1. Se apropie data desfășurării alegerilor locale în nordul Kosovo, o zonă cu populație majoritar sârbă marcată de creșterea tensiunilor etnice

În 23 aprilie 2023, sunt programate a avea loc alegerile locale în cele patru municipalități majoritar sârbe, Leposavić, Mitrovica de Nord, Zubin Potok și Zvečan, din nordul Kosovo. Aceste alegeri au fost programate inițial să aibă loc în decembrie 2022, dar ulterior au fost amânate. Alegerile vor fi boicotate de cel mai mare partid politic sârb din Kosovo, Lista Sârbă, după plecarea membrilor săi din instituțiile kosovare și demisia primarilor sârbi kosovari, în noiembrie 2022. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) și Vetëvendosje (LVV) au candidați la primărie în toate cele patru municipalități.

Candidații la funcțiile de primar sunt:

Leposavić: Aleksandar Jablanović (Partidul Sărbilor Kosovari), Lulzim Heteni (LVV) și Albulena Behluli Hetemi (PDK);

Mitrovica de Nord: Erden Atiq (LVV), Taulant Kelmendi (PDK) și Betim Osmani (Inițiativa Civică Mitrovica);

Zubin Potok: Flatron Hasani (LVV) și Izmir Zeqiri (PDK);

Zvečan: Slađana Pantović (independent), Fetah Peci (LVV) și Ilir Peci (PDK).

În 13 aprilie 2023, preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, a declarat că Serbia va insista ca alegerile locale extraordinare pentru cele patru municipalităţi cu majoritate sârbă, din nordul Kosovo, să fie organizate după înfiinţarea Asociaţiei Municipalităţilor Sârbe de mult promisă în cadrul negocierilor cu liderii de la Priștina, negocieri desfășurate sub monitorizarea și medierea Uniunii Europene (UE). „Aceasta este dorința noastră și îi vom avertiza pe toți cei care susțin organizarea unor astfel de alegeri, false, frauduloase că acestea sunt cel mai prost exemplu de astfel de alegeri … și vom cere ca alegerile să aibă loc după formarea Asociației Municipalităților Sârbe”, a subliniat A. Vučić, care a avut o întâlnire cu reprezentanții sârbilor kosovari la Raska (Serbia) timp de trei ore, întâlnire care a fost transmisă în direct.

Premierul sârb, Ana Brnabic, și aproape întregul guvernul al Serbiei au fost prezenți la evenimentul menționat. În timpul întâlnirii, în perioadele în care A. Vučić nu s-a adresat direct audienței, sârbii kosovari – politicieni și locuitori – s-au plâns de problemele specifice vieții de zi cu zi pe care le au, unele dintre ele, de natură financiară, A. Vučić „rezolvându-le” în timp real.

Tot în 13 aprilie 2023, șeful parlamentului kosovar, Glauk Konjufca, a sugerat că ar putea apărea noi tensiuni în nordul Kosovo, pe măsură ce se apropie data alegerilor, acesta subliniind că „nu întâmplător se întâmplă toate acestea, deoarece există o tendință clară de a destabiliza această parte a Kosovo înainte de alegerile din 23 aprilie 2023”.

Tot în 13 aprilie 2023, Ramush Haradinaj, liderul Alianţei pentru Viitorul Kosovo (AAK) a sugerat, la rândul său, că alegerile din nordul Kosovo ar trebui amânate.

Comentariu:

Este de remarcat că ambasadorul SUA în Kosovo, Jeffrey Hovenier, a avertizat încă din 7 decembrie 2022 că nu există condiții favorabile pentru ca alegerile locale extraordinare să aibă loc în nordul Kosovo, care este divizat din punct de vedere etnic. Etnicii sârbi constituie majoritatea populației din nordul Kosovo, care au părăsit instituțiile de stat în noiembrie 2022 în semn de protest față de noile reguli controversate, privind plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor. Disputa aprinsă pe această temă a stârnit proteste, iar Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a avertizat despre riscul unui nou conflict în regiune. În timp ce criza imediată a fost evitată, situația din regiune rămâne tensionată.

Pe 6 decembrie 2022 s-au auzit mai multe explozii în nordul Kosovo. Atacurile au avut loc după sosirea membrilor Comisiei Electorale Municipale și ai Poliției la clădirea municipalității din Zubin Potok pentru a pregăti alegerile locale extraordinare la acea vreme. „Apelarea la violență și intimidare, inclusiv utilizarea dispozitivelor explozive și punerea în pericol a vieților nu este niciodată o metodă adecvată de protest, sub nicio formă”, a subliniat J. Hovenier.

În același context al ultimelor evoluții din nordul Kosovo, nu trebuie omis faptul că la ultimele alegeri locale desfășurate în regiune, în 2021, în toate cele patru municipalități cu majoritate sârbă, marea majoritate a voturilor au fost câștigate de Lista Sârbă. Potrivit Comisiei Electorale Centrale din Kosovo, ei au câștigat atunci 97,1% din voturile exprimate în Leposavić, 81,54% în Zubin Potok, 96,04% în Zvečan și 89,17% în Mitrovica de Nord. Restul voturilor din aceste municipalități au revenit unor partide etnice albaneze și inițiative civice sârbe mult mai mici sau unor candidați independenți.

2. Delincvenţa juvenilă, traficul de droguri și crearea de organizații criminale începe să provoace neliniște în Muntenegru

Partidele politice și ONG-urile din Muntenegru au lansat un avertisment clar despre o tendință de creștere a violenței juvenile după ce doi sportivi bosniaci au fost atacați, în 14 aprilie 2023, în orașul de coastă Bar (Muntenegru). În 16 aprilie, Poliția a depus acuzații penale împotriva a cinci minori din Bar, după ce au atacat doi membri ai clubului de atletism din Sarajevo care se aflau cazați și se antrenau într-un hotel din apropiere. „În timp ce cumpăram gustări dintr-un magazin din apropiere, cinci indivizi necunoscuți de vârsta noastră ne-au atacat fără niciun motiv. Nu am spus nimic și nici nu am avut nicio intenție să provocăm pe cineva”, a declarat pentru mass-media din Muntenegru unul dintre sportivii bosniaci, Harun Kuric, acesta completând că „este puțin dezamăgit și nu ar trebui să se trateze unii pe alții așa”.

Conform informațiilor făcute publice de Poliția din Muntenegru, una dintre victime a fost transportată la spital, deoarece avea nasul și maxilarul rupte. Atacatorii aveau vârste cuprinse între 15 și 18 ani, aceștia fiind acuzați de comportament agresiv și săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, în acest context fiind arestați și acuzați de comportament violent.

Conform declarațiilor rudelor bosniacilor, s-a constatat că victimele au suferit „tăieturi la ceafă și lovituri care s-au soldat cu hematoame, fiind atacați cu obiecte metalice”. De asemenea, s-a subliniat și faptul că încă din februarie 2023 Poliția muntenegreană a anchetat mai multe cazuri de atacuri juvenile în capitala Podgorica. Pe 7 martie 2023, presa a făcut publice imagini video cu același grup care a atacat niște elevi în fața unei școli primare din Podgorica, Poliția din Muntenegru informând opinia publică despre faptul că unul dintre atacatori era deja cunoscut ca fiind implicat în alte cazuri violente.

În 13 aprilie 2023, primarul orașului Budva, Milo Božović, a fost arestat la ordinul Parchetului Special de Stat sub suspiciunea de trafic de droguri și înființarea unei organizații criminale. Procuratura Specială de Stat a declarat că arestarea lui M. Božović și a unor alte persoane din Budva, Cetinje și capitala Podgorica a fost organizată cu sprijinul EUROPOL.

Comentariu:

Delincvenţa juvenilă este o componentă a criminalităţii. Ea este un fenomen de devianţă, manifestat prin incapacitatea unor minori/adolescenți de a se adapta la normele de conduită din societate. Această incapacitate este datorată unor cauze de ordin bio-psiho-social.

În acest context al cazurilor înregistrate în Muntenegru, este de remarcat că, pe 14 aprilie 2023, ONG-ul „Udruzenje Roditelji” (Asociația Părinților) i-a cerut premierului muntenegrean în exercițiu, Dritan Abazović, și ministrului de interne, Filip Adžić, să protejeze elevii de violența în creștere în școli. „Chiar dacă instituțiile statului au reacționat, acele reacții au fost destul de lente și insuficient de puternice. Dacă trebuie create proceduri speciale pentru aceste cazuri, să le creăm noi pentru a proteja copiii”, a evidențiat ONG-ul menționat. Potrivit datelor Procuraturii de Stat din 2020, Poliția din Muntenegru a acuzat 565 de minori în acel an pentru încălcarea legii. Procuratura din Muntenegru a evidențiat că 24 dintre minorii acuzați au primit sancțiuni educaționale, în timp ce doi au fost condamnați la închisoare.

În ceea ce privește cazul lui M. Božović este demn de remarcat că acesta este un oficial de rang înalt în Noua Democrație Sârbă, parte a Frontului Democrat, formațiune politică de guvernământ. Din septembrie 2020, a fost deputat al Frontului Democrat și membru al Comisiei parlamentare de securitate și apărare. M. Božović a fost ales primar al Budvei după ce Frontul Democrat a câștigat alegerile locale din octombrie 2022 cu o mare majoritate. Din 2014, mai mulți oficiali au fost arestați pentru corupție și apartenență la organizații criminale.

În septembrie 2016, fostul primar al Budvei, Rajko Kuljaca, și adjunctul său, Dragan Marović au fost condamnați la doi ani de închisoare pentru apartenența la o organizație criminală condusă de Svetozar Marović, fostul președinte al Uniunii Serbia și Muntenegru.

3. Întâlnire oficială istorică la Sarajevo

În 13 aprilie 2023, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a efectuat prima sa vizită oficială în Bosnia și Herțegovina (BiH), fiind marcat începutul unei noi ere în relaţiile dintre cele două state. I. Aliyev a făcut o serie de declarații foarte interesante după mai multe întâlniri care au avut loc în capitala Sarajevo. Vorbind la conferința de presă, I. Aliyev a mulțumit BiH pentru sprijinul acordat în timpul operațiunii desfășurate de Azerbaidjan pentru eliberarea teritoriului Karabah, din Armenia.

„Vă suntem recunoscători pentru această prietenie și fraternitate. Astăzi începe o nouă eră în relațiile noastre. Vom consolida relațiile în domeniul economic. Vor fi activități între BiH și Azerbaidjan la nivel strategic”, a subliniat I. Aliyev.

Preşedintele Azerbaidjanului a fost întâmpinat cu o ceremonie oficială de către membrii croat, bosniac și sârb ai președinției tripartite a BiH.

Aliyev a subliniat că au fost cu toții de acord să coopereze în domeniul energiei și infrastructurii. „Am investit foarte mult în proiecte de infrastructură în multe țări. Este important pentru noi să conectăm Caucazul și Balcanii. Cred că vom face pași concreti în această direcție. Am vorbit și despre aprofundarea dialogului intercultural. Putem face o treabă bună în acest domeniu pentru că există diferențe în structura etnică a celor două țări. Baku și Sarajevo, au fost orașe surori în vremurile fostei Iugoslavii și fostei URSS. Sunt sigur că prietenia noastră se va intensifica după această întâlnire”, a scos în evidență I. Aliyev.

Željka Cvijanović, membră a președinției tripartite a BiH, a descris această vizită ca fiind istorică marcând începutul unei noi ere. „Să-i spunem o nouă eră”, a spus Ž. Cvijanović, care a anunțat oficial că BiH va deschide o ambasadă la Baku.

Aliyev și Ž. Cvijanović au semnat Declarația comună de cooperare strategică între cele două țări.

Comentariu:

Este semnificativ de menționat că, în toamna anului 2020, pe parcursul a 44 de zile de lupte grele, Azerbaidjanul a eliberat o parte semnificativă din Karabah, iar ulterior a fost semnat un acord de pace intermediat de Rusia, un triumf la Baku.

4. Cetățenii ruși cer azil în Croația și, implicit, acces liber în Spațiul Schengen, o zonă de circulație liberă în Europa

Autoritățile croate au înregistrat un număr semnificativ de cereri de azil din partea unor cetățeni ruși, sosiți din Bosnia și Herțegovina (BiH) cu avionul, deoarece nu sunt impuse restricții de viză pentru ruși.

Potrivit presei croate, cei 1.756 de cetățeni ruși au ajuns, până în prezent, în centrele pentru solicitanți de azil din Croația. Aceștia au cerut protecție însă au plecat câteva zile mai târziu, fără să aștepte un răspuns din partea autorităților.

În timp ce în 2022 cetățenii ruși au depus în total 2.064 de cereri de azil, se preconizează că în acest an numărul va crește semnificativ în lunile următoare, deoarece până în prezent au fost depuse 1.756 de cereri.

Comentariu:

Interesul solicitanților de azil ruși de a ajunge în Croația ar putea fi legat de faptul că această țară a devenit membră a Spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2023, evoluție ce corespunde și cu numărul crescut de cereri de azil.

În calitate de membru al Spațiului Schengen, populația din Croația are dreptul la liberă circulație în alte țări din acest spațiu. În acest context, BiH a devenit o poartă de intrare pentru cetățenii ruși care vor să călătorească acolo ca turiști, neexistând obligația de a avea viză, iar apoi să se mute în Croația, tară cu care BiH nu are stabilit un regim de vize.

Ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei, țările UE au reintrodus vizele pentru cetățenii ruși în 2022. În ianuarie 2023, țările membre ale UE au cerut țării candidate BiH să-și alinieze regimul de vize la standardele și condițiile dictate de Bruxelles, indicându-se în mod special să se impună restricții, privind vizele cetățenilor ruși. BiH nu a reușit să îndeplinească solicitările UE pentru restricțiile legate de viză pentru cetățenii ruși, din cauza refuzului miniștrilor sârbi bosniaci și, în mod special, al pro-rusului Milorad Dodik, care servește ca președinte al R. Srpska. Potrivit UE, 16.920 de cereri de azil au fost depuse de ruși în 2022, 3.315 dintre acestea fiind pentrnu reînnoire și 13.605 cereri depuse pentru prima dată