1. Șeful Agenției de Informații de Securitate (BIA) din Serbia - acuzat de implicare în acte de corupție și promovarea intereselor Rusiei

În 11 iulie 2023, SUA l-au acuzat și sancționat pe șeful Agenției de Informații de Securitate (BIA), Aleksandar Vulin[1], unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui sârb, Aleksandar Vučić, pentru faptul că promovează interesele Rusiei și este implicat în acte de corupție.

Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei au susținut că politicianul pro-rus, A. Vulin, a fost implicat în crimă organizată transnațională, operațiuni ilegale cu narcotice și utilizarea abuzivă a funcției publice.

În acest context, este semnificativă mențiunea făcută într-un comunicat că, „A. Vulin a menținut o relație reciproc avantajoasă cu traficantul de arme sârb nominalizat de SUA, Slobodan Tesic, având în vedere ca transporturile ilegale de arme ale acestei persoane să poată circula liber peste granițele Serbiei”.

Este semnificativ de subliniat că, în declarația emisă, A. Vulin este acuzat că își folosește autoritatea pentru câștiguri personale fiind implicat într-o rețea de trafic de droguri. „El și-a folosit pozițiile publice pentru a sprijini F. Rusă, facilitând activitățile maligne ale Rusiei, care periclitează securitatea și stabilitatea Balcanilor de Vest și oferind Rusiei o platformă pentru a-și spori influența în regiune”.

Aplicarea de sancțiuni înseamnă că toate bunurile pe care A. Vulin le are sub jurisdicția SUA vor fi înghețate, iar instituțiilor americane le este interzis să aibă relații financiare cu el.

Cum era de așteptat, în mass-media din Serbia au apărut numeroase comentarii privind această temă aflată în dezbatere, unele dintre ele făcând referire la comentariile președintelui, A. Vučić, care a subliniat că A. Vulin nu este sancționat pentru nicio activitate criminală, ci pentru legăturile sale strânse cu Rusia.

În timp ce opoziţia sârbă a cerut guvernului de la Belgrad să-l destituie pe A. Vulin din funcţia sa, acesta din urmă însuși nu a comentat această solicitare, dar partidul său, Mișcarea Socialiștilor (PS) a lansat acuzații SUA că vor să tragă Serbia în „partea rusofobă”.

Comentariu:

Vulin a fost numit director al BIA în 2022, anterior fiind ministru al apărării și ministru de interne. El este primul oficial din Serbia care a fost sancționat aflându-se la putere și încă nu a comentat decizia SUA.

Oficiul pentru Controlul Activelor Străine a declarat că sancțiunile impuse lui A. Vulin scot în evidență hotărârea SUA de a trage la răspundere persoanele care sunt implicate în afaceri ilegale și acte de corupție, care își promovează propriile agende politice și interese personale în detrimentul păcii și stabilității în Balcanii de Vest, fiind subliniat și faptul că astfel de acte de corupție facilitează activitățile Rusiei în Serbia și în regiunea Balcanilor de Vest.

Vulin și-a început cariera politică în Liga Comuniștilor – Mișcarea pentru Iugoslavia, un partid format în 1990 din vechea Ligă a Comuniștilor din Iugoslavia, singurul partid permis în Iugoslavia Socialistă.

În 1994, el a fost unul dintre fondatorii Stângii Iugoslave (JUL), care a fost condusă de soția lui Slobodan Milošević, Mirjana Markovic. JUL a lucrat îndeaproape cu socialiștii lui S. Milošević, iar în 1996, partidul s-a alăturat guvernului de coaliție al acestuia din urmă.

Vulin a părăsit JUL în 1998, după ce partidul a format un alt guvern de coaliție cu socialiștii și Partidul Radical Sârb.

Actuala listă de sancțiuni a Oficiului pentru Controlul Activelor Străine conține 36 de persoane și companii din Serbia, inclusiv traficantul de arme, Slobodan Tesic, dar și persoane și companii presupuse a avea legături cu el.

De asemenea, pe listă, din Serbia este și Luka Karadzic, fratele lui Radovan Karadzic, președintele din timpul războiului al entității bosniace dominată de sârbi, Republica Srpska (RS). Doi foști lideri sârbi kosovari, Milan Ivanović și Marko Jakšić, au fost incluși pe lista neagră în 2003, deoarece SUA susțin că au obstrucționat sau au reprezentat o amenințare semnificativă la adresa acordurilor de pace din fosta Iugoslavie.

În 2021, SUA l-au sancționat și pe controversatul om de afaceri sârb kosovar, Zvonko Veselinović, pentru că este „una dintre cele mai cunoscute figuri corupte din Kosovo”. De asemenea, au fost impuse sancțiuni fratelui lui Z. Veselinović, Zarko, și unui alt controversat om de afaceri sârb kosovar, Milan Radoičić, care are legături strânse cu partidul de guvernământ din Serbia.

2. Fostul șef al Agenției de Informații din Kosovo (KIA), a fost judecat și condamnat

În 19 iulie 2023, Driton Gashi, fostul șef al Agenției de Informații din Kosovo, (KIA), a fost condamnat la patru ani și opt luni de închisoare după ce Tribunalul din Pristina l-a găsit vinovat de deportarea controversată a șase pretinși „guleniști” turci, în martie 2018.

Judecătoarea Violeta Namani a specificat că D. Gashi a fost găsit vinovat de abuz în serviciu. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, îi este interzis să exercite orice funcție publică timp de patru ani după ispășirea pedepsei. Alți doi inculpați, fostul director al Departamentului pentru Cetățenie și Migrație din cadrul Ministerului de Interne, Valon Krasniqi, și fostul șef al Direcției Migrație și Străini din cadrul Poliției de Frontieră, Rrahman Sylejmani, au fost achitați pentru că instanța nu a putut dovedi acuzațiile.

Avocatul lui D. Gashi, Florent Latifaj, a declarat că va face recurs. „Nu suntem mulțumiți de acest verdict. Desigur, vom contesta. Este complet nedrept. Ne așteptam la achitare”, a subliniat F. Latifaj.

Comentariu:

În februarie 2021, Procuratura din Kosovo i-a acuzat pe D. Gashi și V. Krasniqi de „abuz de poziție sau autoritate oficială”. R. Sylejmani a fost acuzat de „abuz de funcție sau de autoritate” și „privare ilegală de libertate”.

Gashi a fost demis din funcția sa în urma extrădării celor șase cetățeni turci, în martie 2018, despre care Turcia a pretins că sunt adepți ai predicatorului exilat, Fethullah Gülen, pe care guvernul turc îl acuză de sponsorizarea terorismului. Prim-ministrul kosovar de atunci, Ramush Haradinaj, a susținut că incidentul s-a petrecut fără știrea lui.

Un raport publicat de o comisie parlamentară din Kosovo, în februarie 2019, a constatat că 31 de încălcări ale legilor și procedurilor au avut loc în timpul deportării menționate. Membrii comisiei parlamentare l-au acuzat pe fostul președinte kosovar, Hashim Thaçi, că se află în spatele acestui caz.

Membrii unei serii de grupări extrădate în Turcia au fost primit atunci pedepse cu închisoare, semnificative, pe motiv că fac parte dintr-un „grup terorist armat”, din cauza legăturilor lor cu mișcarea lui F. Gülen, pe care Ankara o numește „Organizația Teroristă Fethullah” (FETO) și au fost acuzați de încercarea unei lovituri de stat eșuate în 2016.

În ianuarie 2020, un tribunal din Istanbul l-a condamnat pe unul dintre cei șase, Hasan Hyesin Gunakan, la opt ani și o lună de închisoare.

Raportul comisiei parlamentare din Kosovo a citat în mod special deportarea lui H. Gunakan ca fiind ilegală, declarând că aceasta a încălcat constituția Kosovo, instrucțiunile administrative și principiile cheie ale dreptului internațional și drepturilor omului.

Cinci dintre cei arestați lucrau la instituții de învățământ „guleniste” din Kosovo, inclusiv la liceul Mehmet Akif și școlile primare din Prizren și Gjakova.

După operațiune, Human Rights Watch (HRW) a considerat arestarea și deportarea o nerespectare cruntă a drepturilor omului și a statului de drept. „Pe lângă arestările discutabile, bărbații au fost trimiși într-o țară în care se confruntă cu un risc grav de tortură.

Președintele, prim-ministrul și președintele Parlamentului din Kosovo, care susțin că nu au cunoștință de operațiune, ar trebui să ceară o investigație amănunțită și să explice cum a avut loc această parodie”, a subliniat HRW. Potrivit unor surse de informații care au legătură cu mass-media, cei șase își ispășesc pedepsele cu închisoarea în diferite orașe turcești și au contact foarte puțin sau deloc cu familiile lor.

3. Serbia și Muntenegru doresc refacerea relațiilor bilaterale

În 10 iulie 2023, președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a făcut câteva remarci interesante în timpul unei conferințe de presă comună, după discuții tête-à-tête cu omologul său sârb, Aleksandar Vučić, în timpul vizitei sale oficiale la Belgrad. Preşedinţii Serbiei şi Muntenegrului au convenit să încerce să redreseze relaţiile tensionate dintre aliaţii istorici din Balcani.

Vizita lui J. Milatović la Belgrad a fost prima a unui președinte muntenegrean în ultimii ani. El a declarat că Muntenegru a deschis un nou capitol în relațiile sale cu Serbia, subliniind că „în loc să distrugem relaţiile, ar trebui să le consolidăm și cu această vizită, se va deschide o nouă pagină în relaţiile noastre”. Oficialul muntenegrean a adăugat că „Muntenegru este prieten cu Serbia, iar Serbia este prietenă cu Muntenegru”. Mai mult, J. Milatović, a declarat: „Integrarea Balcanilor de Vest în UE nu are alternativă”.

Tot în 10 iulie 2023, A. Vučić a făcut cunoscut că Serbia este pregătită să utilizeze terminalul de gaze naturale lichefiate planificat a fi instalat și pus în funcțiune în zona portului Bar, din Muntenegru de companiile americane Enerflex Energy Systems și Wethington Energy Innovation.

Alături de terminalul de gaze naturale lichefiate va fi amplasată și o centrală electrică, cu o capacitate de până la 440 de megawați, operațiunile fiind planificate să înceapă până la sfârșitul anului 2025.

La terminalul de gaze lichefiate s-ar putea manipula 25.000 de barili pe oră, iar instalația de depozitare ar avea o capacitate de aproximativ 250.000 de barili. Acordul estimează că investiția în terminalul GPL ar porni de la 130 de milioane de euro și ar ajunge la 250 de milioane de euro. J. Milatović a spus că noul guvern al țării ar trebui ca, în curând, să înceapă implementarea proiectului.

Vučić și J. Milatović au mai evidențiat că cele două țări ar trebui ca, în următoarele săptămâni, să rezolve și o dispută diplomatică; Serbia a rămas fără ambasador la Podgorica din noiembrie 2020. Numirea de noi ambasadori la Belgrad și Podgorica, ca urmare a unei dispute diplomatice din 2020, va fi printre primele mișcări ce urmează a fi făcute, așa cum au subliniat și cei doi oficiali. „Este responsabilitatea noastră să îmbunătățim cu adevărat relațiile și să nu le perturbăm, așa cum sa întâmplat adesea în trecut”, a spus J. Milatović. „Întoarcem o nouă pagină în relațiile noastre cu această vizită.”

Vučić nu a răspuns exact la întrebările despre cererea Muntenegrului de extrădare a fostului președinte al fostei entități Serbia și Muntenegru, Svetozar Marović [2], care se ascunde de justiție încă din 2016, evitând să execute o pedeapsă cu închisoare la domiciliu de trei ani și nouă luni pentru corupție. În decembrie 2020, după ce a fost publicată o investigație în care s-a făcut cunoscut că fiul său, Milos Marović, și-a construit proprietăți în Serbia în valoare de peste un milion de euro, guvernul din Muntenegru a declarat că și-a reînnoit cererea de extrădare.

Comentariu:

După cum foarte bine se cunoaște, Serbia și Muntenegru au format un stat comun până la separarea Muntenegrului, în 2006, în urma unui referendum privind independența acestui nou stat în Balcanii de Vest. Foștii aliați s-au separat și mai mult după ce Muntenegru a recunoscut declarația de independență, din 2008, a fostei provincii Kosovo.

În ceea ce privește investițiile și noile proiecte ce urmează a fi puse în operă în zona posrtului Bar, pe 12 mai, guvernul muntenegrean de la acea vreme a semnat un memorandum de înțelegere cu companiile americane Enerflex Energy Systems și Wethington Energy Innovation pentru a instala un terminal GPL în zona menționată.

Apreciem că este foarte interesant că la conferința de presă comună cu președintele muntenegrean, J. Milatović, în timpul vizitei sale oficiale în Serbia, A. Vučić a declarat că Belgradul este gata să achiziționeze gaz lichid de la terminalul planificat a fi instalat. „Serbia este interesată să cumpere o parte din gazul lichid... Este posibil să luăm peste 2,7 milioane de metri cubi de gaz zilnic. Nu este suficient, dar ne-ar putea ajuta cu siguranță”, a spus A. Vučić la conferință.

Conform memorandumului de înțelegere semnat, terminalul din Bar ar consta într-un dig de descărcare pentru importurile de gaz lichid, facilități de stocare și o instalație care direcționează gazul și într-o conductă scurtă către termocentrala din apropiere care a fost menționată.

4. Uniunea Europeană (UE) sprijină financiar integrarea Macedoniei de Nord

Printr-un comunicat de presă din 10 iulie 2023, UE a publicat că va oferi Macedoniei de Nord o asistență macrofinanciară în valoare de 100 de milioane EUR. Asistența va contribui la sprijinirea stabilizării economice a Macedoniei de Nord și a agendei de reformă de fond. Întreaga valoare a asistenței va fi acordată sub formă de împrumuturi.

Asistența financiară va contribui la consolidarea rezistenței Macedoniei de Nord într-un context economic provocator. Economia Macedoniei de Nord a fost afectată semnificativ de recesiunea cauzată de pandemia COVID-19 și de recenta criză energetică, determinată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de dependența ridicată a Macedoniei de Nord de importurile de combustibili și energie electrică. Aceste circumstanțe au contribuit la decalajul de finanțare considerabil al țării.

Asistența macrofinanciară însoțește un program de sprijin pe 24 de luni încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de până la 530 milioane EUR. Acesta va contribui la acoperirea nevoilor de finanțare ale Macedoniei de Nord în 2023 și 2024, astfel cum sunt identificate în programul Fondului Monetar Internațional (FMI).

Asistența macrofinanciară va fi disponibilă în două tranșe egale. O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare este ca Macedonia de Nord să respecte mecanismele democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar multipartid și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului.

Comisia va conveni cu autoritățile din Macedonia de Nord asupra politicii economice și a condițiilor financiare clar definite, concentrându-se pe reformele structurale și pe finanțe publice solide, la care urmează să fie supusă asistența macrofinanciară. Decizia va intra în vigoare în a treia zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Comentariu:

UE și Macedonia de Nord au dezvoltat o relație politică și economică strânsă de-a lungul anilor. Relațiile continuă să se dezvolte în cadrul Acordului de stabilizare și asociere dintre UE și Macedonia de Nord. Negocierile de aderare dintre UE și Macedonia de Nord au fost lansate la 19 iulie 2022.

Având în vedere înrăutățirea situației economice și a perspectivelor, Macedonia de Nord a solicitat pentru prima dată asistență macrofinanciară de la UE pentru a completa programul FMI, în aprilie 2022.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a suspendat această solicitare deoarece economia țării se dovedea încă destul de rezistentă la acel moment și existau alte opțiuni de finanțare disponibile pentru a satisface nevoile de finanțare externă pentru 2022. Guvernul Macedoniei de Nord și-a reînnoit cererea de asistență macrofinanciară în octombrie 2022.

Având în vedere că Macedonia de Nord este o țară candidată și a început negocierile de aderare, este considerată eligibilă pentru a primi asistență macrofinanciară din partea UE. Bugetul pe termen lung al UE 2021-2027 permite utilizarea asistenței macrofinanciare pentru o sumă totală de până la 11,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și până la 350 milioane de euro în granturi.

5. Macedonia de Nord, într-o situație dificilă în procesul de eliberare a documentelor de identitate cu date privitoare la etnie

După ce, în 05 iulie 2023, Curtea Constituțională a înghețat temporar ordinul ministrului justiției macedonean, Krenar Loga, de a se începe eliberarea certificatelor de naștere cu date etnice stipulate în interiorul lor, K. Loga a insistat că acest lucru nu îl va descuraja.

Instanța a subliniat că are îndoieli că decizia Ministerului Justiției emisă în luna iunie 2023 este conform Constituției și că, deși evaluează această chestiune, decizia ar trebui să fie înghețată. Cu toate acestea, a fost invocată pentru înghețare o omisiune pur tehnică, fiind invocat faptul că decizia nu a fost publicată în Monitorul Oficial în termenul de șapte zile.

K. Loga a spus că ministerul său va emite imediat aceeași decizie cu o formulare ușor diferită și că de data aceasta o va publica în Monitorul Oficial la termenul prevăzut din punct de vedere legislativ.

Situația divergentă nu s-a încheiat aici, K. Loga afirmând că judecătorii au deschis „Cutia Pandorei”, deoarece multe alte decizii sunt și ele publicate cu întârziere. „Voi depune personal zeci de inițiative Curții Constituționale pentru încălcarea termenului legal”, a subliniat acesta.

Mai mult, K. Loga a dispus către organele competente ca datele etnice să fie adăugate în certificatele de naștere, pentru a preveni înșelăciunea persoanelor stabilite pentru reprezentarea etnică echitabilă în rândul angajaților din administrația publică. El a spus că a întâlnit cazuri de etnici macedoneni care declară că sunt albanezi doar pentru a se angaja și că intenția sa este ca toate celelalte documente personale emise de Oficiul pentru Gestionarea Registrelor să conțină aceste informații etnice.

Comentariu:

Reprezentarea echitabilă a etnicilor albanezi și a altor etnii mai reduse numeric în sectorul public din Macedonia de Nord a fost un element cheie al acordului de pace care a pus capăt unui scurt conflict armat între forțele guvernamentale și gherilele etnice albaneze, în 2001, albanezii reprezentând aproximativ un sfert din populația Macedoniei de Nord.

Acest obiectiv a fost atins în mare măsură, dar criticii spun că a avut și efecte nedorite, cum ar fi un sector public umflat și plin de membri de partid subordonați și care favorizează etnia și apartenența la un partid în detrimentul meritului.

K. Loga a fost numit ministru la începutul acestui an, când partidul său Alianța pentru Albanezi s-a alăturat guvernului condus de social-democrați.

Înainte ca și Curtea Constituțională să emită ordinul de înghețare, mișcarea lui K. Loga a stârnit deja controverse. Predecesorul lui K. Loga la minister, profesorul de drept, Renata Deskoska, a spus că decizia este ilegală. „Etnia se încadrează în categoria datelor sensibile care sunt supuse unei protecții speciale în conformitate cu regulile de protecție a datelor cu caracter personal. Țara noastră a semnat convenția privind protecția persoanelor în timpul prelucrării automate a datelor cu caracter personal și eu personal am semnat protocolul în decembrie 2019”, a argumentat R. Deskoska. Este de remarcat că, în 19 iulie, K. Loga a respins afirmația R. Deskoska, insistând că „profesorul poate da orice declarații preferă, dar ca fost ministru nu este un exemplu bun”.

Actuala Lege privind Registrul Nașterilor, din 1995, prevede că registrul deține date despre etnia persoanelor, dar aceste date nu sunt de fapt introduse pe certificatele de naștere eliberate oamenilor.

Ministrul justiției dorește să vadă date despre etnie afișate inclusiv în certificate de deces și de căsătorie. Planul său este să finalizeze acest proces până în ianuarie 2024.

6. După finalizarea primului segment al autostrăzii Bar-Boljare, China Road and Bridge Corporation (CRBC) este interesată de construirea și celei de-a doua și a treia porțiuni

În 12 iulie, guvernul din Muntenegru a confirmat că sucursala din Muntenegru a China Road and Bridge Corporation (CRBC) este interesată de construcția celei de-a doua și a treia porțiuni a autostrăzii Bar - Boljare[3].

Potrivit unui raport guvernamental publicat în 12 iulie 2023, ministrul de finanțe, Aleksandar Damjanovic, și oficialul CRBC, Hei Shiquiang, s-au întâlnit pe 3 iulie cu privire la o potențială cooperare privind construcția fazei a doua și a treia a autostrăzii.

„Compania chineză a recomandat ca două secțiuni să fie construite printr-un model de parteneriat public-privat. CRBC a efectuat studii detaliate, a pregătit un studiu comercial, condiții-cadru, un proiect de condiții generale, precum și o propunere tehnică pentru următoarele două tronsoane de autostradă”, se arată în raportul guvernului din Muntenegru.

Dar, tot în 12 iulie 2023, secretarul de stat la Ministerul Investițiilor de Capitală, Admir Šahmanović, a declarat că aceste negocieri sunt acum suspendate din cauza instabilității politice din țară.

Pe 11 iunie au avut loc alegeri anticipate în Muntenegru, dar țara încă așteaptă confirmarea rezultatelor oficiale și a negocierilor pentru formarea noului guvern. „Am lansat negocieri cu instituții financiare internaționale și eram pe cale să primim 200 de milioane de euro sub formă de granturi și un acord de credit de 300 de milioane de euro la o rată a creditului de 1%. Am trimis o mulțime de solicitări urgente Comisiei Europene pentru a accelera cumva această procedură”, a subliniat A. Šahmanović.

Este de remarcat că în septembrie anul trecut, grupul american de construcții Bechtel a declarat că este interesat la rândul său de construcția celei de-a doua etape a autostrăzii menționate.

Comentariu:

Autostrada Bar-Boljare reprezintă segmentul muntenegrean al unei autostrăzi mari care va merge de la coasta Adriaticii până la capitala sârbă, Belgrad. Prima fază de 41 de kilometri, care a fost deschisă în iulie anul trecut, a fost construită de CRBC, cu 85% din fonduri provenind dintr-un împrumut de 810 milioane de dolari de la Exim Bank din China.

Prima fază trebuia să se termine în noiembrie 2019, dar finalizarea a fost amânată de trei ori din cauza problemelor tehnice și a pandemiei de COVID-19.

Pe 20 iulie 2022, Ministerul pentru Investiții de Capital a anunțat că a doua fază, lungă de 23,5 kilometri, de la Matesevo la Andrijevica, va costa probabil aproximativ 552 de milioane de euro, adăugând că negociază cu băncile europene pentru finanțare.

 

[1] Aleksandar Vulin s-a născut pe 02 octombrie 1972, în Novi Sad. Tatăl său este inginer, iar mama asistentă medicală. Familia Vulin este originară din Manjača, din Republica Srpska (RS). Este avocat de profesie. În 2017, a absolvit Studii Avansate de Apărare și Securitate la Școala de Apărare Națională a Universității de Apărare – cel mai înalt nivel de pregătire în carieră din sistemul de învățământ militar din Serbia.

[2] Svetozar Marović, născut la 31 martie 1955, este un avocat și politician muntenegrean care a fost ultimul șef de stat și șef al guvernului Serbiei și Muntenegrului din 2003 până la declarația de independență a Muntenegrului în 2006.

[3]Autostrada Belgrad–Bar este un proiect de autostradă care va face legătura între capitala sârbă Belgrad și Bar, principalul port maritim al Muntenegrului. Italia, Muntenegru și Serbia fac lobby pentru acest proiect, care este adesea menționat ca parte a Coridorului XI sau 4B propus – un coridor de autostradă/feribot care leagă Bari, Bar, Belgrad și București. Din partea sârbă, construcția drumului a început în 2012 pe o porțiune de 40,3 kilometri Ljig – Preljina pe partea de nord a traseului, care a fost dat în exploatare în 2016. Din partea muntenegreană, construcția drumului a început pe 11 mai 2015. Partea muntenegreană a autostrăzii este cunoscută sub numele de autostrada Bar-Boljare. Va avea 165 km lungime și, de departe, cel mai mare preț. Proiectul a devenit subiect de controversă în 2021, după dezvăluiri conform cărora acordurile de împrumut între China și Muntenegru pentru a finanța proiectul au fost rezultatul unor acte de corupție și termenii acordului făceau nerealist faptul că Muntenegru își va putea îndeplini obligațiile în baza acordului.