1. Începând cu 01 aprilie 2023, Frontex sprijină Macedonia de Nord în procesul de gestionare a migrației ilegale și criminalității transfrontaliere

Ofițerii Frontex (Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă) vor fi dislocați în curând la frontierele externe ale UE cu Macedonia de Nord, ca parte a unui acord aprobat de Consiliul European. Noul acord va permite structurilor naționale macedonene de ordine și securitate, ca împreună cu ofițerii Frontex, să coopereze pentru combaterea migrației ilegale și combaterea criminalității transfrontaliere. Mai precis, începând cu 01 aprilie 2023, Frontex va sprijini și asista Macedonia de Nord în eforturile sale de a gestiona foarte bine fluxurile migratorii.

Acordul face parte dintr-un nou regulament Frontex, adoptat în 2019, care include extinderea mandatului agenției în mai multe țări terțe, cum ar fi Macedonia de Nord, Albania (2019), Serbia (2020) și Muntenegru (2020). În plus, Frontex cooperează și cu Bosnia și Herțegovina (BiH) pentru a deschide negocierile pentru încheierea unui acord, care ar contribui, de asemenea, la lupta împotriva activităților ilegale la frontierele externe ale UE.

Se așteaptă ca și consolidarea controalelor de-a lungul granițelor Macedoniei de Nord să contribuie la îmbunătățirea în continuare a securității la frontierele externe ale UE. În conformitate cu regulamentul european de pază de frontieră și de coastă, acordul include și prevederi pentru monitorizarea conformității și pentru protecția drepturilor fundamentale.

Comentariu:

Acordul încheiat cu Macedonia de Nord a fost semnat în 26 octombrie 2022. Este semnificativ de subliniat că, în noiembrie 2022, ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner și omologul său din Macedonia de Nord, Oliver Spasovski, au avut o întâlnire în timpul căreia oficialul austriac a specificat că țara sa va continua să sprijine Macedonia de Nord în lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de persoane. În contextul extinderii cooperării dintre Austria și Macedonia de Nord în lupta împotriva migrației ilegale și a contrabandei de persoane până la sfârșitul anului 2023, autoritățile austriece au precizat că se așteaptă ca și cooperarea bilaterală dintre cele două țări să continue.

În 2022, Consiliul European a autorizat negocieri pentru încheierea unor acorduri și cu Senegal și Mauritania, în timp ce un acord cu Moldova a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2022. Conform unui raport al Frontex, numărul trecerilor neregulate de frontieră, în ianuarie 2023, a ajuns la 13.200, aproape jumătate dintre acestea provenind din zona centrală a Mediteranei (49%), în timp ce 43% au fost înregistrate în Balcanii de Vest. Majoritatea cazurilor identificate au fost din Afghanistan, Coasta de Fildeș, Guineea și Siria. În mod similar, Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) a dezvăluit că aproape un milion de cereri de azil au fost depuse în 2022, reprezentând cel mai mare număr de cereri din 2016 și până în prezent. Principalele țări de origine ale solicitanților au fost Siria, Afghanistan și Turcia, în timp ce numărul de cereri, care așteaptă o decizie, au atins un nivel record în ultimii șapte ani. Mai mult, un număr fără precedent de cereri au fost depuse de cetățeni din Venezuela și Columbia, 51.000 și, respectiv, 43.000, în timp ce cetățenii din Bangladesh au depus un total de 34.000 de cereri.

2. Uniunea Europeană (UE) sprijină Serbia cu investiții emblematice

În 28 februarie 2023, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, s-a aflat în Serbia pentru a anunța alocarea unui pachet financiar de 2,2 miliarde de euro care va permite o modernizare substanțială a căilor ferate de pe Coridorul X, aceasta fiind una dintre investițiile emblematice ale Planului Economic și de Investiții, pentru proiect.

Punerea în operă a acestuia va contribui la modernizarea căilor ferate din Serbia și va îmbunătăți conectivitatea Serbiei cu alte rețele feroviare europene. Mai mult, proiectul face parte din Planul Economic și de Investiții al UE, în valoare de 30 de miliarde de euro, alocat pentru regiunea Balcanilor de Vest. Pentru acest proiect este prevăzută o subvenție a UE de până la 600 de milioane de euro, din această sumă fiind deja aprobate până acum 265 de milioane pentru calea ferată rapidă Belgrad – Niš, care va permite deplasarea între cele două orașe cu o viteză de până la 200 km/h și în aproximativ 100 de minute.

Restul pachetului constă într-un împrumut de 1,1 miliarde EUR de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) de 550 milioane EUR. În timpul vizitei sale, comisarul, O. Várhelyi, s-a întâlnit cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, prim-ministrul, Ana Brnabić, ministrul integrării europene, Tanja Miščević, și ministrul de interne, Bratislav Gašić, pentru a discuta despre prioritățile negocierilor de aderare, în special în domeniul statului de drept, și cooperarea în domenii de conectivitate durabilă, energie și migrație.

Comisarul a discutat, de asemenea, despre sprijinul UE acordat Serbiei pentru a face față crizei energetice actuale în urma semnării recente a sprijinului financiar de 165 de milioane EUR pentru a ajuta la atenuarea creșterii prețurilor la energie în rândul gospodăriilor vulnerabile și al IMM-urilor în cadrul pachetului de sprijin în domeniul energetic în valoare de 1 miliard EUR acordat pentru Balcanii de Vest.

În timpul unei călătorii cu trenul între Gara Centrală din Belgrad și Ripanj, o suburbie a capitalei Serbiei, șeful Reprezentanței Regionale pentru Balcanii de Vest al BEI, Alessandro Bragonzi, și ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Goran Vesić au semnat un acord pentru acordarea primei tranșe a finanţării proiectului feroviar menționat.

Acordul, semnat în prezența președintelui sârb, a comisarului UE și a ministrului integrării europene, include o subvenție în valoare totală de 598 milioane EUR, ca parte a pachetului financiar pentru Coridorul X feroviar. Finanțarea va susține lucrările de construcție a tronsonului de cale ferată Stalać–Djunis, proiectul făcând referire la construirea unei căi ferate duble de 17,7 km si modernizarea stațiilor existente. Lucrările la acest tronson se preconizează a fi finalizate în 2026.

Comentariu:

Se confirmă din nou atitudinea Serbiei care, „în ceea ce privește transportul feroviar, intenționează să fie cea mai dezvoltată și puternică țară din regiune în următorii zece ani și de aceea încercă să mențină ritmul de dezvoltare cu țările europene dezvoltate, subvenția acordată pentru modernizarea liniei de cale ferată Belgrad-Niš fiind un ajutor imens venit din partea UE pentru implementarea celui mai mare proiect de infrastructură al țării”, așa cum a subliniat și președintele sârb.

Calea ferată de mare viteză Belgrad-Niš va avea o lungime de 230 km, iar lucrările se preconizează să fie finalizate în 2029. Construcția se va desfășura în trei etape, acoperind secțiunile de calea ferată Belgrad – Velika Plana, Velika Plana – Paraćin și Paraćin – Niš.

Coridorul X face legătura între Salzburg (Austria) și Salonic (Grecia) și reprezintă 872 km de cale ferată în Serbia, 23% din întreaga rețea feroviară. Leagă Serbia cu Croația, Ungaria, Bulgaria și Macedonia de Nord și mai la sud cu Grecia. Coridorul X face parte din Planul economic și de Investiții pentru Balcanii de Vest, 2021-2027, care se dorește a accelera integrarea regiunii în UE.

3. Serbia nu acceptă totuși toate condițiile propuse de Uniunea Europeană (UE) pentru soluționarea dosarului Kosovo

În pofida ultimelor informații apărute în 27 februarie 2023 conform cărora Kosovo și Serbia au convenit asupra unui plan al UE privind normalizarea relațiilor, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a avertizat, în 28 februarie 2023, că nu va semna acordul, din cauza prevederilor care se referă la recunoașterea reciprocă și aderarea Kosovo la ONU.

„Suntem gata să negociem planul de implementare, dar nu voi semna”, a declarat A. Vučić, președintele Serbiei subliniind și că, „așa le-a spus președintelui francez, E. Macron, și cancelarului german, O. Scholz, la München și tuturor marilor lideri … nu se poate vorbi despre recunoașterea reciprocă și intrarea Kosovo în ONU”.

Cu toate acestea, președintele Serbiei a subliniat că nu sunt șanse ca propunerea europeană să fie schimbată, Serbia „nu va accepta admiterea Kosovo la ONU”, dar A. Vučić a fost de acord că este necesară normalizarea relațiilor cu Kosovo și a spus că este dispus să lucreze în acest sens, mai ales dacă se ține cont că 99,99% dintre albanezii kosovari susțin un Kosovo independent și că acest lucru nu se va schimba.

Vučić a mai subliniat că următoarele întâlniri cu reprezentantul UE, Miroslav Lajčák, vor avea ca subiect de discuție planul de implementare, adăugând că presiunile asupra Serbiei probabil vor continua, deoarece, până în 24 martie 2023, când se va reuni Consiliul European, va trebui să se ajungă la un rezultat. Președintele sârb a insistat că decizia cu privire la planificata înființare a Asociației Municipalităților cu Majoritate Sârbă din Kosovo, a fost adoptată la Bruxelles, în 2013, dar nu a fost niciodată implementată. Pentru el, acesta a fost punctul numărul unu în planul de implementare. Totuși, A. Vučić și-a exprimat îndoiala că premierul kosovar, Albin Kurti, o va implementa.

Având în vedere că după întâlnirea din 27 februarie 2023, UE a publicat acordul pe site-ul său, este de așteptat ca trimisul UE pentru dialogul Belgrad-Pristina, M. Lajčák, să viziteze cele două țări în următoarele săptămâni, în timp ce următoarea întâlnire A. Kurti- A. Vučić este programată pe 18 martie 2023, la Skopje, în Macedonia de Nord.

Comentariu:

În 26 februarie 2023, sute de naționaliști sârbi au mărșăluit la Belgrad pentru a protesta împotriva planului propus de UE pentru soluționarera dosarului Kosovo și care vizează refacerea legăturilor dintre Serbia și fosta sa provincie. Naţionaliştii sârbi care doresc, de asemenea, legături mai strânse cu Rusia, îl critică pe preşedintele, A. Vučić, pentru rezultatele discuţiilor cu privire la un acord, care ar urma să fie încheiat între Serbia și Kosovo.

Pe 27 februarie 2023, președintele Serbiei, A. Vučić şi prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, au fost de acord cu acordul provizoriu privind normalizarea relaţiilor, dar nu l-au semnat.

Ca urmare, după discuțiile care au avut loc la Bruxelles între președintele Serbiei, A. Vučić, și prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell Fontelles, a făcut cunoscut că ambii lideri au convenit că „nu sunt necesare alte discuții” cu privire la textul propus de UE. Mai mult, Josep Borrell Fontelles a mai subliniat că cele două părți au promis că nu vor lua măsuri unilaterale care ar putea duce la tensiuni și ar putea pune acordul în pericol.

Mai mult, oficialul UE a evidențiat că, „în același timp, este nevoie de mai multă muncă pentru a se asigura că ceea ce a fost acceptat de ambele părți va fi implementat. Este important să fim de acord, dar este și mai important să punem în aplicare ceea ce s-a convenit”, a avertizat J. Borrell. El a spus încă de atunci că vor avea loc discuții suplimentare între liderii sârb și kosovar, în luna martie 2023, pentru a decide asupra prevederilor anexei, care este menită să precizeze pașii pentru implementarea acordului final.

Documentul propus de UE, susținut inițial de Franța și Germania și acum susținut de toate cele 27 de State Membre, a fost publicat în seara zilei de 27 februarie 2023. Potrivit textului alcătuit din 11 puncte, fără a prejudicia recunoașterea celuilalt stat, niciuna dintre părți nu va recurge la violență pentru a rezolva o dispută și nici nu va încerca să o împiedice pe cealaltă să se alăture organismelor internaționale – existând o cerere cheie în acest sens din partea Kosovo.

„Părțile vor dezvolta relații normale, de bună vecinătate între ele, bazate pe drepturi egale. Ambele părți își vor recunoaște reciproc documentele și simbolurile naționale respective, inclusiv pașapoarte, diplome, plăcuțe de înmatriculare și ștampile vamale”, conform articolului 1 al textului. Belgradul nu va recunoaște Kosovo ca stat independent, dar este de acord să recunoască documente oficiale, cum ar fi pașapoarte, diplome și plăcuțe de înmatriculare și să nu blocheze apartenența Kosovo la nicio organizație internațională, inclusiv UE.

„Serbia nu va obiecta cu privire la apartenența Kosovo la nicio organizație internațională”, conform prevederilor articolului 4. Mai mult, planul, totuși, solicită ambelor părți „să asigure un nivel adecvat de autogestionare a tuturor problemelor pentru comunitatea sârbă din Kosovo și capacitatea de a furniza servicii în domenii specifice, inclusiv posibilitatea de sprijin financiar din partea Serbiei.”

În acest context al evoluțiilor din ultima perioadă în Serbia și Kosovo, este semnificativ de menționat aici că partidele politice de opoziție atât din Pristina, cât și din Belgrad i-au acuzat pe liderii țărilor lor de trădare.

4. Atac sinucigaș la Curtea Supremă de Justiție din Muntenegru

În 3 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție din Muntenegru a cerut autorităților să consolideze măsurile de securitate în instanțele de judecată, după ce un atacator sinucigaș s-a sinucis și a rănit alte opt persoane într-o clădire a tribunalului din Podgorica.

Conform informațiilor făcute publice de Poliția din Muntenegru, un bărbat cu inițialele M.B. a activat o grenadă de mână la intrarea în clădirea Curții Supreme de Justiție. Poliția muntenegreană încă investighează motivul pentru care persoana menționată a activat grenada de mână. Mass-media muntenegreană a subliniat că M.B. a suferit anumite acuzații și arestări pentru atacuri asupra unor ofițeri de poliție și trafic de droguri.

Având în vedere cazul menționat, Curtea Supremă de Justiție din Muntenegru a subliniat că se impune securizarea mai bună a instituțiilor judiciare din țară. Într-un comunicat de presă oficial a fost specificat că: „De ani de zile, Curtea Supremă de Justiție îndeamnă autoritățile să înființeze un serviciu de securitate judiciară și, de asemenea, să ridice nivelul de securitate pentru angajați și cetățeni. Dar, în ciuda apelurilor noastre, nu s-a întâmplat nimic”. Șeful Tribunalului din Podgorica, a spus că au avertizat de mult cu privire la procedurile de securitate precare din clădirea instanței, în timp ce șeful Camerei avocaților din Muntenegru a spus că poliția ar trebui să controleze fiecare persoană care intră în clădire.

Comentariu:

Explozia de la Curtea Supremă de Justiție din Muntenegru a venit după ce o serie de amenințări false cu bombă la diverse instituții din Muntenegru.

La 1 martie 2023, clădirea Adunării locale, din Podgorica, a fost evacuată după o falsă amenințare cu bombă. Poliția a făcut cunoscut că amenințarea ar fi aparținut unui copil de zece ani care ar fi lăsat la intrarea în clădire un bilet de hârtie pe care scria: „Vă voi arunca pe toți în aer!”.

În 2 martie 2023, clădirea Curții Supreme de Justiție, a Înaltei Curții și a Curții de Apel din Podgorica a fost evacuată după ce unul dintre judecători a primit o amenințare cu bombă prin e-mail. Poliția a raportat ulterior că a fost o alarmă falsă.

Tot în 2 martie 2023, prim-ministrul în exercițiu din Muntenegru, Dritan Abazovic, a declarat că anchetele vor continua, făcând cunoscut opiniei publice că: „Nu este nevoie de panică, iar cetățenii pot fi relaxați. Vom prezenta rezultatele investigației în curând”.

Cu toate că se poate observa o intensificare a amenințărilor false cu bombă în Muntenegru încă de la începutul lunii martie 2023, au fost înregistrate puține arestări și acuzații penale din cauza e-mailurilor de amenințare trimise școlilor, universităților, aeroporturilor și Curților de Justiție.

Este de remarcat că, primele amenințări false cu bombă au început în martie 2022, vizând în principal școlile primare și secundare din Serbia și Muntenegru. Astfel de amenințări false s-au înregistrat apoi în alte țări din regiune, fiind transmise la tribunale, ambasade, centre comerciale și aeroporturi. Valul de amenințări a continuat pe tot parcursul toamnei, provocând o teamă deosebită în rândul elevilor și al personalului școlilor. Până în prezent, autoritățile muntenegrene au reținut șase autori din țară, în mare parte elevi de școală, unul dintre ei fiind un adolescent cu reședința declarată în Cehia.