1. Disensiuni în procesul de asigurare a resurselor de gaze necesare pentru întreaga Bosnia și Herțegovina (BiH) și punerii capăt dependenței de gazul rusesc

În 11 mai 2023, Consiliul de Miniștri al BiH, a votat în unanimitate în favoarea construcției unei noi conducte pentru aprovizionarea cu gaz din Serbia. Așa-numita Interconectare de Est ar urma să asigure aprovizionarea cu gaze naturale pentru orașele din entitatea Republica Srpska (RS) dominată de etnicii sârbi, care sunt majoritari.

Consiliul de Miniștri al BiH a susținut, de asemenea, construcția unei alte conducte pentru aprovizionare cu gaze din Croația, aprovizionare destinată orașelor din entitatea Federația Croato-Musulmană (FBiH) dominată în majoritatea de etnicii croați și boșniaci, așa-numită Interconectarea de Sud.

Borjana Krišto (politician croat bosniac), prim-ministrul de facto al BiH, a subliniat că toate deciziile de la ședința din 11 mai 2023 a Consiliului de Miniștri au fost adoptate în unanimitate și a cerut guvernului FBiH să voteze o lege care să permită construcția proiectului Interconectarea de Sud.

„Când vine vorba de propunerea pentru noua Interconectare de Est, avem o situație clară. Avem o lege la nivelul RS, propuneri de implementare a acordului și Legea privind încheierea acordurilor internaționale”, a subliniat B. Krišto.

Comentariu:

În prezent, BiH utilizează gaz natural rusesc, care ajunge în țară prin conducta TurkStream, tranzitând Turcia și Bulgaria. Este de remarcat că și Serbia primește și alte importuri de gaze prin TurkStream, dar și prin Ungaria.

Odată cu construirea Interconexiunilor de Est și Sud, BiH și-ar pune capăt dependenței sale de Rusia, primind resurse semnificative de gaze din Azerbaidjan și Croația.

Atitudinea președintelui RS, Milorad Dodik, care a manifestat individualism prin punerea în discuții a proiectul Interconectare de Est, cu Serbia, chiar înainte de a obține aprobarea instituțiilor centrale de la nivelul BiH, a lansat amenințări dacă proiectul menționat nu va fi aprobat de Consiliul de Miniștri al BiH, subliniind că „oamenii lor vor evalua cum să procedeze”.

Într-un astfel de context, trebuie subliniat că în BiH a existat opoziție față de ambele proiecte, în special față de conducta care ar face conexiunea cu Serbia.

La rândul său, membrul croat al președinției tripartite a BiH, Željko Komšić, a criticat aprobarea dată de către Consiliul de Miniștri pentru construcția conductei. „M. Dodik vrea să separe complet infrastructura energetică de tot ceea ce aparține BiH, prin noua Interconexiune de Est, inclusiv de ceea ce merge la Sarajevo, și să integreze infrastructura energetică a RS cu cea a Serbiei. Aceasta este esența problemei”, a declarat Ž. Komšić.

Ž. Komšić a declarat, de asemenea, că nu va sprijini proiectele menționate la nivelul președinției BiH decât dacă va fi adoptată o lege la nivel de stat care reglementează furnizarea de gaze la nivelul BiH.

La rândul lor, reprezentanții celui mai mare partid bosniac, Partidul Acțiunii Democrate (SDA) au reacționat rapid și ei, subliniind: „Construirea gazoductului Interconexiunea de Est fără adoptarea unei legi a gazelor pentru BiH și stabilirea unui organism de reglementare la nivel de stat ar însemna practic că aprovizionarea și prețurile gazelor pentru consumatorii finali din FBiH ar fi controlate exclusiv de organismul de reglementare aflat sub controlul lui M. Dodik”.

2. Bosniacii musulmani din Balcanii de Vest îl susțin pe Recep Tayyip Erdoğan în procesul electoral din Turcia

Marii politicieni boșniaci din Bosnia și Herțegovina (BiH), Serbia și Muntenegru le-au cerut turcilor de origine bosniacă să-l susțină pe președintele Recep Tayyip Erdoğan și partidul său de guvernământ, Partidul pentru Justiție și Dezvoltare (AKP), în procesul electoral din Turcia, desfășurat în 14 mai 2023. Drept urmare, a devenit foarte clar că aceștia îl vor susține și în turul al doilea, care va fi decisiv în alegerea președintelui Turciei pentru viitorul mandat.

Politicienii menționați au trimis numeroase mesaje în weekend prin intermediul rețelelor de socializare și au făcut vizite și s-au alăturat reuniunilor și mitingurilor politice desfășurate chiar și în Turcia. „O Turcia modernă și puternică sub conducerea președintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan, înseamnă o regiune a Balcanilor modernă și puternică. Toți boșniacii... și alte națiuni se uită la Erdoğan. Politica boșniacilor din Sandzak este pacea, justiția și dezvoltarea, la fel ca președintele Erdoğan și AKP-ul său”, a declarat Sulejman Ugljanin, președintele Partidului Acțiune Democrată Sandzak din Serbia, pentru mii de bosniaci turci, prezenți la un miting din districtul suburban, Bayrampaşa.

Ugljanin a subliniat în așa-numitul „Bosniak getto” din districtul suburban Bayrampasa (Turcia) că pentru boșniacii din Sandzak, „victoria lui Erdoğan și AKP, pe 14 mai 2023, ar fi însemnat o victorie pentru ei toți”. S. Ugljanin a fost însoțit și de alți politicieni de renume ai SDA Sandzak, dar și de parlamentari boșniaci din parlamentul sârb.

O altă delegație boșniacă din Muntenegru a fost prezentă la un miting politic al ministrului turc de interne, Suleyman Soylu. „Ministrul Muncii din Muntenegru, Admir Adrović (Partidul Bosniac din Muntenegru) este alături de noi. Pe de o parte este Ugljanin, pe alta este Adrović. Prietenii Turciei sunt aici… Vom câștiga cu prietenii noștri”, a subliniat Soylu, în 14 mai 2023.

Delegațiile boșniace din Serbia și Muntenegru au vizitat, de asemenea, ONG-uri de migranți boșniaci în districtele Bayrampasa, Sefakoy, Yeni Bosna și Pendik (din Istanbul), care au populații boșniace semnificativ de mari din punct de vedere numeric.

Nu se cunoaște numărul exact de cetățeni turci de origine boșniacă. Constituția Turciei interzice păstrarea evidenței originii etnice a cetățenilor săi. Cu toate acestea, estimările sugerează că între două și cinci milioane de cetățeni turci sunt de origine boșniacă, mai ales în vestul Turciei, Tracia și Istanbul.

Bakir Izetbegović, liderul principalului partid boșniac din BiH, Partidul Acțiunii Democrate (SDA) și-a arătat și el, de asemenea, sprijinul pentru președintele Erdoğan la alegerile din 14 mai. „Dragi boșniaci ai Turciei, vă invit să mergeți la vot și să-l susțineți pe Recep Tayyip Erdoğan pentru că Turcia are nevoie de el, dar și boșniacii și BiH au nevoie de el”, a scris B. Izetbegović, în 13 mai 2023, pe Twitter. El a adăugat că guvernul lui Erdoğan este foarte important pentru boșniacii din BiH și Sandzak (o regiune care se află între Serbia și Muntenegru, cu o populație majoritară bosniacă).

Comentariu:

Partidul Acțiunii Democratice din Sandžak este un partid politic din Serbia, care reprezintă minoritatea etnică boșniacă concentrată în regiunea Sandžak.

Partidul Acțiunii Democratice din Sandžak (SDA) a fost înființat la 29 iulie 1990, la Novi Pazar, ca ramură a Partidului Acțiunii Democratice, cu sediul la Sarajevo, care era atunci un partid politic pan-iugoslav. Filiala a fost fondată pentru a proteja interesele etnicilor musulmani din Sandžak, Serbia, Muntenegru și Kosovo.

În conducerea sa de 21 de ani, Erdoğan a urmat o politică externă proactivă față de Balcani. El a avut un interes deosebit pentru bosniacii musulmani din BiH și Sandžak și are legături personale cu politicienii boșniaci conservatori, inclusiv cu B. Izetbegović și S. Ugljanin.

3. În Kosovo și în Bosnia și Herțegovina (BiH) a început să se combată intens dezinformarea

În 12 mai 2023, s-a făcut cunoscut că BIRN[1] Kosovo și alte șase ONG-uri și organizații media din Kosovo au format Coaliția Anti-Dezinformare din Kosovo.

„Coaliția își propune să susțină creșterea gradului de conștientizare și consolidarea capacităților în societatea kosovară pentru a face față provocărilor dezinformării și pentru a construi o societate în care informația corectă, completă și oportună să fie fundamentul informării”, se arată în declarația lor comună.

Organizațiile care participă la coaliție alături de BIRN sunt ONG-urile Democracy Plus, Democracy for Development și Roma in Action, Internews Kosova și mass-media în limba sârbă din Kosovo, KoSSev și Gracanica Online.

Directorul BIRN Kosovo, Jeta Xharra, a subliniat că obiectivul coaliției menționate este de a „funcționa ca un vaccin împotriva virusului dezinformării și a propagandei neadevărate care este împărtășită foarte rapid în multe canale de informare care există astăzi, inclusiv în rețelele de socializare”.

Mai mult, J. Xharra a adăugat: „Am decis să devenim strategici și să creăm alianțe cu alte organizații ale societății civile și mass-media care au lucrat în acest domeniu. Am început astăzi cu șapte membri, dar ne propunem să includem noi membri în viitor.” Ea a explicat că toate organizațiile menționate au lucrat împreună pentru a crea principiile coaliției în războiul împotriva dezinformării pentru a „face această alianță funcțională pe tot teritoriul Kosovo, inclusiv în numeroasele limbi ale cetățenilor Kosovo, nu doar în limba majorității”.

Emrah Cermjani, de la ONG-ul Roma in Action, a subliniat că această coaliție va consolida informațiile corecte și susținerea acestor organizații pentru a lupta împotriva știrilor false și că propria sa comunitate a fost adesea o victimă a acestui fenomen de dezinformare.

Mai mult, Emrah Cermjani a mai evidențiat că: „Noi, ca societate, pledăm în fiecare zi pentru creșterea gradului de conștientizare și consolidarea capacităților societății kosovare de a face față provocărilor dezinformării și de a construi o societate în care informația corectă, completă și oportună să stea la baza informațiilor.

Drept urmare, Emrah Cermjani a evidențiat că: „Această coaliție de organizații, pe lângă transmiterea în comun a acestui obiectiv, ne va consolida și mai mult susținerea, deoarece aproape în fiecare zi ne confruntăm cu știri false și de multe ori, în calitate de comunități, am fost victime ale acestui fenomen. Cred că vom obține rezultate”.

Dar iată că la rândul său, guvernul Cantonului Sarajevo (BiH), una dintre cele zece entități din FBiH dominată de boșniaci și croați, a introdus un nou proiect de lege privind ordinea publică și pacea, care ar impune sancțiuni de până la 2.100 de mărci bosniace (în jur de 1.000 de euro), pentru răspândirea de știri false și dezinformare.

Guvernul cantonal a făcut cunoscut că proiectul de lege menționat va proteja cetățenii de răspândirea și efectele știrilor false, dar criticii spun că reprezintă o amenințare gravă la adresa libertăților civile.

Proiectul de lege văzut de BIRN introduce sancțiuni de la 600 la 1.800 de mărci bosniace, sau până la 900 de euro, pentru oricine „care răspândește sau difuzează știri false sau afirmații care provoacă panică sau perturbă grav ordinea și liniștea publică”.

Amenzile pentru persoanele juridice, inclusiv mass-media, variază de la 5.000 la 15.000 de mărci bosniace (până la aproximativ 7.500 de euro). Noul proiect de lege prevede, de asemenea, amenzi pentru persoanele responsabile din entitățile juridice, variind de la 700 până la 2.100 de mărci bosniace (aprox. 350-1.050 de euro). Încălcările legislației pot apărea în sfera online sau prin intermediul mass-media.

Ministrul Justiției din RS, Miloš Bukejlović, a declarat că defăimarea conform legii va aduce amenzi de la 5.000 la 20.000 de mărci bosniace, egale cu 2.550 până la 10.220 de euro, o sumă uriașă într-o țară în care salariul mediu lunar este de aproximativ 630 de euro. Milorad Dodik a negat că a încercat să atace mass-media cu legea. „Este îndreptat împotriva celor care folosesc greșit spațiul public și spațiul informațional modern prin mijloace anonime și alte mijloace și vom încerca să stabilim răspunderea pentru acest lucru”, a subliniat acesta.

Da iată că în BiH au apărut și s-au exprimat și puncte de vedere care resping măsurile adoptate. „Aceste tipuri de măsuri represive sunt împotriva principiilor democratice”, a declarat pentru BIRN Leila Bicakcic, directorul Centrului pentru Raportare de Investigații, CIN BiH. „Nu puteți permite poliției să patruleze pe internet, hotărând ce sunt știri false sau ce este discursul instigator la ură. Acest lucru poate fi permis doar persoanelor bine pregătite, dar poliția noastră cu siguranță nu este, pentru că acest lucru poate fi interpretat în moduri diferite și poate doar reduce libertatea de exprimare”, a adăugat L. Bicakcic.

La rândul său, ministrul de interne al Cantonului Sarajevo, Admir Katica, a explicat într-un comunicat de presă că „infracțiuni precum amenințările grave, răspândirea discursului instigator la ură sau difuzarea de știri false pot îmbrăca diferite forme și, în cele din urmă, se pot manifesta într-un alt loc public, de exemplu, pe stradă, într-un parc și așa mai departe. „Acest lucru definește cadrul legal pentru abordarea responsabilităților pentru infracțiuni, în timp ce tehnicile efective de implementare și de detectare vor rămâne în mâinile poliției și evaluarea acestora cu privire la instrumentele juridice pe care să le folosească în (...) urmărirea penală a autorilor unor astfel de infracțiuni”, a mai subliniat Admir Katica.

Comentariu:

Este foarte clar că această coaliție pentru contracararea dezinformării din Kosovo intenționează să devină o platformă a societății civile și a organizațiilor mass-media „care apără libertatea de exprimare, pluralismul de gândire și libera circulație a informațiilor” și, mai mult decât atât, va lupta împotriva dezinformării nu numai prin raportare, ci și prin educație și informații.

În acest context, este semnificativ de menționat că alături de cele două comunități etnice principale de albanezi și sârbi, constituția Kosovo recunoaște comunitățile de romi, egipteni, așkali și turci. Sârba și albaneza sunt limbi oficiale, dar în anumite orașe se vorbește pe scară largă romani și turca. „Dacă cei care distribuie dezinformarea sunt organizați, noi, pe de altă parte, trebuie să devenim organizați și strategici pentru a opri dezinformarea, iar acest lucru nu se face fiind singuri, ci împreună în jurul unei bune informări”, a subliniat J. Xharra.

Cu siguranță că și în BiH și, de ce nu, în întreaga regiune a Balcanilor de Vest vor lua amploare acțiunile de combatere și contracarare a efectelor generate de dezinformare.

[1] BIRN (Balkan Investigative Reporting Network) este o rețea de organizații neguvernamentale care promovează libertatea de exprimare, drepturile omului și valorile democratice în sudul și estul Europei.