Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Jakov_Milatovi%C4%87

În urma desfășurării turului al doilea al alegerilor prezidențiale în Muntenegru, în 02 aprilie 2023, fostul ministru al economiei (2020-2022), Jakov Milatović[1], candidatul și vice-președintele mișcării Europe Now (partid neparlamentar), a obținut sprijinul aproape al tuturor celorlalte partidelor politice și l-a învins pe Milo Đukanović, care a fost liderul statului muntenegrean ca prim-ministru sau președinte, din 1991 și până acum. Prezența la vot a fost de 70,7% din aproape 542.000 de alegători eligibili din totalul de aproximativ de 620.000 de cetățeni. Prezența la vot a fost mai mare la alegerile prezidențiale din 2018, când M. Đukanović a câștigat al doilea mandat de președinte în Muntenegru.

Ca urmare a victoriei obținute, noul președinte muntenegrean a subliniat: „Acum spunem că Muntenegru merge înainte, se îndreaptă spre bogăție, spre egalitate, către un tărâm al dreptății, încrederii și unirii”. Mai mult, J. Milatović le-a transmis muntenegrenilor că „în următorii cinci ani, vor conduce Muntenegru în Uniunea Europeană (UE)”.

Tânărul nou președinte al Muntenegrului, în vârstă de 37 de ani, a făcut campanie electorală pe baza angajamentelor de a reduce corupția, de a îmbunătăți nivelul de trai și de a consolida legăturile cu UE și fosta republică iugoslavă, Serbia.

După înfrângerea sa, M. Đukanović, în vârstă de 61 de ani, a transmis unei mulțimi de susținători: „Muntenegru a ales, respect această alegere. Îl felicit pe J. Milatović pentru încrederea primită în alegerile prezidențiale. Îi doresc să fie un președinte de succes, pentru că, dacă este un președinte de succes, poate însemna că Muntenegru va fi și o țară de succes și că va merge mai departe spre obiectivul său”. Mai mult, M. Đukanović a subliniat susținătorilor săi la sediul Partidului Democrat al Socialiștilor (DPS), din Podgorica: „Muntenegru și-a făcut alegerea. Respect această alegere și îl felicit pe J. Milatovic”.

Schimbarea președintelui vine după un an de instabilitate politică în care două guverne, care au ajuns la putere în urma protestelor din 2020,  au fost demise de voturile de neîncredere acordate în Parlamentul de la Podgorica. Această perioadă a fost marcată și de o dispută între majoritatea parlamentară de la Podgorica și M. Đukanović cu privire la refuzul său de a numi un nou prim-ministru.

În acest context, este semnificativ a sublinia că formațiunea politică, Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS), susținătoare a fostului președinte muntenegrean, M. Đukanović, care a dominat Muntenegru timp de aproape trei decenii și a pierdut puterea la alegerile parlamentare din august 2020, în fața unei coaliții formată din trei foste blocuri de opoziție politică parlamentară, a pierdut și aceste alegeri prezidențiale.

Analizându-se la nivel internațional rezultatele alegerilor prezidențiale din Muntenegru, principala justificare rezultată este aceea că victoria lui J. Milatović reflectă neîncrederea alegătorilor muntenegreni de a-l mai alege din nou pe M. Đukanović și deziluzia față de politicienii consacrați și vechi. În acest context, mai mult ca sigur M. Đukanović a fost creditat ca principalul pilon care a condus și susținut țara sa la independența față de Serbia, în 2006, și a sfidat Rusia, integrând Muntenegru în NATO, în 2017, dar criticile îndreptate asupra sa spun că M. Đukanović și DPS nu au contracarat crima organizată și corupția să cuprindă întreaga societate. Nu trebuie omis faptul că, Muntenegru a aderat la NATO după o tentativă de lovitură de stat din 2016 pe care guvernul lui M. Đukanović a pus-o pe seama agenților ruși și a naționaliștilor sârbi. Moscova a respins aceste afirmații ca fiind absurde. După invadarea Ucrainei de către Rusia anul trecut, Muntenegru s-a alăturat sancțiunilor UE împotriva Moscovei și a expulzat un număr de diplomați ruși. Kremlinul a plasat Muntenegru pe lista statelor neprietenoase.

Președintele Muntenegrului, ales pentru un mandat de cinci ani, are o poziție și atribuții preponderent ceremoniale, iar cea mai mare parte a puterii politice aparține prim-ministrului muntenegrean. Înfrângerea lui M. Đukanović va afecta probabil foarte mult echilibrul de putere din Muntenegru înaintea alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc în iunie 2023.

[1] Jakov Milatović, născut la 7 decembrie 1986, în Titograd (fosta Iugoslavie), este economist și politician muntenegrean care a ocupat funcția de ministru al economiei și dezvoltării economice în cabinetul muntenegrean al lui Zdravko Krivokapić, din 4 decembrie 2020 până la 28 aprilie 2022. În Titograd a absolvit școala primară și gimnazială „Slobodan Škerović”. Bunicul și străbunicul lui au luptat în al Doilea Război Mondial ca partizani iugoslavi. Și-a finalizat studiile de licență în domeniul economiei la Facultatea de Economie a Universității din Muntenegru. A petrecut un an pentru studii universitare la Universitatea de Stat din Illinois (SUA) în calitate de bursier; un semestru la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena (Austria) în calitate de bursier al Guvernului Austriei; un an universitar la Universitatea Sapienza din Roma (Italia). J. Milatović și-a absolvit masterul în economie la Universitatea Oxford (Marea Britanie). A fost bursier al guvernului britanic. De asemenea, a fost membru al Fundației germane Konrad Adenauer. J. Milatović vorbește fluent engleza și vorbește bine italiană și spaniolă.