1. Într-un context politic și militar internațional dificil, Serbia își întărește propriile capacități de apărare

în perioada 19-22 februarie, președintele sârb, Aleksandar Vučić, a efectuat o vizită de lucru la Abu Dhabi, la invitația Alteței Sale, șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, conducătorul Emiratelor Arabe Unite (EAU).

În 20 februarie 2023, președintele Serbiei, A. Vučić, a vizitat Expoziția internațională de apărare „IDEX 2023”, din Abu Dhabi, la invitația președintelui EAU. Cu aceeași ocazie, a vizitat inclusiv standul „Yugoimport-SDPR” de la pavilionul național sârb, unde a fost prezentată o parte din gama de produse din industria sârbă de apărare.

IDEX 2023 este unul dintre cele mai mari și mai importante târguri unde sunt expuse cele mai noi echipamente, inovații și tehnologii din sectorul internațional de apărare.

Vučić a fost însoțit de vice-prim-ministrul și ministrul apărării, Miloš Vučević, care s-a aflat la Abu Dhabi cu șeful adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate Sârbe, generalul-locotenent Peter Cvetković, ministrul adjunct al resurselor materiale, Nenad Miloradović și o delegație a ministerului apărării de la Belgrad, cu scopul de a vizita expoziția de apărare la care participă și reprezentanți ai Industriei Sârbe de Apărare. În timpul vizitei standului „Yugoimport-SDPR”, președintele A. Vučić a spus că, pe baza celor prezentate, era clar că „facem un mare progres”.

Vučić a declarat, în 20 februarie 2023, că Serbia vrea să-și consolideze industria militară și de apărare prin investiții suplimentare de 700 de milioane de euro, în 2023.

În 21 februarie 2023, președintele, A. Vučić, a făcut cunoscut că Serbia va cumpăra din Emiratele Arabe Unite (EAU), un tip de „dronă sinucigașă” care are capabilitatea de a executa zbor spre o țintă și de a o distruge.

„În următoarele 48 de ore, vom semna contractul (pentru muniție)”, a declarat în aceeași zi A. Vučić, subliniind și că „acestea sunt drone sinucigașe și sperăm ca primele dintre ele să le avem în dotarea armatei sârbe în termen de cinci sau șase luni”. În același context, A. Vučić nu a precizat ce alte tipuri de tehnică militară și muniții va obține Belgradul de la EAU, nici prețul acestora și nici posibili producători care le vor furniza.  

„Armata noastră și țara noastră trebuie să fie pe primul loc.Cel puțin 30% din tot ceea ce se face în Serbia trebuie să rămână în Serbia”, a spus A. Vučić.

„Putem vinde doar ceea ce ne putem economisi. Toată lumea vrea să lupte. Toată lumea se pregătește de război. Armata noastră are o prioritate. Nu am început niciun război. Nu vom intra în război decât dacă suntem atacați, iar în ceea ce privește armele, cel mai mult mă interesează armata noastră și apoi cât vom câștiga", a spus A. Vučić.

Oficialul sârb a mai spus că vor continua negocierile cu francezii pentru cumpărarea avioanelor de luptă Rafale. Potrivit lui A. Vučić, până la sfârșitul anului 2023 vor fi modernizate 40 de tancuri aflate la dispoziția forțelor armate sârbe, iar o escaladare a conflictului din Ucraina va complica și mai mult poziția Serbiei în sens politic și militar.

În cadrul aceleași vizite, președintele A. Vučić a vizitat Institutul G42[1], care este implicat în dezvoltarea inteligenței artificiale într-o serie de industrii, inclusiv sectorul guvernamental, sănătate, economie, turism și etică de ospitalitate, această entitate operând în EAU, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. 

Comentariu:

Din 2012 și până astăzi, cei doi președinți ai Serbiei și EAU s-au întâlnit de peste 20 de ori, ultima dată în octombrie 2022, la Belgrad, când A. Vučić a subliniat că „Mohamed bin Zayed este un prieten sincer al Serbiei chiar și în vremuri dificile”. Domeniile de interes în discuțiile celor doi oficiali au fost cele privitoare la petrol, situația geopolitică, investiții, dar și la împrumutul de un miliard de dolari la o dobândă favorabilă de 3%, pe care Serbia l-a primit în septembrie 2022 în cadrul vizitei președintelui A. Vučić, în EAU.

O astfel de decizie a Serbiei este percepută la nivel internațional ca o nouă măsură de distanțare față de Rusia, unul din principalii săi aliații, care a constituit o sursă majoră de înzestrare cu tehnică de luptă și muniții, până în prezent.

Se cunoaște foarte bine că, forțele armate ale Serbiei se bazează din ce în ce mai puțin pe tehnica și echipamentele militare mai vechi, foste sovietice, cum sunt avioanele de luptă MiG-29 și elicopterele militare MI-35M, apărarea sa antiaeriană fiind compusă în principal din sisteme de rachete și radare rusești. Forțele sale terestre folosesc, de asemenea, tancuri  T-72 de fabricație sovietică și transportoare blindate de aceeași fabricație. Mai mult, forțele armate sârbe au în dotare și operează cu drone chinezești de recunoaștere și pentru acțiuni de luptă specifice, dar și rachete sol-aer cu rază medie de acțiune. Este semnificativ de adăugat aici că, în 2022, A. Vučić a declarat că Serbia dorește să achiziționeze avioane de luptă multifuncționale, Rafale, din Franța, fiind foarte important a sublinia aici că, în 20 februarie 2023, el a declarat că discuțiile privind prețul, pe care l-a estimat la aproximativ trei miliarde de euro, sunt încă în desfășurare.

A devenit foarte clar că Serbia conștientizează că, în calitatea sa de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE), se află sub o mare presiune, de la începutul invaziei devastatoare a Ucrainei de către Rusia, în urmă cu aproape un an, pentru a-și reduce legăturile cu Moscova, un aliat tradițional. Deși Serbia a votat împotriva Rusiei de trei ori la ONU, de la invazie și până în prezent, guvernul de la Belgrad a refuzat până acum să se alăture sancțiunilor occidentale adoptate împotriva Moscovei.

2. Muntenegru trebuie să-și alinieze legislația la UE și să adopte un Plan național pentru energie și climă, până în iunie 2023

În timpul vizitei sale în Muntenegru, în 14 februarie 2023, directorul Secretariatului Comunității Energetice (SCE), de la Viena, Arthur Lorkowski (diplomat polonez), a purtat discuții cu reprezentanți ai sectorului energetic al acestei țări din Balcanii de Vest. Directorul SCE a fost însoțit de directorul adjunct, Dirk Buschle, și de ofițerul de birou de țară, Borko Raicevic.

Lorkowski s-a întâlnit cu Ervin Ibrahimović, vice-prim-ministru și ministrul investițiilor de capital al Muntenegrului și cu Branislav Prelević, președintele Consiliului de administrație al Agenției de Reglementare a Energiei și Apă, din Muntenegru.

Oficialul SCE s-a adresat, de asemenea, Comisiei Parlamentului muntenegrean responsabilă cu problemele energetice. Mai mult, acesta a fost dornic să cunoască actualizările cu privire la eforturile Muntenegrului de a transpune pachetul Energie curată și strategiile sale de eliminare treptată a cărbunelui.

Clasată drept prioritatea comunității energetice pentru 2023, abordarea regională a prețului carbonului și punerea în aplicare a foii de parcurs pentru decarbonizare s-au aflat în fruntea agendei. În timpul discuțiilor, A. Lorkowski a subliniat, de asemenea, importanța dezvoltării infrastructurii energetice precizân: „Muntenegru are unul dintre cele mai bune rezultate în implementarea acquis-ului comunitar al Energiei. An de an a demonstrat performanțe puternice în domeniul energiei electrice, eficienței energetice și climei. Muntenegru și-a atins atât obiectivele de eficiență energetică pentru 2020, cât și cele de energie regenerabilă”.  

El a fost interesat să cunoască toate eforturile Muntenegrului de a folosi energie curată și strategia pentru eliminarea treptată a cărbunelui. Pe timpul vizitei sale oficiale, A. Lorkowski s-a adresat și Comisiei pentru energie a parlamentului muntenegrean, adăugând: Comunitatea Energetică nu presează Muntenegru să decidă închiderea centralei termice (TPP) Pljevlja, ci îi reamintește mai degrabă obligațiile pe care le-a acceptat și pe care și le-a asumat.

Lorkowski a subliniat că, Muntenegru va trebui să-și alinieze propria legislație în domeniu la nivelul legislației adoptate în cadrul UE și să adopte Planul național pentru energie și climă (NECP), până în iunie 2023, specificând când și cum va fi oprită centrala electrică.

La rândul lor, parlamentarii muntenegreni l-au chestionat pe A. Lorkowski cu întrebarea: de ce Germania poate avea 19 TPP-uri, în timp ce un TPP din Muntenegru este o problemă? A. Lorkowski a subliniat că Muntenegru a semnat mai multe acorduri în care se angajează să lucreze la reducerea emisiilor de carbon. Nimeni nu se așteaptă ca o decizie atât de importantă să fie luată ad-hoc, dar întrebarea este: care este planul stabilit?

Ministrul E. Ibrahimović a declarat și el la rândul său: „Muntenegru este angajat strategic în dezvoltarea sectorului energetic pe principiile decarbonizării și tranziției la energie verde, inclusiv promovarea surselor regenerabile de energie, creșterea eficienței energetice, modernizarea sectorului energetic și aplicarea de noi tehnologii. Salutăm sprijinul din partea Secretariatului Comunității Energiei în transpunerea legislației comunitare a energiei și rămânem ferm angajați în finalizarea Planului național pentru energie și climă și atingerea obiectivelor energetice și climatice pentru 2030.” Mai mult, E. Ibrahimović a subliniat importanța experienței experților din Comunitatea Energiei și din statele membre UE, care au demarat aceste procese mult mai devreme și au depășit cu succes anumite provocări.

Comentariu:

Așa cum s-a precizat și pe timpul discuțiilor purtate, nu se așteaptă nimeni ca Muntenegru să închidă TPP-ul imediat, pentru că s-ar crea probleme și s-ar genera efecte importante asupra funcționării sistemului energetic din Muntenegru. A devenit foarte clar că la nivelul SCE se dorește a se cunoaște care este planul, care sunt obiectivele și care sunt reperele în acest sens.

Muntenegru a înțeles că trebuie să se facă o evaluare adecvată și a hidrocentralei Komarnica, mai ales în contextul în care nici Bosnia și Herțegovina (BiH) și nici Muntenegru nu au prezentat până în prezent constatările grupurilor lor de experți pentru proiectul HPP Buk Bijela.

Cu toate acestea, este de remarcat că autoritățile muntenegrene își intensifică activitățile diplomatice la nivel regional și global, un exemplu elocvent în acest sens fiind și sesiunea comună a guvernelor Muntenegrului și Albaniei, care va avea loc în 27 februarie 2023, în noua clădire a Academiei Muntenegrene de Științe și Arte (CANU), din Podgorica. Cu această ocazie, cele două țări vor analiza și supune discuțiilor o serie de acorduri, care sunt considerate a fi foarte importante pentru îmbunătățirea cooperării bilaterale. După semnarea documentelor comune, prim-ministrul Muntenegrului, Dritan Abazović, și prim-ministrul Albaniei, Edi Rama vor susține o conferință de presă.

3. Macedonia de Nord își asigură securitatea energetică și Bosnia și Herțegovina (BiH) se află în ascensiune economică

În Macedonia de Nord, proiectele de energie solară cu autorizații de construcție au atins un record de peste 400 MW, așa cum a făcut cunoscut opiniei publice ministrul economiei macedonean, Kreshnik Bekteshi, și în contextul unei astfel de evoluții ascendente, se prognozează că în perioada mai-octombrie 2023 va exista un surplus de energie electrică din surse regenerabile.

În același context de evoluție în acest domeniu energetic, Macedonia de Nord a programat o creștere a taxei pe valoarea adăugată a energiei electrice la 18% de la 10%, pentru 01 iulie 2023, dar ministrul economiei, K. Bekteshi, a spus că nu se așteaptă să crească efectiv prețurile și a dat de înțeles că guvernul de la Skopje ar putea amâna majorarea dacă va fi necesar, adăugând că metoda de calcul va fi ajustată dacă situația o va impune.

În plus, Macedonia de Nord va avea, cel mai probabil, surplus de energie din surse regenerabile din luna mai până în luna octombrie 2023, deoarece se estimează că producția ar trebui să depășească cererea, cel mai probabil în următoarele zile. Vorbind la aceeași conferință de presă, directorul executiv al Elektrani na Severna Makedonija (ESM), Vasko Kovačevski, a declarat despre compania de utilități de stat că produce în prezent cea mai mare cantitate de energie electrică din ultimii zece ani.

Conform estimărilor făcute de K. Bekteshi, în mai puțin de patru ani, o capacitate nouă de 700 MW va fi conectată la rețea, oficialul macedonean evidențiind că în curând va fi emis un plan de alocare pentru a se asigura că investitorii știu chiar de la începutul unui proiect dacă va fi posibil să-și conecteze centrala electrică. Investițiile ESM în surse regenerabile vor avea prioritate, iar creșterea cererii de conexiuni la rețea l-a surprins și pe operatorul sistemului de transport energie electrică din Macedonia de Nord.  Operatorul de sistem de transport MEPSO, care are sarcina de a conecta la rețea instalații de energie regenerabilă de peste 10 MW, a primit anul trecut 43 de solicitări pentru 5,14 GW, fiind de așteptat solicitări pentru încă 8 GW.

În alt stat din Balcanii de Vest, Bosnia și Herțegovina (BiH), sunt înregistrate evoluții economice în creștere semnificativă.

În ianuarie 2023, fabrica ArcelorMittal, din Zenica, a produs 43,2 mii de tone de sârmă, ceea ce reprezintă un nou record. Cel mai mare volum de producție anterior al acestui produs a fost atins în martie 2022 – 41,7 mii tone. Potrivit directorului fabricii, Vedad Karich, astfel de rezultate de producție au fost obținute datorită mai multor îmbunătățiri importante care au fost implementate pentru a crește productivitatea. Toamna trecută, ArcelorMittal Zenica a lansat un nou convertor LD (BOF) de 125 de tone, furnizat de Primetals Technologies. Datorită soluțiilor oferite de Primetals, a fost posibilă reducerea timpilor de producție și creșterea productivității.

În prezent, compania poate produce o gamă mai largă de tipuri de oțel. În plus, în 2022, uzina ArcelorMittal Zenica a pus în funcțiune o nouă centrală de cogenerare, care a făcut posibilă eliminarea utilizării a 150 de mii de tone de cărbune pe an, reducerea emisiilor de dioxid de sulf cu 80% și a emisiilor totale de CO2 cu 18%.

Comentariu:

Conform informațiilor oficiale puse la dispoziția mass-media, în Macedonia de Nord capacitatea totală planificată a proiectelor fotovoltaice care au primit autorizații de construcție a depășit 400 MW, atingând un maxim istoric. A devenit foarte clar că, drept urmare, interesul pentru astfel de investiții a crescut semnificativ odată cu simplificarea procedurii.

În ceea ce privește evoluția economică din BiH, este semnificativ a sublinia că, ArcelorMittal Zenica este cel mai mare producător de produse laminate din Balcanii de Vest, cu o capacitate de producție de aproape un milion de tone pe an. După cum a raportat anterior GMK Center, ArcelorMittal reia producția la fabricile europene pe fondul creșterii cererii aparente de oțel, a declarat directorul financiar al companiei, Genuino Cristiano.

La începutul anului 2023, aproximativ 10% din furnalele companiei din Uniunea Europeană (UE) rămân nefuncționale, față de 20% în trimestrul al patrulea din 2022. Este totuși interesant aici a sublinia că, în trimestrul al patrulea din 2022, producția de oțel la fabricile europene ale companiei a scăzut cu 13% față de trimestrul precedent și cu 19,3% față de rezultatul aceleiași perioade din 2021.

[1] Organizație care a fost fondată în Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite (UAE), în 2018.