamintire a faptului că un sistem energetic bazat în mai mare măsură pe combustibilii fosili perpetuează riscurile pentru securitatea existențială a statelor și a altor diverse entități la nivel mondial și accelerează schimbările climatice.

O astfel de evoluție subliniază urgența de a realiza surse de energie diversificate și de a dezvolta un sistem energetic mai sigur, divers, mai fiabil și independent prin accelerarea tranziției către sursele de energie curată pentru toate țările.

Comisia Europeană a propus Planul REPowerEU pentru a stimula investițiile masive în energie regenerabilă, pentru a extinde electrificarea și pentru a căuta combustibili de substituție în sectoarele industriei, construcțiilor și transporturilor. Astfel, strategia UE pentru energia solară intenționează să crească capacitatea instalată de energie solară fotovoltaică la 320 GW până în 2025, mai mult de dublu față de nivelul actual.

Drept urmare, acțiunile multilaterale sunt esențiale pentru a aborda potențialele blocaje ale tranziției energetice și pentru a atenua riscurile în ceea ce privește accesul la sursele de energie la prețuri accesibile, fapt care este decisiv pentru securitatea energetică și evoluțiile în orice domeniu ale oricărei țări.

[1] Agenția Internațională pentru Energie (AIE) este o organizație interguvernamentală autonomă cu sediul la Paris, înființată în 1974, care oferă recomandări politice, analize și date privind întregul sector energetic global, cu un accent recent pe reducerea emisiilor de carbon și atingerea obiectivelor climatice globale, inclusiv Acordul de la Paris. Cele 31 de țări membre și 11 țări asociate ale AIE reprezintă 75% din cererea globală de energie.

[2] Parteneriatul pentru Cooperare Transatlantică în Energie și Climat (PTECC), o platformă internațională concepută pentru a oferi factorilor de decizie politică și părților interesate din societatea civilă din Europa Centrală și de Est resurse și instrumente tehnice pentru a construi sisteme energetice sigure, rezistente și conștiente de climă. SUA, 22 de țări europene și UE participă la inițiativa PTECC.