1.ONU vrea să se pună la punct libertatea de opinie și de exprimare în Serbia și Kosovo

În perioada 28 martie-6 aprilie 2023, raportorul special al ONU pentru libertatea de opinie și de exprimare, Irene Khan, a efectuat o vizită oficială în Serbia și Kosovo. Ea a evaluat exercitarea dreptului la libertatea de opinie și de exprimare și libertatea presei în Serbia și Kosovo, inclusiv procesul de punere în aplicare a legilor și politicilor care afectează activitatea mass-media și a societății civile, precum și situația jurnaliştilor. În timpul vizitei sale, I. Khan a purtat discuții cu reprezentanți guvernamentali din sistemul judiciar, Adunarea Națională, instituții independente, ONU, organizații internaționale, ambasade, mass-media, mediul academic, apărători ai drepturilor omului și actori ai societății civile.

Conform declarațiilor I. Khan, Serbia trebuie să se asigure că reformele legislative sunt însoțite de implementarea efectivă a legilor și de voința politică de a combate retorica periculoasă împotriva minorităților, jurnaliştilor și activiștilor și a subliniat că atunci „când jurnaliştii sunt etichetaţi drept agenţi străini, trădători sau duşmani ai statului, se subminează încrederea publicului în mass-media, creşte probabilitatea atacurilor împotriva jurnaliştilor şi se afectează libertatea presei şi dezbaterea democratică”.

Expertul ONU a mai subliniat că „îndeamnă guvernul să se asigure că toate instituțiile și organele statului pun în aplicare cadrul constituțional și legal care susține libertatea de exprimare în timp ce se combate discursul instigator la ură și dezinformarea”.

„Având în vedere rolul pe care tabloidele îl joacă în răspândirea discursului instigator la ură, sunt îngrijorată de faptul că organismul de reglementare a media electronică (REM) nu reușește să adopte măsurile necesare împotriva infractorilor, nu reușește să promoveze pluralismul în conținutul media și permițând campaniilor de calomnie și hărțuirea să continue.” „Serbia trebuie să se asigure că REM este independentă, eficientă și responsabilă”, a mai subliniat I. Khan. Pentru a asigura siguranța jurnaliștilor, expertul ONU a îndemnat autoritățile să ia măsuri pentru accelerarea anchetelor și a procedurilor judiciare legate de amenințări și atacuri, subliniind că „se face apel la autorități să investigheze și să înceapă judecarea cazurilor de lungă durată ale jurnaliștilor uciși în Serbia, uciderea jurnaliștilor fiind cea mai flagrantă formă de cenzură.”

I. Khan a mai subliniat că simpla adoptare a unor legi nu a fost suficientă pentru a proteja libertatea de exprimare și că este nevoie este o conducere politică puternică, fără echivoc, de angajament față de standardele internaționale, iar angajamentele legale ale guvernului trebuie transpuse în fapte.”

Este semnificativ de subliniat aici că, în timpul vizitei sale în regiune, I. Khan a mers și în Kosovo. Salutând peisajul mediatic pluralist din Kosovo, ea a încurajat autoritățile să continue să consolideze libertatea presei, „îndemnând autoritățile să pună în aplicare pe deplin legea privind limbile și făcând apel la comunitatea internațională să asigure un sprijin adecvat pentru mass-media independentă în limba sârbă.” Mai mult, expertul ONU a cerut autorităților din Kosovo să finalizeze ancheta cu privire la uciderile din trecut și la disparițiile forțate ale jurnaliştilor și să asigure dreptatea.

Comentariu:

Aceasta a fost cea de a doua vizită din mandatul raportorului special al ONU în Serbia și Kosovo; predecesorul ei, Ambeyi Ligabo, a efectuat o singură vizită, în octombrie 2004. Khan a fost numită raportor special al ONU, la 17 iulie 2020, pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare și este prima femeie care deține această funcție de la înființarea poziției din 1993. Ea predă la Institutul de Studii Internaționale și Dezvoltare, din Geneva, din 2001 până în 2009 a fost secretar general al Amnesty International și din 2012 până în 2019, șef al Organizației pentru Dreptul Internațional pentru Dezvoltare (IDLO).

Raportorii speciali fac parte din ceea ce este cunoscut sub numele de Proceduri Speciale ale Consiliului Drepturilor Omului. Acest organism are cel mai mare corp de experți independenți din sistemul ONU pentru drepturile omului, aceasta fiind denumirea generală a mecanismelor independente de constatare și monitorizare ale Consiliului, care abordează fie situații specifice fiecărei țări, fie probleme tematice din toate părțile lumii. Experții din această entitate lucrează pe bază de voluntariat; nu sunt catalogați ca făcând parte din personalul ONU și nu primesc un salariu pentru munca lor. Sunt independenți de orice guvern sau organizație și își oferăserviciile în mod individual.

2. Întâlnire între liderii sârbii și kosovari la Bruxelles pentru înființarea Asociației Municipalităților cu Majoritate Sârbă din nordul Kosovo, în contextul tensionării relațiilor dintre cele două etnii

În 04 aprilie 2023, reprezentanții Serbiei și Kosovo s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta despre înființarea Asociației Municipalităților cu Majoritate Sârbă din nordul Kosovo, ca parte a acordului recent între liderii celor două entități. Discuțiile privind pașii inițiali au avut loc între negociatorii „la nivel tehnic” din procesul de dialog Belgrad-Pristina, Petar Petkovic și Besnik Bislimi. Întâlnirea lor a avut loc la puțin timp peste cele două săptămâni care au trecut după ce liderii celor două țări, președintele sârb, Aleksandar Vučić, și prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, au convenit în orașul Ohrid din Macedonia de Nord, asupra unui plan de implementare a unui acord la care au ajuns din februarie 2023, pentru a ieși din impas în disputa lor politică de lungă durată.

Cei doi reprezentanți ai Serbiei și Kosovo, P. Petkovic și B. Bislimi, s-au întâlnit cu reprezentantul UE, Miroslav Lajčák, mai întâi separat și apoi în cadrul unei întâlniri comune, după care, P. Petkovic a spus că „a fost pentru prima dată când au discutat despre pașii cei mai concreți pentru formarea Asociației Municipalităților cu Majoritate Sârbă din nordul Kosovo”. El a adăugat că „în conformitate cu acordurile dintre Belgrad și Pristina, din 2013 și 2015, s-a stabilit clar că primul pas în formarea Asociației Municipiilor Sârbe este prezentarea proiectului de statut”. Conform Planului de Implementare din 2013 a Acordului privind normalizarea relațiilor dintre Belgrad și Pristina, „cele două părți vor crea o echipă de management pentru înființarea Asociației/Comunității”, care ar trebui să fie compusă din reprezentanți ai celor patru municipalități cu majoritate sârbă din nordul Kosovo și înființată după ce a fost aprobată de autoritățile kosovare.

La rândul său, B. Bislimi a subliniat că a existat „un consimțământul inițial” ca următoarea întâlnire dintre președintele sârb A. Vučić și prim-ministrul kosovar A. Kurti să fie pe 22 aprilie 2023, dar pentru că „există indicii că președintele Serbiei nu este pregătit sau nu poate veni, la această dată”, ședința ar putea fi reprogramată.

Cu toate acestea, în week-end-ul anterior (01-02 aprilie 2023), tensiunile dintre Kosovo și Serbia au izbucnit din nou, după ce un sârb kosovar a fost arestat pentru că a incendiat mașinile deținute de etnici sârbi, care și-au schimbat plăcuțele de înmatriculare cu cele stabilite și eliberate de autoritățile din Kosovo.

În ultima perioadă, în nordul Kosovo, mai multe vehicule care au făcut schimbarea plăcuțelor de înmatriculare au fost incendiate. Poliția a reținut o persoană suspectată de incendiere, dar și pentru un atac asupra unei Secții de poliție din Kosovo și pentru agresiune asupra unui funcționar public și tentativă de omor, fiind membru al unui grup infracțional. Poliția din Kosovo a declarat că arestarea a venit după „investigații intense ale unităților de poliție relevante” în încercarea de a lupta împotriva crimei organizate și de a preveni alte acte criminale. Arestarea sârbului kosovar menționat nu a fost bine primită de formațiunea politică din Kosovo, Lista sârbilor, ai cărui lideri au subliniat că „după ce au colectat informații despre răpirea sârbului de către forțele speciale ale lui A. Kurti, doresc să sublinieze că poporul sârb avertizează Pristina că, dacă nu eliberează persoana arestată pe nedrept și nu încetează să hărțuiască poporul sârb, aceasta va provoca o reacție a tuturor sârbilor”.

În acest context, în 02 aprilie 2023, ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dačić, a acuzat guvernul kosovar că a creat o nouă criză și că dorește „să evite obligațiile” pe care și le-a asumat în timpul dialogului facilitat de UE. „Acesta este un adevărat indicator al intenției lor clare că nu vor pacea și că încearcă să evite obligațiile pe care și le-au asumat la Ohrid, printre altele... Este foarte clar că se vede la orizont o situație veche și o nouă criză produsă de Pristina”, a spus I. Dačić. El a cerut comunității internaționale să „reacționeze urgent” și „să-l oprească pe Albin Kurti”.

O altă surpriză a fost aceea produsă la primele ore ale zilei de 02 aprilie 2023, când niște polițiști kosovari au fost atacați cu un dispozitiv exploziv în nordul Mitrovica, una dintre zonele cu majoritate sârbă, o anchetă cu privire la acest caz fiind în desfășurare.

Comentariu:

Este de remarcat că ambii negociatori au spus în cadrul întâlniri avute că cele două părți s-au înțeles cu privire la un acord privind persoanele dispărute, care va fi prezentat la întâlnirea A. Vučić- A. Kurti, ce este probabil a avea loc în perioada următoare.

Reprezentantul Kosovo a mai spus că, în cadrul întâlnirii avute cu reprezentantul Serbiei au fost discutate și alte probleme, cum ar fi „recunoașterea reciprocă a diplomelor”. Nu trebuie omis faptul că A. Vučić și A. Kurti au convenit chiar luna trecută verbal un acord privind implementarea unui plan susținut de UE pentru normalizarea legăturilor, dar mai ales pentru soluționarea dosarului Kosovo. Mai mult, înființarea Asociației Municipalităților cu Majoritate Sârbă în Kosovo în conformitate cu un acord anterior din 2013 a făcut parte din acord.

În ceea ce privește schimbarea plăcuțelor de înmatriculare, în 2022, guvernul de la Pristina a anunțat că toate vehiculele aparținând cetățenilor kosovari trebuie să aibă plăcuțe emise de autoritățile din Kosovo. Decizia a provocat indignare din partea minorității sârbe din nordul țării, care continuă să folosească plăcuțele emise de Serbia și nu recunosc independența Kosovo.

Noile tulburări din Kosovo și noile amenințări din Belgrad vin pe fondul dialogului în curs între cele două părți, facilitat de UE, în încercarea de a normaliza relațiile și a soluționa dosarul Kosovo, un caz semnificativ și foarte important pentru regiunea Balcanilor de Vest. Serbia continuă să refuze să recunoască independența Kosovo, iar discuțiile dintre cele două părți au dus la un acord verbal privind normalizarea relațiilor și a modului în care vor fi implementate prevederile acordului.

3. Macedonia de Nord reacționează la solicitările și interesele Bulgariei

Liderii Macedoniei de Nord au reacționat cu indignare la solicitarea Bulgariei de a i se acorda un rol „consultativ” în procesul schimbărilor planificate ale Constituției țării. În timp ce Macedonia de Nord se pregătește pentru o schimbare constituțională importantă, de a include etnicii bulgari ca un popor constitutiv și de a evita blocările repetate ale procesului de integrare în UE, solicitarea autorităților bulgare de a fi incluse în derularea procesului a fost catalogată drept „scandaloasă”.

În 05 aprilie 2023, ministrul bulgar de externe, Nikolay Milkov a declarat mass-media, în timp ce se afla la Bruxelles, că Sofia dorește să fie „inclusă” și „consultată” în procesul de adăugare a etnicilor bulgari în constituția Macedoniei de Nord, ca popor constitutiv. N. Milkov a adăugat că l-a informat pe omologul său din Skopje, Bujar Osmani, despre cererea menționată la ultima lor întâlnire și se așteptă la un răspuns.

În 06 aprilie 2023, președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski a catalogat „solicitarea Sofiei ca fiind scandaloasă”, oficialul macedonean subliniind că „în secolul 21, o cerere de a interveni în procesul politic intern sau constituțional și juridic al oricărei țări este absurdă și fără precedent.”

Ministerul de externe al Macedoniei de Nord a făcut public punctul de vedere al autorităților macedonene: „Procesul de schimbare constituțională este o chestiune internă a țării și nu există nici posibilitatea și nici voința politică de a implica cetățeni sau instituții din străinătate, inclusiv din Bulgaria”.

Guvernul Macedoniei de Nord a anunțat formarea unei comisii speciale formată din experți constituționali care să lucreze la un proiect legislativ, dar încă nu a fost convinsă majoritatea din parlament să fie de acord. Actualul guvern condus de social-democrați are nevoie de o majoritate de două treimi în parlamentul macedonean, de 120 de parlamentari, pentru ca schimbarea promovată să fie admisă. Cu toate acestea, se estimează că mai este nevoie de votul a cel puțin opt deputați până la atingerea acestui obiectiv. Principalul partid de opoziție VMRO DPMNE se opune ferm mișcării, pe care o consideră dăunătoare intereselor țării.

Comentariu:

În 2022, Macedonia de Nord a acceptat să adauge pe etnicii bulgari în Constituție, drept unul dintre popoarele constitutive ale țării, sperând să pună capăt blocadei procesului de integrare a țării în UE. Această decizie a fost convenită ca parte a unui acord încheiat sub auspiciile președinției franceze de atunci a UE, în baza căreia Skopje are termen până la jumătatea acestui an pentru a face modificarea constituțională, dacă nu dorește să riște o nouă blocade bulgară a procesului de integrare în UE.

Este de remarcat că, încă din 2020, Bulgaria a blocat începerea discuțiilor de aderare la UE pentru Macedonia de Nord din cauza disputelor istorice dintre cele două țări. Bulgaria insistă că identitatea și limba macedoneană sunt de origine bulgară, o afirmație pe care majoritatea macedonenilor o resping. De asemenea, se pare că există poziții antagoniste generate de poziția Bulgariei conform căreia nu există o minoritate etnică macedoneană în Bulgaria, dar există o mare minoritate bulgară în Macedonia de Nord, care este reprimată. Într-un astfel de context, este semnificativ a sublinia aici că sursele deschise dau ca număr de etnici bulgari, în 2021, 3504 cetățeni ai Macedoniei de Nord.

4. Numărul crescut de migranți și refugiați care s-au întors din Croația în BiH a creat mari neclarități

Premierul Cantonului Una Sana (din nord-vestul Bosniei și Herțegovinei-BiH) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul mare de migranți trimiși înapoi în BiH din Croația și găzduiți într-un Centru destinat lor din apropierea orașului Bihac. Prim-ministrul cantonului Una Sana, unul dintre cele zece cantoane dintr-una din cele două entități constitutive ale BiH (Federația Croato-Musulmană-FBiH), Mustafa Ruznic, a trimis o scrisoare deschisă miniștrilor securității de stat și de externe ai BiH, precum și șefului Serviciului Afaceri Externe (SPS)[1] cerând o explicație pentru numărul crescut de migranți și refugiați care s-au întors din Croația în BiH pe baza unui acord bilateral de readmisie. M. Ruznic a subliniat că un număr semnificativ dintre ei nu sunt cunoscuți de autorități și ar putea prezenta riscuri de securitate și s-a plâns, în același timp, că nu sunt informați despre un Centru special destinat pentru aceștia.

„Există indicii că un Centru special destinat a fost deschis în Centrul de Primire Temporar (CRT), din Lipa, cu aprobare aparentă, fără a fi informat”, a subliniat M. Ruznic în scrisoarea sa, din 06 aprilie 2023. „Conform informațiilor noastre, despre care ați păstrat tăcerea, migranții cărora li se interzice deplasarea sunt cazați și monitorizați în acest centru”, a adăugat el. El a cerut o explicație de la SPS, care se ocupă de TRC Lipa, în regiunea Krajina, de nord-vest, una dintre zonele cele mai afectate de criza refugiaților în BiH.

Noua deportare în masă, care se pare că are loc de săptămâni întregi, a atras atenția publicului în BiH cu ceva timp în urmă, când 80 de migranți și refugiați au fost deportați din Croația în BiH și trimiși la Centrul de primire temporară Lipa, din Bihac.

„Este imposibil ca nimeni să nu știe nimic și că grupuri mari de oameni se întorc la Bihac sub escortă oficială de poliție și că în Centrul Lipa a fost construită o zonă împrejmuită cu sârmă de dimensiuni mari”, a spus M. Ruznic, zona împrejmuită la care se referă fiind un Centru de detenție în construcție în TRC Lipa, despre care se cunoaște dintr-o perioadă anterioară. Organizațiile internaționale și autoritățile locale din Cantonul Una Sana nu au fost informate despre construcția acestui loc.

Comentariu:

SPS a confirmat că Centrul din Lipa este în construcție cu sprijinul financiar al UE, dar nu este încă în funcțiune și nu se află sub jurisdicția lor. „Persoanele pentru care s-a dispus o măsură de supraveghere sunt plasate în Centrul de imigrare al SPS situat în Sarajevo de Est”, a precizat SPS. Cu toate acestea, s-a confirmat o creștere a numărului de cereri de readmisie din Croația, SPS adăugând, de asemenea, că în cursul anului 2022, 829 de persoane au fost deportate din BiH.

Grupurile pentru drepturi și activiștii pentru migrație au criticat deportările în masă. Border Violence Monitoring Network, o organizație de supraveghere care documentează încălcările drepturilor omului la granițele europene, a declarat că persoanele deportate au fost supuse unor abuzuri și s-a cerut Ministerului de Interne croat să clarifice chestiunea și să ofere toate drepturile garantate de lege.

[1] Serviciul pentru Afaceri Străini (SPS) este o unitate administrativă independentă din cadrul Ministerului Securității, care este responsabilă de intrarea și șederea străinilor în BiH și îndeplinește o serie de sarcini legate de azil.