Introducere
Greutatea cuvintelor nu este de subestimat. Comunicarea noastră – fie că este vorbită sau scrisă – are un impact asupra expeditorului, destinatarului, precum și asupra publicului inactiv. Cuvintele pe care le alege o persoană reflectă procesul de gândire, adesea îl modelează pe cel al altora și pot perpetua în mod inconștient presupunerile de gen. În acest fel, limba și transmiterea ei oglindesc starea societății și prejudecățile active în cadrul acesteia. Important este că modul în care comunicăm este în continuă evoluție. Transcende viața personală și profesională, deoarece poate avea implicații puternice asupra noțiunilor societale, cum ar fi egalitatea de gen[1].
Concepte
Ce înțelegem însă prin gen? Dar și prin egalitate de gen?
Genul[2] este un construct profund social, iar apartenența la un gen sau altul se bazează pe rolurile sociale atribuite fiecărei categorii. De asemenea, genul este un concept relativ, deoarece normele sociale sunt sensibile la variabilele de timp și loc, adică normele culturale se schimbă în timp și trec de la o cultură la alta. Deși femeile reprezintă jumătate din populația lumii, există un număr disproporționat de termeni și expresii masculine în limbajul de zi cu zi. Se poate spune că modurile de exprimare, fie că sunt scrise sau vorbite, contribuie și ele la răspândirea stereotipurilor despre rolurile masculine și feminine.
Pentru a depăși aceste stereotipuri sociale să caracterizăm limbajul incluziv din perspectiva genului sau neutru: el combate stereotipurile inconștiente, promovează egalitatea și scoate în evidență sursa percepțiilor și comportamentului uman. De asemenea, împărtășește principiile drepturilor omului și egalitatea. Atât instituțional cât și la nivel individual, prin adaptarea modului de exprimare incluziv, pot fi întreprinse acțiuni pentru a respinge sistemele de credințe dăunătoare capabile să întărească discriminarea împotriva femeilor.
Având în vedere rolul cheie al limbii în modelarea atitudinilor culturale și sociale, utilizarea limbajului care să includă genul este o modalitate puternică de a promova egalitatea de gen și de a eradica prejudecățile de gen.
Pentru clarificarea conceptului, adoptăm definiția Parlamentului European[3], „limbajul neutru din perspectiva genului este un termen generic, care cuprinde utilizarea limbajului nonsexist, a limbajului incluziv sau a limbajului corect din perspectiva genului. Acesta se folosește pentru a evita exprimări care ar putea fi interpretate ca fiind subiective, discriminatorii sau devalorizante, plecând de la premisa că unul dintre sexe/genuri sociale reprezintă norma. Folosirea limbajului corect din perspectiva genului și a limbajului incluziv contribuie, de asemenea, la reducerea stereotipurilor de gen, promovează schimbarea socială și realizarea egalității de gen.”
Ce înseamnă însă un limbaj incluziv de gen? Este modalitatea în care vorbim și scriem într-un mod în care nu este discriminat un anumit sex, gen social sau identitate de gen și nu perpetuează stereotipurile de gen. Având în vedere rolul central al limbajului în modelarea atitudinilor culturale și sociale, utilizarea acestuia astfel încât să includă și variabila gen este o modalitate puternică de a promova egalitatea și de a eradica prejudecățile de gen.
În anii ‘80 au debutat acțiunile activiste pentru a oferi un tratament egal tuturor genurilor/sexelor inclusiv prin propunerea unui limbaj neutru din perspectiva genului, corect, non-sexist, astfel încât să fie eliminate stereotipurile de gen. În acest context, la nivel național și internațional au fost elaborate și aplicate numeroase ghiduri pentru folosirea unui limbaj neutru sau incluziv, în funcție de caracteristicile gramaticale ale limbii. O serie de instituții internaționale și europene, asociații profesionale, universități, agenții de presă și publicații majore s-au preocupat și au elaborat sau adoptat orientări pentru folosirea nonsexistă a limbajului.
Abordarea în cadrul organizațiilor internaționale ONU, UE, NATO și OSCE
Preocuparea pentru egalitatea de gen nu este deloc nouă. Egalitatea de gen este unul dintre principiile de bază ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), susținut de o serie de acorduri internaționale. Una dintre rezoluțiile pivotante este Convenția ONU[4] privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women-CEDAW), supranumită și „Declarația drepturilor femeilor” adoptată în 1979 și intrată în vigoare în 1981. România a ratificat Convenția CEDAW, la 26 noiembrie 1981, prin Decretul nr. 342[5].
Convenția pune un accent deosebit pe principiul egalității, recomandând astfel statelor membre includerea atât în constituțiile naționale cât și prin adoptarea unor măsuri legislative specifice, inclusiv sancțiuni, pentru introducerea principiului egalității între bărbat și femeie, pentru asigurarea deplina a dezvoltării și progresului femeilor, în scopul de a le garanta exercitarea și beneficiul drepturilor omului și libertăților fundamentale, având ca reper egalitatea dintre femei și bărbați.
O altă rezoluție deosebit de importantă este Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea (FPS), care face pentru prima dată legătura între femei și agenda de pace și securitate și recunoaște că, în conflictele armate femeile și fetele sunt afectate în mod diferit față de bărbați și băieți. Aceasta afirmă rolul important al femeilor în prevenirea și soluționarea conflictelor, la negocierile de pace, consolidarea și menținerea păcii, răspunsul umanitar și reconstrucția post conflict. Subliniază astfel importanța participării și implicării depline a femeilor în toate eforturile de asigurare și promovare a păcii și securității. Ca urmare a RCSONU 1325, au mai fost ratificate încă zece rezoluții conexe acesteia
Alianța Nord-Atlantică (NATO), apreciază foarte mult incluziunea și percepe diversitatea ca pe un punct forte. Ca atare, NATO se străduiește să se asigure că forța de muncă reflectă caracterul distinctiv și variația aliaților săi. Strategiile pro-active ale NATO urmăresc să atragă, să dezvolte și să păstreze un amestec de oameni cu aptitudini, medii, experiențe și culturi diferite. Această varietate și accesul la o gamă mai largă de talente sunt esențiale pentru a genera idei și perspective inovatoare și contribuie în mare măsură la eficiența NATO.
La nivelul NATO, Agenda FPS a fost implementată prin Directiva BI-SC 40-1-Integrarea RCSONU 1325 și perspectiva de gen în structura de comandă a NATO, inclusiv măsurile de protecție din timpul conflictelor armate. Planul de acțiune al NATO vizează integrarea perspectivei de gen, atât intern, în rândul forțelor NATO, cât și extern, în cadrul operațiilor și misiunilor desfășurate sub egida NATO. Documentul subliniază integrarea perspectivei de gen ca instrument care trebuie folosit la toate nivelurile operaționale, planificare, conducere și evaluare, pentru obținerea unei eficacități operaționale ridicate și a unei conștientizări reale a situației.
Consiliul Atlanticului de Nord a aprobat Planul de acțiune pentru diversitate și incluziune 2019-2023 pentru personalul internațional, care servește drept foaie de parcurs pentru NATO în crearea și susținerea unei forțe de muncă performante, care îmbrățișează diversitatea și incluziunea, promovează egalitatea de gen și dă putere tuturor membrilor personalului. pentru a-și atinge întregul potențial.
Uniunea Europeană (UE) promovează pacea și securitatea în interiorul și dincolo de frontierele sale. Aceasta este consacrată în Tratatul privind UE și reflectată în Strategia globală pentru politica externă și de securitate a UE. Agenda FPS constituie un instrument pentru gestionarea aspectelor legate atât de egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, cât și de conflict, violență și de securitate. Viziunea globală a Agendei FPS vizează atingerea egalității de gen, păcii și securității. Strategia UE este armonizată și cu prevederile dreptului internațional umanitar, cu accent pe respectarea interdicției exercitării oricărei forme de violență sexuală în contextul intervențiilor de asistență umanitară, precum și pe dezvoltarea de programe care să răspundă nevoilor victimelor aflate în aceste situații.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) recunoaște că drepturile și oportunitățile egale pentru femei și bărbați sunt esențiale pentru pace, democrație, sustenabilitate economică și protejarea mediului. Statele participante și-au declarat angajamentul față de egalitatea de gen în Carta pentru Securitate Europeană din 1999[6], Planul de Acțiune al OSCE din 2004 pentru Promovarea Egalității de Gen[7] și deciziile conexe. Prin urmare, statele participante la OSCE sunt ferm angajate să facă din egalitatea de gen o realitate pretutindeni – acasă și în viața publică, în politică și armată, în sfera economică și de mediu, în fiecare domeniu al drepturilor omului și al libertăților fundamentale.
OSCE consideră că drepturile și șansele egale ale bărbaților și femeilor sunt o piatră de temelie pentru a construi societăți prospere și coezive. Organizația abordează eliminarea dezechilibrelor prin promovarea politicilor socio-economice și de mediu sensibile la gen, încurajând în același timp participarea egală a bărbaților și femeilor la procesele de luare a deciziilor. Scopul este de a se asigura că bărbații și femeile pot contribui în mod egal la o regiune OSCE pașnică și stabilă. O strategie generală pentru atingerea egalității de gen este integrarea dimensiunii de gen în luarea în considerare a nevoilor și perspectivelor diferite ale femeilor și bărbaților atunci când elaborează și implementează politici și programe.
În ultimii ani, un număr tot mai mare de țări au demarat procesul de instituționalizare a egalității de gen și responsabilizare a femeilor ca o prioritate în politica externă. Națiunile adoptă planuri de acțiune, creează fonduri, stabilesc ținte de ajutor pentru promovarea egalității de gen prin dezvoltare, cooperare, instruire și activități diplomatice. Cel mai cuprinzător efort este adoptarea conceptului de „politica externă feministă” formulat pentru prima dată de Suedia, în 2014, precum și de Canada, Franța și Mexic, care promit un angajament mai mare față de promovarea egalității de gen în străinătate, în beneficiul securității naționale. Acestora li s-au alăturat ulterior Luxemburgul, Spania și Malaysia. Politica externă feministă se concentrează pe drepturi, reprezentare și resurse pentru femei și fete – și se angajează să „aplice o perspectivă sistemică a egalității de gen în întreaga agendă de politică externă.”[8]
Eforturile pentru implementarea unei politici egalitare din perspectiva genului nu s-au oprit numai la domeniul politicii externe sau apărării. Acestea au produs efecte în toate domeniile după cum observăm și din Agenda 2030 pentru o dezvoltare durabilă[9], un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal, care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social și de mediu.
Documentul a fost adoptat în cadrul Adunării Generale a ONU din 2015 de către 192 de state, iar pentru prima oară, acțiunile sale vizează în egală măsură statele dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare. Prin intermediul celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD)[10], a fost stabilită o agendă de acțiune ambițioasă pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei până în 2030. Așa cum observăm, obiectivul nr. 5 este dedicat egalității de gen și responsabilizării depline a femeilor și fetelor, acțiunile sale fiind în strânsă corelare cu majoritatea obiectivelor precum, eradicarea sărăciei, zero foame, asigurarea sănătății și a bunăstării, și nu ne putem opri la acestea. Acțiunile necesare pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor trebuie să aibă în vedere perspectivele de gen. În vederea îndeplinirii Agendei 2030, UE și ONU au devenit parteneri naturali în efortul comun de a construi o lume mai sigură și mai bună pentru toți. Astfel, acestea au venit în întâmpinarea statelor membre pentru a sprijini mișcarea de emancipare a femeilor și au fost dezvoltate o serie de ghiduri și recomandări inclusiv despre modul de adresare, astfel încât în limbajul utilizat să se regăsească toate categoriile de persoane. Pentru a se alia efortului internațional, NATO și OSCE au dezvoltat propriile coduri de conduită în acest domeniu. Susținând acest demers, și fiind un susținător al egalității de gen și al incluziunii, platforma de socializare LinkedIn a creat propriul „ghid de buzunar[11]” pentru a oferi utilizatorilor recomandări și reguli în comunicare.
ONU a elaborat un set de instrucțiuni[12], pentru personalul propriu, de utilizare a limbajului incluziv, în scris sau oral, formal sau informal, atât în activități interne, cât și externe. De asemenea, au elaborat un set de instrumente pentru a fi utilizate în activități de instruire a propriului personal. Aceste materiale au fost realizate în cadrul proiectului intitulat „Sprijinirea egalității de gen în context multilingvism”, proiect menit să sprijine obiectivul privind paritatea de gen, la nivelul întregului sistem al ONU, de a crea „un mediu de lucru care să îmbrățișeze egalitatea, să elimine părtinirile și să fie incluziv pentru tot personalul”.
Principiul egalității de gen și al nediscriminării pe criterii de gen, prevăzut în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a UE, a fost susținut adeseori de la tribuna Parlamentului European. De asemenea, la nivelul organizației, au fost dezbătute politicile lingvistice și a fost propusă realizarea unor ghiduri pentru diferite niveluri.
Astfel, în 2018, a fost elaborat un ghid intitulat „Limbajul neutru din perspectiva genului în Parlamentul European[13]” care garantează folosirea unui limbaj nonsexist în documentele și comunicările elaborate la nivelul organizației. În acest context, a fost avut în vedere caracterul multilingvist al organizației precum și de caracterul său de legiuitor la nivel european.
La aceste acțiuni s-a alăturat și NATO, care în demersul său de a instituționaliza limbajul inclusiv din perspectiva genului, a elaborat un manual destinat personalului militar și civil din cadrul Alianței. „NATO Gender-Inclusive Language Manual”[14] este un instrument foarte important care oferă tehnici de comunicare în corespondența zilnică, pentru a spori înțelegerea și aplicarea limbajului incluziv la nivel individual și organizațional.
Susținerea de către NATO a implementării Agendei Femeile, Pacea și Securitatea, inclusiv prin dezvoltarea unor instrumente pentru limbajul incluziv din perspectiva genului, a avut ca efect o schimbare de mentalitate, cu rezultate simple dar concrete. Astfel, începând cu 2021, au fost schimbate denumirile unor funcții și structuri precum Chair of the Military Committee, NATO Defence Workforce Committee și NATO Defence Workforce Audit Authority. După cum observăm, pare a fi o acțiune minoră, dar au un efect important asupra vizibilității femeilor în piața muncii și în funcțiile de conducere.
Drumul spre a promova egalitatea de gen este încă la început, iar utilizarea limbajului incluziv în vorbirea curentă este un mijloc important în acest demers.
Studii de caz și exemplificări specifice limbii vorbite
În urma acestor următoare cercetări opinez că recomandările nu diferă de la o instituție la alta, și consider că, indiferent de unde provin acestea, pot fi implementate în orice organizație, adaptându-le la specificitatea și particularitatea fiecăreia.
În vederea exemplificării noțiunilor teoretice, am ales să prezint câteva recomandări practice atât pentru limba engleză cât și pentru limba română, ambele prezentând un interes deosebit pentru mine. Este semnificativ a sublinia aici că la nivelul Alianței a fost elaborat „NATO Gender-Inclusive Language Manual”.
În limba engleză având foarte puține marcări de gen, sunt întâlnite pronumele pentru persoana a treia singular (he, she) precum și posesivele asociate (his, her). Cele mai multe substantive nu au forme pentru masculin și feminin, existând însă și câteva cu această formă (actor/actress, waiter/waitress).
Pentru implementarea politicii de incluziune, au fost formulate un număr de bune practici pentru crearea unui limbaj incluziv în limba engleză precum:
Open in English
substantivele compuse care includeau cuvântul „man” au fost reformulate astfel încât să fie neutre din perspectiva genului.
Spre exemplu:
policeman/policewoman au fost înlocuite de police officer;
spokesman înlocuit de spokesperson;
chairman înlocuit de chair/chairperson
mankind înlocuit de humankind; humanity; human race;
manpower înlocuit de staffing;
man-made de artificial, human-caused.
utilizarea pluralului;
Spre exemplu: A substitute judge must certify that he has familiarized himself with the record of the proceedings.
Putem folosi: Substitute judges must certify that they have familiarized themselves with the record of the proceedings.
Cât privește limba română, îi este specific faptul că are gen gramatical marcant pentru masculin, feminin și neutru. Este imposibilă realizarea unui limbaj neutru din punct de vedere al genului. Este important ca, pentru a reflecta realitatea socio-profesională dar și experiențele și identitățile femeilor, limba folosită să fie cât mai incluzivă. Folosirea masculinului generic ca normă oficială, inclusiv pentru nume de meserii, ocupații, titluri și funcții, perpetuează stereotipurile și discriminarea de gen. În România, genul gramatical masculin încă este considerat în mod tradițional prestigios, oficial, valoros. Folosirea formei feminine este percepută ca derivată din cea masculină, secundară.
În ultimii ani au apărut în lucrări lexicografice, în special DOOM și DEX forme la feminin a anumitor meserii, astfel întâlnim decan/decană[15], politician/politiciană[16], filolog/filologă sau filoloagă[17]. Aceste forme la feminin au fost formate prin adăugarea sufixului -ă sau -ogă, evitându-se folosirea vechilor sufixe -iță și -easă. Acestea au conotații peiorative sau/și diminutive.
În cadrul demersului meu de cercetare doctorală, am efectuat o mică cercetare din perspectiva egalității de gen asupra listei Clasificării Ocupațiilor din România[18] și a reieșit faptul că din cele 4394 de ocupații, 21 dintre acestea sunt la feminin, adică 0.48%, precum: călcătoreasă, curățătoreasă și spălătoreasă de lenjerie, modistă, stenodactilografă, bonă, și alte câteva. Am identificat în schimb, dubletul la infirmier/infirmieră și stareț-stareță. Consider că multe dintre meseriile la forma lor numai pentru feminin, în afara faptului că sunt discriminatorii pentru bărbați, nici nu mai sunt realiste. Aceeași cercetare am efectuat-o și asupra Clasificatorului Ocupațiilor din Republica Moldova (CORM 006-2021)[19] și am constatat că din cele 5600 ocupații câte conține documentul, trei au formă numai pentru genul feminin[20], adică 0,0053% și 932 numai la genul masculin, adică 16,642%. Restul de 4779 de ocupații, adică 83,305%, sunt formulate într-un limbaj incluziv, atât pentru bărbați cât și femei. Vă mărturisesc că am fost impresionată de munca depusă de colegii noștri din Republica Moldova.
Concluzii
În acest domeniu al egalității și incluziunii, au fost atinse realizări remarcabile, ținând cont de faptul că istoria femeilor nu are mai mult de un secol (Miroiu, 2023). Dreptul de vot a fost câștigat abia în 1918 în Marea Britanie, iar în România, prin Constituția din 1938. Lupta s-a purtat în Elveția până în 1971, iar femeile saudite au câștigat acest drept abia în 2015.
Având în vedere aceste discrepanțe de timp, este important să învățăm din experiențele acumulate la nivel mondial și să le adaptăm realităților specifice fiecărei zone. De asemenea, este important ca unele principii să aibă valoare universală pentru o mai bună cooperare la nivel internațional. Modul în care ne exprimăm, scris sau vorbit, oferă detalii despre noi ca persoane, despre atenția față de cei cărora ne adresăm și despre care facem vorbire. Consider că este important ca modul de adresare pe care ni-l formăm astfel încât acesta să fie atât corect și empatic, cât și incluziv pentru persoanele din jurul nostru. Programul de mentorat NATO este conceput pentru a elimina potențialele bariere structurale, în timp ce construiesc legături și conexiuni între organizații și generații pentru a crea o cultură durabilă, deschisă, incluzivă și nediscriminatorie.
Acordarea unui interes mai intens în cadrul etapelor educaționale din dezvoltarea fiecărui cetățean este calea care aduce limbajul incluziv în societate cu ceea ce aduce el pentru o jumătate din societatea globală – atât cât reprezintă femeile. Se poate adăuga aici interesul crescut al instituțiilor statului și cel al organizațiilor internaționale în ceea ce privește elaborarea reglementărilor la nivel național și internațional.
[1]Talk the Talk: Gender-inclusive language to advance gender equality, https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_198265.htm
[2]https://moldova.un.org/index.php/ro/45502-ghid-terminologic-pentru-mass-media-comunicarea-cu-si-despre-grupurile-vulnerabile
[3] https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/187109/GNL_Guidelines_RO-original.pdf
[4]Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women, New York, 18 December 1979,
https://www.ohchr.org/en/instruments-mechanisms/instruments/convention-elimination-all-forms-discrimination-against-women, 11.01.2023
[5]Convenție din 18 decembrie 1979 asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/252434
[6] https://www.osce.org/mc/39569
[7] https://www.osce.org/ministerial-councils/268646
[8] Handbook on Sweden’s Feminist Foreign Policy, Government Offices of Sweden, Ministry of Foreign Affairs, 2019
[9] https://sdgs.un.org/2030agenda
[10] https://sdgs.un.org/goals
[11] https://worldofdigital.ro/egalitatea-de-gen-si-limbajul-incluziv-pe-retelele-sociale/
[12] https://www.un.org/en/gender-inclusive-language/
[13] https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/187109/GNL_Guidelines_RO-original.pdf
[14] 210514-GIL-Manual_en.pdf (nato.int)
[15]https://dexonline.ro/definitie/decan
[16] https://dexonline.ro/definitie/politician
[17] https://dexonline.net/definitie-filolog
[18] Lista ocupațiilor din COR, https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/munca/c-o-r;
[19] https://social.gov.md/wp-content/uploads/2022/01/CORM.pdf
[20] moașă, manichiuristă, manichiuristă-pedichiuristă
© Copyright 2024 Ingepo Consulting SRL.
Toate drepturile sunt rezervate.
ISSN: 1843-701X
Conditii de publicare Termeni şi CondiţiiSite-ul şi buletinul sunt disponibile pentru publicitate. Pentru detalii vă rugăm să ne contactaţi.