1. În timp ce Uniunea Europeană (UE) și SUA doresc să accelereze procesul de integrare a Balcanilor de Vest, procesul de soluționare a dosarului Kosovo se dovedește a fi unul foarte dificil

În data de 18 martie 2023, la Ohrid, în Macedonia de Nord, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a fost gazda și mediatorul întâlnirii Serbia-Kosovo, ocazie cu care s-a convenit parțial asupra implementării acordului susținut de UE pentru normalizarea relațiilor dintre cele două entități.

Acordul la care s-a ajuns a fost realizat după 12 ore de discuții între premierul kosovar, Albin Kurti, președintele sârb, Aleksandar Vučić și oficialii UE cu privire la implementarea planului de normalizare, asupra căruia ambele părți au convenit luna trecută la Bruxelles. Este semnificativ de menționat că cei doi lideri au avut întâlniri separate cu J. Borrell înainte de întâlnirea de la Ohrid, din Macedonia de Nord.

„Avem o înțelegere”, a scris J. Borrell pe Twitter după întâlnirea de la Ohrid, iar „Kosovo și Serbia au convenit asupra Anexei de Implementare a Acordului spre normalizarea relațiilor”, a spus el. Aceasta înseamnă „pași practici cu privire la ceea ce trebuie făcut, când, de către cine și cum”, a mai adăugat J. Borrell la conferința de presă.

După întâlnire, A. Kurti a spus presei că s-a ajuns la „consimțământul public” pentru înțelegere. „Aceasta este o recunoaștere de facto între Kosovo și Serbia, acum avem și anexa implementării ulterioare”, a spus el, adăugând că Serbia, din nou, a „evitat să semneze”. Întrebat despre formarea unei Asociații a municipalităților cu majoritate sârbă din nordul Kosovo, A. Kurti a subliniat că acordul menționa „autogestionarea” pentru sârbii kosovari, dar că el va continua să fie prim-ministru al tuturor cetățenilor kosovari, „indiferent de etnia sau afiliere religioasă”. În același context, A. Kurti s-a plâns că A. Vučić nu a semnat acordul de implementare în 18 martie 2023 și a subliniat că „acum depinde de UE să facă semnarea acordului obligatorie la nivel internațional”.

Președintele sârb, A. Vučić a declarat că Belgradul și Pristina au convenit asupra unui plan de implementare, care va deveni parte a negocierilor cu UE pentru fiecare dintre țări. „Este important pentru noi ca înființarea Asociației municipalităților sârbe să fie stabilită ca o obligație prioritară, în conformitate cu acordurile încheiate anterior în cadrul dialogului”, a spus președintele Serbiei.

Încă din 16 martie 2023, A. Vučić a declarat că „nu va semna nimic” la reuniunea de la Ohrid și s-a angajat să nu recunoască niciodată Kosovo sau să-i permită aderarea la ONU. El a repetat în ziua de 18 martie 2023 că nu a semnat documentul de implementare, deși A. Kurti a insistat asupra acestuia. „Astăzi nu a fost nici un fel de zi «Z», dar a fost o zi bună”, a spus A. Vučić, acesta subliniind și faptul că „în lunile următoare, se vor confrunta cu sarcini serioase și dificile”.

„Este clar că ambele părți vor obține un beneficiu semnificativ din acest acord, pentru că dialogul nu se referă doar la Kosovo și Serbia... Este vorba despre stabilitatea, securitatea și prosperitatea întregii regiuni”, a spus J. Borrell, acesta precizând și că UE va cere acum cu fermitate ambelor părți să își îndeplinească obligațiile dacă doresc să adere la blocul UE, avertizând că în caz contrar ar putea exista consecințe.

Trimisul special al SUA pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, a subliniat că acordul de normalizare a relațiilor Serbia-Kosovo va crea „o relație pașnică, previzibilă și de prietenie” între cele două țări și va deschide „ușa pentru amândouă să se deplaseze mai repede în structurile euro-atlantice.

În data de 22 martie 2023, la rândul său, ministrul de externe austriac Alexander Schallenberg a făcut cunoscut opiniei publice internaționale că nu există nicio alternativă la un acord susținut de UE pentru normalizarea legăturilor dintre Serbia și Kosovo. Declarațiile lui A. Schallenberg au fost făcute la o conferință de presă comună cu ministrul sârb de externe, Ivica Dačić, în timpul vizitei acestuia din urmă făcută la Viena.

„Nu există nicio alternativă la acordul care a fost propus, iar acest lucru este susținut pe deplin de prietenii noștri din UE și americani, așa că nu există nicio alternativă la acesta”, a spus A. Schallenberg, care a și cerut Serbiei să se alăture politicii UE și să impună sancțiuni împotriva Rusiei.

Dačić, la rândul său, a spus că Serbia nu va recunoaște independența Kosovo, subliniind că: „Acordul la care s-a ajuns între părți nu este un acord privind recunoașterea Kosovo și vom implementa propunerea oferită de Europa până la liniile noastre roșii. Aceasta înseamnă că nu vom recunoaște Kosovo și nu vom aproba calitatea de membru al ONU pentru Kosovo.”

Comentariu:

A devenit foarte clar că Serbia și Kosovo speră să adere la UE într-o zi și li s-a spus că mai întâi trebuie să-și repare relațiile bilaterale. Soluționarea disputei dintre Serbia și Kosovo a devenit mult mai importantă, pe măsură ce războiul declanșat în Ucraina și temerile cu privire la repercusiunile provocate la nivel regional și global întăresc percepția că Rusia ar putea încerca să provoace instabilitate și în regiunea volatilă a Balcanilor de Vest, regiune unde Moscova deține o puternică influență istorică.

Drept urmare, cu ocazia întâlniri din 18 martie 2023 a fost realizat un anume mic progres pentru stabilitatea regiunii Balcanilor de Vest și a securității Europei, mai ales în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. De asemenea, evenimentul și evoluțiile generate se pare că susțin perspectivele de aderare la UE a întregii regiuni, datorită spiritului de responsabilitate manifestat de toate părțile implicate, eforturilor europene de mediere, în strânsă coordonare cu SUA. La nivel internațional există percepția că Franța și Germania au jucat și ele un rol important în acest proces, fiind încurajate cu tărie Serbia și Kosovo să acționeze în mod responsabil și să-și îndeplinească cu bună-credință toate obligațiile care le revin în temeiul acestui acord.

Această întâlnire este catalogată ca fiind una care constituie o parte integrantă a angajamentelor părților implicate în ceea ce privește perspectivele lor europene, continuându-se mobilizarea eforturilor pentru a se sprijini medierea europeană până la ajungerea la un acord cuprinzător, definitiv și obligatoriu din punct de vedere juridic între Serbia și Kosovo.

2. Turul doi al alegerilor prezidențiale din Muntenegru, din aprilie 2023, se va dovedi o competiție acerbă înainte de alegerile parlamentare anticipate care ar putea avea loc în iunie 2023

În Muntenegru, ca urmare a rezultatelor obținute la primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurate în 19 martie 2023, președintele în exercițiu și liderul Partidului Democrat al Socialiștilor (DPS) (partid parlamentar de opoziție), Milo Đukanović (a obținut 35,2% din voturi), și candidatul mișcării Europe Now (partid neparlamentar), Jakov Milatović (a obținut 29,2% din voturi), au trecut în turul doi, programat a se desfășura pe 2 aprilie 2023.

În acest context, profesorul de la Universitatea din Belgrad, Milos Besic, a spus că J. Milatović arată ca favorit pentru a câștiga turul doi al alegrilor prezidențiale din Muntenegru și pentru a deveni primul președinte muntenegrean din afara rândurilor DPS.

„Nu există spațiu în rândurile electoratului în care M. Đukanović să găsească noi votanți pentru turul doi. Toți cei care au votat pentru alți candidați la alegerile prezidențiale sunt anti-Đukanović acum și cu siguranță vor vota pentru J. Milatović”, așa cum a declarat M. Besic pentru mass-media. „Ar trebui să se întâmple un miracol între cele două tururi ale alegerilor pentru ca M. Đukanović să câștige”, a adăugat el.

În seara zilei de 19 martie 2023, liderii blocurilor majoritare de guvernământ și-au declarat sprijinul pentru J. Milatović în turul doi, subliniind că M. Đukanović trebuie învins. Premierul în exercițiu, Dritan Abazović. și liderul formațiunii politice, Muntenegrul Democrat, Aleksa Bečić au declarat că procesul de înlăturare a DPS de la putere trebuie continuat.

„Nu cred că J. Milatović este cel mai bun candidat, dar este un candidat pe care ar trebui să-l sprijine majoritatea Muntenegrului... Luptăm împotriva lui M. Đukanović de 25 de ani și principalul meu obiectiv este să-l văd pe M. Đukanović îndepărtat din funcția sa”, a spus Andrija Mandić, lider al formațiunii politice, Noua Democrație Sârbă.

Potrivit rezultatelor din 19 martie 2023, a devenit foarte clar că DPS, care nu se mai află la guvernare, și-a continuat tendința descendentă în rândul alegătorilor, iar M. Đukanović a obținut cu aproximativ 19% mai puține voturi decât la ultimele alegeri prezidențiale din aprilie 2018.

„Oricare ar fi rezultatul alegerilor, noul președinte ales va trebui să lucreze împreună cu parlamentul pentru a se asigura că toate instituțiile statului funcționează fără probleme”, a declarat senatorul Joe O’Reilly, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). „Decidenții politici trebuie să întreprindă o serie de reforme, începând cu legea electorală. De asemenea, este vital să se asigure funcționalitatea Curții Constituționale, care este autoritatea electorală de recurs final.”

Observarea și monitorizarea alegerilor internaționale la primul tur al alegerilor prezidențiale din Muntenegru a totalizat 187 de observatori din 41 de țări, din care 149 de experți de la ODIHR, observatori pe termen lung și pe termen scurt, 24 de la APCE și 14 de la PE.

Solicitându-se informații despre cetățenie și rezidență pentru unii potențiali candidați și fiind refuzată înregistrarea pe această bază, administrația electorală a fost catalogată ca fiind discriminatorie și a depășit procedurile legale.

Comentariu:

Partidului Democrat al Socialiștilor (DPS), care a dominat Muntenegru timp de aproape trei decenii, a pierdut puterea la alegerile parlamentare din august 2020 în fața unei coaliții formată din trei foste blocuri de opoziție. Căderea politică și pierderea simpatizaților partidului a continuat la alegerile locale din octombrie 2022, când DPS a pierdut controlul a 10 din 14 municipalități, inclusiv capitala, Podgorica.

În 19 martie 2023, J. Milatović a declarat că îl va învinge pe M. Đukanović pe 2 aprilie 2023, adăugând că victoria sa este una pe care generațiile din Muntenegru au așteptat-o.

Secretarul general al DPS, Aleksandar Damjanović, a declarat că M. Đukanović se va concentra pe mobilizarea completă a electoratului în următoarele două săptămâni.

Potrivit Comitetului Electoral de Stat, aproximativ 64% din cei 542.000 de alegători înregistrați ai țării au mers la vot. Directorul executiv al CEMI, un ONG responsabil cu observarea desfăşurării alegerilor, Ana Nenezic, a declarat în 20 martie 2023 că J. Milatović și mișcarea Europe Now vor continua probabil să aibă un mai mare sprijin la următoarele alegeri parlamentare.

„Dacă această tendință va continua, Europe Now va fi partidul care va câștiga alegerile parlamentare anticipate și va decide formarea noului guvern”, a declarat A. Nenezic pentru mass-media. După cum foarte bine se cunoaște, pe 17 martie 2023, M. Đukanović a convocat alegeri parlamentare anticipate pentru 11 iunie 2023. Majoritatea aflată la guvernare a făcut apel la Curtea Constituțională pentru a suspenda decizia adoptată.

 3. Germania acordă sprijin deplin și îndeamnă Macedonia de Nord să facă toate demersurile necesare pentru integrarea în UE

În 23 martie 2023, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a efectuat o vizită de o zi în Macedonia de Nord și i-a îndemnat pe liderii macedoneni să își îndeplinească angajamentul de a modifica Constituția pentru a accelera drumul țării către aderarea la Uniunea Europeană (UE).

Macedonia de Nord a promis Bulgariei vecine, membră a UE din 2007, că va adăuga o în Constituția sa o referire la existența unei minorități etnice bulgare. În acest context, se mizează că Bulgaria va ridica obiecțiile față de începerea discuțiilor de aderare la UE pentru Macedonia de Nord.

Amendamentul are nevoie de voturi în parlament de la Skopje din partea opoziției conservatoare, care se opune public schimbării. „Acum că trebuie schimbată constituția, nu pot decât să vă încurajez să faceți acest lucru. Dacă nu vreți ca tinerii voștri să meargă în Europa, trebuie să aduci Europa aici”, a declarat A. Baerbock reporterilor după discuțiile cu ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Bujar Osmani.

„Știu că acordul la care ați ajuns cu Bulgaria nu a fost ușor pentru voi... și de aceea pot să înțeleg că există o dezbatere în acest sens, mai ales când vine vorba de propria identitate, istorie, limbă și cultură”, a menționat A. Baerbock.

În vizita sa în capitala Skopje, A. Baerbock s-a întâlnit și cu președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, și cu prim-ministrul, Dimitar Kovačevski.

Promițând sprijin clar Macedoniei de Nord, A. Baerbock a spus: „Aveți cuvântul meu: nu vă vom lăsa afară în ploaie”.

Comentariu:

Macedonia de Nord și Albania sunt țări candidate la integrarea în UE din 2005 și au lansat anul trecut negocierile de aderare într-un proces care se estimează că va dura ani. Disputele cu vecinii au oprit negocierile de aderare. O experiență similară anterioară a Macedoniei de Nord a fost disputa cu Grecia cu privire la utilizarea numelui de “Macedonia” și a moștenirii antice a regiunii, dispută care a durat zeci de ani.

Cea mai recentă dispută dintre Macedonia de Nord și Bulgaria este, de asemenea, centrată pe identitatea macedoneană, precum și pe istorie, limbă și cultură.

Modificarea constituțională cerută a fi pusă în operă necesită votul unei majorități de două treimi în parlamentul macedonean cu 120 de locuri sau în mod concret un număr de 80 de voturi. Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că actuala coaliție aflată la guvernare condusă de social-democrații de centru-stânga este susținută doar de 64 de parlamentari.