1. Proteste din ce în ce mai ample în Serbia, cerându-se inclusiv demisia președintelui sârb

În 24 iunie 2023, s-a înregistrat cea de a VIII-a săptămână de proteste care au loc în capitala țării, de această dată existând manifestații și în alte 20 de orașe. Mii de oameni s-au adunat în centrul Belgradului pentru marșul „Serbia împotriva violenței”.

Valul de proteste s-a extins în Novi Sad și Kragujevac, dar și în orașele mai mici - Kraljevo, Subotica, Vranje, Sabac și Leskovac. Grupurile de manifestanți au inclus membri ai unor partide de opoziție, care cer intens demisia președintelui Aleksandar Vučić, precum și reprezentanți de top din mass-media, forțele de poliție și serviciile de securitate. Criticii președintelui îl acuză pe A. Vučić de autoritarism și spun că tabloidele mass-media de care este apropiat guvernul său incită la ură și promovează violența. Protestatarii vor, de asemenea, încetarea reality show-urilor TV și retragerea licențelor de difuzare pentru canalele de televiziune Pink TV și Happy TV.

„Timpul lucrează în favoarea noastră și, oricât de mult va dura, vom persevera și, în cele din urmă, ne vom îndeplini obiectivele”, a spus un protestatar, economistul Vladimir Savic, care a mai completat și că „ei (guvernul) seamănă otravă și frică în toată Serbia”.

Demonstrațiile din cea de a opta săptămână fac dovada că un număr tot mai mare de orașe se alătură demonstrațiilor, acțiuni declanșate de un val de indignare rezultat în urma celor două cazuri de atac armat, înregistrate la începutul lunii mai, în care 19 persoane au murit. Protestatarii cer responsabilitatea guvernului și demisia ministrului de interne și a directorului Agenției de Informații și Securitate. Opoziția a respins o ofertă de dialog din partea lui A. Vučić, precum și alegerile anticipate.

Comentariu:

Protestele din cea de a opta săptămână vin după alte proteste intense înregistrate în săptămânile anterioare. Este semnificativ de subliniat că, în cea de a șaptea săptămână de proteste, sârbii au defilat cu figuri în mărime naturală ale personalităților guvernamentale de frunte dotate cu costume de închisoare. În capitala Belgrad, zeci de mii de manifestanți au blocat atunci o autostradă importantă și au acuzat politicienii aflați la putere că au permis cultul violenței și i-au învinovățit pentru uciderea celor 19 persoane în evenimentele înregistrate în zilele de 3 și 4 mai. În astfel de evenimente coordonate ale campaniei de protest, manifestanții au blocat străzile din Novi Sad în nord, Niš în sud și Kragujevac, în centrul Serbiei.

„Vučić afară!” a scandat mulțimea de la Belgrad, în timp ce participanții la proteste au defilat cu figuri în mărime naturală asemănătoare lui și premierului, Ana Brnabić, și a altor personalități proeminente îmbrăcate în haine de închisoare alb-negru. Protestatarii au cerut atunci, de asemenea, demisia ministrului de interne al Serbiei, Bratislav Gašić, și a șefului serviciilor secrete, Aleksandar Vulin.

A. Vučić, al cărui partid este la putere din 2012, a spus că va fi de acord să-și testeze popularitatea în sondaje anticipate în acest an, dar opoziția susține îndeplinirea mai întâi a cererilor de la proteste și acordarea mass-media mai multă libertate. A. Brnabić a declarat și ea că este dispusă să demisioneze și a invitat la dialog partidele de opoziție, care au susținut protestele. Liderii protestatarilor au spus că nu vor vorbi cu guvernul până când cererile lor nu vor fi îndeplinite. În acest context, nu trebuie să omitem că, Serbia are o cultură a armelor profund înrădăcinată și, împreună cu restul Balcanilor de Vest, este inundată de arme și muniții care provin din domeniul militar și se află ilegal în mâini private, după războaiele din anii 1990 care au condus la spargerea fostei Iugoslavii.

 2. Serbia și Ungaria cooperează mai intens în domeniul resurselor energetice

În 20 iunie 2023, șeful companiei de stat sârbe Srbijagas, Dušan Bajatović, și șeful MVM CEEnergy, din Ungaria, László Zoltán Fritsch, au semnat un acord pentru a înființa o nouă companie comună de gaze, societatea cu răspundere limitată SERBHUNGAS.  

Este semnificativ de menționat aici că semnarea acordului a avut loc după o primă întâlnire a Consiliului de Cooperare Strategică al celor două țări, la Lacul Palić, din nordul Serbiei, la care au participat înalți oficiali ai celor două țări, întâlnire care i-a determinat pe premierul ungar, Viktor Orbán, și pe președintele sârb, Aleksandar Vučić, să laude evoluția cooperării lor reciproce. Președintele sârb, A. Vučić, a declarat în urma semnării acordului că Serbia a putut supraviețui iernii datorită rezervelor suficiente de gaze asigurate de Ungaria. În prezent, pentru Serbia sunt stocați 560 de milioane de metri cubi de gaz, ceea ce asigură securitate și pentru iarna viitoare, a adăugat A. Vučić.  

Viceprim-ministrul și ministrul de finanțe al Serbiei, Siniša Mali, a subliniat, la rândul său, că acordul se referă la activități comune de comercializare a gazelor pe piața sârbă.

Noua companie SERBHUNGAS va avea sediul în orașul Novi Sad, din nordul Serbiei și va fi implicată în comerțul cu gaze. După ceremonia de semnare, A. Vučić a declarat presei că cele două țări au convenit, de asemenea, asupra „cum și în ce mod să construiască o conductă de petrol între Novi Sad și Ungaria, cât mai repede posibil, și cum să tranzacționeze gaze împreună cu MVM, pentru a obține rezultate mai bune, prețuri și succes mai bun pentru companiile lor”. „Când vom alătura aceste două țări în cooperare strategică, vom avea o cantitate de resurse de energie enormă la dispoziție, pe care o putem investi în interesul îmbunătățirii poziției popoarelor noastre”, a spus V. Orbán.  

Ministrul maghiar de externe Szijjártó Péter a salutat, de asemenea, relația fructuoasă dintre cele două țări. „Cooperarea dintre Ungaria și Serbia nu a fost niciodată atât de bună ca astăzi. Și toată lumea beneficiază de ea: Ungaria, Serbia, maghiarii care locuiesc în Vojvodina (în nordul Serbiei) și sârbii care locuiesc în Ungaria”, a subliniat P. Szijjártó, care a mai spus că înființarea companiei comune de comercializare a gazelor naturale între MVM și Srbijagas și construirea unei conducte de țiței care să conecteze cele două țări, fac parte din strategia de diversificare energetică a Ungariei. Documentele semnate la Lacul Palić includ un memorandum de înțelegere privind construcția conductei de petrol Ungaria-Serbia. Acesta a fost semnat de ministrul sârb al mineritului și energiei din Serbia, Dubravka Đedović, și de ministrul maghiar al afacerilor externe și al comerțului, Péter Szijjártó.

Valoarea estimată a conductei de petrol Serbia-Ungaria, pentru o capacitate de 5,5 milioane de tone pe an, este de 157 milioane EUR pentru tronsonul sârbesc, potrivit unui comunicat al Ministerului Minelor și Energiei. D. Đedović a amintit că Serbia primește în prezent țiței doar prin Croația și ea a remarcat că o securitate mai mare necesită o diversificare a rutelor și a surselor de aprovizionare. „Prin construirea unei noi conducte de petrol către Ungaria, vom asigura o aprovizionare mai sigură pentru rafinăriile interne, precum și pentru piața internă.” a mai spus ea. La semnarea acordurilor bilaterale în diverse domenii, de la migrație și apărare până la infrastructura vamală și rutieră, au fost prezenți președintele sârb, Aleksandar Vučić, și premierul, Ana Brnabić, precum și premierul ungar Viktor Orbán și președintele Ungariei, Katalin Novák.

Comentariu:

În aprilie 2023, șeful Srbijagas, Dušan Bajatović, a declarat pentru Pink TV că înființarea companiei mixte va fi „parte a unui acord de colaborare în regiune”. Belgradul și Budapesta au convenit, de asemenea, în mai 2022, că Ungaria va permite Serbiei să stocheze gaze naturale în depozitele sale de gaze pentru iarna care a trecut.

Rusia rămâne principalul furnizor de gaze naturale atât Serbiei, cât și Ungariei. Serbia și-a reînnoit contractul cu Rusia în mai 2022 pentru următorii trei ani. Ungaria a semnat un contract pe 15 ani în 2021 și în august 2022 a fost de acord să cumpere încă 5,8 milioane de metri cubi de gaz rusesc pe zi.

Grupul MVM din Ungaria operează deja în Serbia, iar la sfârșitul lunii mai 2022, experți în energie și politicieni din opoziție au acuzat guvernul că se pregătește să predea controlul asupra bogățiilor hidroenergetice ale Ungariei, în cadrul unui acord despre care susțin că este cel mai recent exemplu îngrijorător al dezvoltării legăturilor de afaceri dintre A. Vučić şi V. Orbán.

Este de remarcat că, înainte de a ajunge în Serbia, V. Orbán a vizitat Albania și Muntenegru și ulterior Bosnia și Herțegovina (BiH). Pe timpul vizitei sale la Sarajevo, premierul ungar, V. Orbán a cerut o aderare rapidă a BiH și a altor țări balcanice la UE, spunând că acestea ar putea oferi energie și dinamică nouă blocului „tulburat” de 27 de membri. V. Orbán, un oficial aflat adesea în dezacord cu factorii de decizie din UE, a spus că blocul nu ar trebui să insiste asupra condițiilor de aderare, ci mai degrabă să-și pună la dispoziție fondurile de preaderare pentru a sprijini dezvoltarea și securitatea țărilor balcanice. „Orice s-ar spune la Bruxelles, suntem pentru aderarea rapidă a Balcanilor, adică a BiH, la UE”, a declarat V. Orbán într-o conferință de presă în timpul primei sale vizite oficiale în BiH, oficialul maghiar subliniind că: „Pentru noi, ca maghiari, Balcanii nu reprezintă o problemă, ci mai degrabă ultima rezervă de resurse europene”.

Pe lângă înființarea noii companii comune de gaze și organizarea ședinței inaugurale a Consiliului de Cooperare Strategică, Ungaria și Serbia au semnat alte zeci de acorduri în domenii precum infrastructură, agricultură și relațiile externe.  

Este de remarcat că MVM produce, distribuie și comercializează energie electrică, este prezentă și în sectorul gazelor și operează centrala nucleară Paks[1].

3. Muntenegru se află la răscruce în procesul de integrare în Uniunea Europeană (UE)

În 27 iunie 2023, Banca Mondială a avertizat că dacă Muntenegru, stat aspirant la integrarea în UE, nu va adopta o nouă strategie de creștere economică care ar stimula productivitatea și capitalul uman, veniturile sale nu vor converge cu nivelurile medii ale UE în următorii 40 de ani. Banca Mondială a lansat Memorandumul său economic de țară pentru Muntenegru: către o strategie de creștere durabilă, s-a subliniat necesitatea ca Muntenegru să lucreze pentru o astfel de strategie pentru a-și accelera convergența cu standardele de viață ale UE.

Această mică țară de la Marea Adriatică și republică din componența fostei Iugoslavii, care a început negocierile de aderare la UE în 2012, speră să-și accelereze integrarea în blocul comunitar al celor 27 de state membre după adoptarea unui set cuprinzător de cadre juridice aliniate la UE. Însă strategia sa de creștere, care până acum s-a bazat în principal pe atragerea câtorva proiecte mari de investiții în transport, energie sau turism, a lăsat economia mai vulnerabilă la șocurile externe, ceea ce face dificilă menținerea unei rate medii de creștere de 3%.

Banca Mondială a mai subliniat că, stagnara productivității a fost cauzată de ineficiența pieței în sectorul serviciilor, care reprezintă peste 70% din PIB, și că Muntenegru trebuie să elimine barierele de reglementare pentru ca firmele să intre pe alte piețe și să se dezvolte.

Majoritatea companiilor nu beneficiază de inovație și investesc puțin în tehnologia ecologică, aceste realizări fiind considerate necesare pentru a susține creșterea turismului și pentru a dezvolta avantajul comparativ al Muntenegrului în domeniul energiei curate. Doar 8% dintre firme au implementat măsuri de eficiență energetică, comparativ cu 25% în alte țări similare.  

În plus, Muntenegru trebuie să abordeze inegalitatea veniturilor, care micșorează numărul de viitori lucrători calificați și antreprenori și îi limitează potențialul de creștere a productivității muncii, a mai subliniat Banca Mondială. „Prin implementarea acestor reforme, Muntenegru se poate aștepta la un sector privat înfloritor, la oportunități semnificative de locuri de muncă și, în cele din urmă, la îmbunătățirea salariilor și a beneficiilor pentru toți cetățenii săi”, a declarat Christopher Sheldon, director de țară al Băncii Mondiale pentru Muntenegru și Bosnia și Herțegovina (BiH). Mai mult, distinsul expert a subliniat că „Banca Mondială este pregătită să asiste guvernul muntenegrean, oferind expertiză tehnică și împărtășind cele mai bune practici internaționale pentru a proiecta și implementa eficient reforme structurale cruciale”.

„Strategia anterioară de creștere a Muntenegrului s-a bazat în mare măsură pe atragerea de proiecte mari de investiții în sectoare precum transportul, energia și turismul”, a declarat Marc Schiffbauer, economist principal de țară al Băncii Mondiale și coautor al raportului. „Deși acest lucru a dus la creșteri temporare în construcții, adesea nu a fost înregistrată și creșterea productivității, ceea ce a dus la beneficii limitate pe termen lung și la o vulnerabilitate ridicată la șocuri externe”.

Comentariu:

În ciuda progreselor semnificative din ultimul deceniu, se estimează că evoluția venitului mediu al muntenegrenilor va dura aproape 40 de ani pentru a atinge nivelul mediu al venitului din UE, dacă va continua cu ratele de creștere dinainte de COVID. Pentru a depăși această provocare, Muntenegru necesită o nouă strategie de creștere mai durabilă, bazată pe productivitate și câștiguri de capital uman, păstrând în același timp resursele naturale.

La nivelul experților în domeniu se promovează ideea că un model de creștere mai durabil trebuie să prioritizeze trei domenii cheie: a) eliminarea barierelor de reglementare pentru ca firmele să intre pe piețe și să se dezvolte; b) valorificarea comerțului pentru a permite firmelor accesul la noi piețe și tehnologii; c) punerea în funcțiune a întregului potențial de capital uman al Muntenegrului prin creșterea egalității de șanse. Promovarea concurenței prin eliminarea reglementărilor restrictive în sectoarele de servicii, de exemplu, ar putea crește rata anuală de dezvoltare a Muntenegrului cu aproximativ 0,4%, ceea ce ar reduce timpul necesar pentru atingerea nivelurilor veniturilor UE cu 13 ani.

În plus, inegalitatea substanțială a veniturilor din Muntenegru limitează mobilitatea ascendentă, ceea ce împiedică productivitatea lucrătorilor. Oferind acces echitabil la educație și asistență medicală de calitate, indiferent de geografie, gen sau mediul socio-economic, Muntenegru va spori abilitățile lucrătorilor de mâine și va valorifica întregul potențial al talentului său antreprenorial.

Abordarea deficitului de competențe, îmbunătățirea infrastructurii și implementarea politicilor în mod mai consecvent va crește și mai mult beneficiile economice din turism - motorul creșterii economice al Muntenegrului. Cu toate acestea, turismul necesită o atenție specială, deoarece creșterea sa este mai vulnerabilă la degradarea mediului și la schimbările climatice. Prin urmare, susținerea creșterii sale necesită ecologizarea mediului. În cele din urmă, pentru a susține impactul unei noi strategii de creștere, Muntenegru ar trebui să împuternicească instituțiile publice și să consolideze statul de drept. Aplicarea inconsecventă a cadrelor juridice și provocările apărute pentru dezvoltarea economică, împiedică integrarea în UE a Muntenegrului.

[1] Paks este un oraș în partea de sud a Ungariei, înjudețul Tolna, pe malul drept al Dunării. Aici se află singura centrală nucleară din Ungaria, care asigură peste 40% din necesarul de electricitate al țării.