1. Rusia și-a intensificat fluxurile financiare ilicite în Balcanii de Vest

În 24 iulie 2023, conform unui nou raport al Inițiativei Globale Împotriva Crimei Organizate Transnaționale (GI-TOC)[1], Balcanii de Vest sunt catalogați ca fiind o poartă pentru circulația ilegală a masei monetare rusești peste granițe. Din analizele făcute, se apreciază că această situație se datorează statului de drept slab și prezenței semnificative a criminalității organizate în regiune.

În același context, caracterul „gri” al economiei din țările din Balcanii de Vest, dar și războiul din Ucraina, au permis Rusiei să intensifice fluxurile financiare ilicite (FFI), fapt care îi facilitrează intervenția în procesele cheie de adoptare a deciziilor în regiune.

„Poziția geografică strategică a Balcanilor, care acționează ca o poartă de intrare între Asia și Europa de Vest, împreună cu un ecosistem de captare a statului, slăbiciuni instituționale, crima organizată și o economie subterană în dezvoltare, fac regiunea deosebit de susceptibilă la existența FFI-urilor”, a subliniat Vanya Petrova, autoare a raportului.

„Acest aspect a fost exploatat activ de jucători importanți precum Rusia, China și Emiratele Arabe Unite pentru a influența adoptarea deciziilor pe piețele și în instituțiile cheie. Kremlinul a profitat în mod repetat de integrarea sa în sistemul financiar occidental pentru a exploata lacunele procesului de guvernare prin efectul coroziv al finanțării ilicite. Acest pericol a căpătat dimensiuni noi și potențial mai mare odată cu debutul războiului Rusiei în Ucraina”, a mai adăugat V. Petrova.

FFI-urile globale sunt estimate a fi în valoare de aproximativ 1-1,6 trilioane de dolari anual, reprezentând 3-5% din produsul intern brut mondial. Cu toate acestea, potrivit V. Petrova, în Balcanii de Vest, cifra este de aproximativ 6% din PIB-ul regiunii.

Rușii evită sancțiunile în Balcanii de Vest punând în operă „acțiuni combinate de captură de stat și mass-media, divizarea etnică, menținerea unui ritm lent de aderare la UE și moștenirea părtinirii cognitive ruse”. Potrivit raportului, din 2014, Bosnia și Herțegovina (BiH), Bulgaria și Serbia nu au urmat sancțiunile adoptate de UE împotriva Rusiei, în timp ce atât Macedonia de Nord, cât și Muntenegru au oferit așa-zisa cetățenie pentru investiții cetățenilor ruși, în ciuda criticilor din partea UE. Albania nu a continuat încă un program de „amnistie fiscală” care să permită oricărui cetățean albanez sau străin să depună până la două milioane de euro în bani nedeclarați în sistemul bancar, dar nici nu a renunțat la idee. Contrabanda cu persoane, arme și bani gheață a facilitat activitatea ilegală de la începutul războiului din Ucraina. Sumele de bani de contrabandă sunt ascunse în principal în mașini sau printre produse legitime, în tiruri sau containere. Potrivit raportului, la scurt timp după începutul războiului în 2022, refugiații ucraineni au luat bani nedeclarați cu ei în Europa; soția unui fost deputat ucrainean a fost prinsă la un punct de trecere a frontierei pentru refugiați cu 28 de milioane de dolari SUA și 1,3 milioane de euro în timp ce încerca să intre în Ungaria. Într-un alt caz, un fost general al serviciului de securitate al Ucrainei, presupus colaborator rus, a fost reținut la granița dintre Serbia și Macedonia de Nord cu 600.000 de euro în numerar, o sumă mare în dolari SUA, diamante și smaralde de valoare necunoscută.

De asemenea, există o utilizare intensă a canalelor secrete pentru transferurile ilegale de bani în Albania. Fluxurile sunt adesea imposibil de distins prin amestecarea cu câștiguri în „afaceri intensive în numerar, cum ar fi restaurante, baruri, saloane de înfrumusețare, benzinării, parcări private și companii de taxi”, unde acești bani ilegali sunt spălați. Raportul explică, de asemenea, că o altă formă de FFI este frauda cu combustibil. Aceasta include adesea evaziunea în domeniul tarifelor vamale prin declararea unor cantități mai mici de produs petrolier prin vânzarea combustibilului de la navele de pe Dunăre către pescari. O tendință mai recentă, se arată în raport, este achiziționarea de combustibil la prețuri mai mici din Ungaria și revânzarea acestuia în Serbia.

Piața unică a UE are o politică de TVA zero pentru facturile între intermediari, ceea ce a permis să înflorească frauda în materie de TVA. V. Petrova a mai subliniat că „în decembrie 2022, Parchetul European (EPPO) a descoperit ceea ce se crede a fi cea mai mare fraudă carusel TVA investigată vreodată în UE, responsabilă pentru o pierdere estimată a contribuabililor din UE de 2,2 miliarde de euro, incluzând Bulgaria și Croația, precum și țări terțe precum Albania și Serbia”. „În general, aceasta și facturarea greșită comercială rămâne cel mai proeminent canal prin care IFF-urile circulă în și din Balcanii de Vest”, subliniază V. Petrova. Facturarea greșită comercială include tranzacții false atunci când nu are loc nicio afacere reală.

Comentariu:

După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie anul trecut, au fost introduse multe sancțiuni, inclusiv înghețarea de către țările G7 a rezervelor rusești în valoare de aproximativ 315 miliarde de dolari SUA deținute la Banca Centrală a Rusiei.

A devenit foarte clar că modalitățile folosite de elitele ruse pentru a evita sancțiunile includ „spălarea banilor prin achiziționarea de bunuri imobiliare și prin afaceri; utilizarea profesioniștilor pentru a deschide conturi bancare, a iniția tranzacții bancare, a transfera fonduri și a crea structuri corporative care le susțin direct sau indirect; utilizarea structurilor complexe de proprietate pentru a evita identificarea și utilizarea jurisdicțiilor terților și a informațiilor comerciale false pentru a facilita expedierea de mărfuri sensibile către Rusia”.

Raportul îndeamnă Europa să-și decupleze în continuare economia de Rusia, o analiză de rețea și sancționare a investițiilor strategice rusești în Balcani și „să acorde prioritate integrării Balcanilor în lansarea noii Autorități Anti-Spălarea Banilor (AMLA) și coordonându-și acțiunile cu FinCEN din SUA și cu instituțiile de informații financiare din fiecare stat membru al UE”.

2. Traficul de droguri este în creștere în Balcanii de Vest

Tot noul raport al Inițiativei Globale Împotriva Crimei Organizate Transnaționale (GI-TOC), publicat în 24 iulie, face cunoscut că războiul din Ucraina, care a început în februarie 2022, ar fi favorizat rute de trafic de droguri din și prin acea țară către regiunea balcanică. Raportul spune că fluxurile tradiționale de droguri au fost perturbate, cel puțin temporar, din cauza prezenței militare puternice în Europa de Est și par să fi crescut de-a lungul „rutei balcanice”.

„Rutele tradiționale ale drogurilor, cum ar fi cele pentru cocaina din America Latină până în portul Odesa (Ucraina), s-au redus. În schimb, fluxurile de-a lungul rutelor alternative, cum ar fi ruta Balcanică, par să se fi intensificat”, se arată în raportul în care s-a analizat impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor principalelor droguri, cum ar fi canabisul, cocaina, heroina și drogurile sintetice. Se spune că cererea în creștere de canabis în rândul militarilor și deficitul de aprovizionare locală în Ucraina „pot fi satisfăcute din ce în ce mai mult de producătorii tradiționali de canabis din Albania, Macedonia de Nord și, mai recent, Kosovo”. Acest lucru ar putea provoca, de asemenea, fluxuri mai mari de heroină în Europa de Sud-Est din cauza schimburilor de canabis cu heroină pe ruta Balcanilor.

Raportul subliniază că porturile bulgare și românești de la Marea Neagră au înregistrat activități comerciale crescute din cauza închiderii porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

În același context, tot în raport este subliniat și faptul că, „în cazul în care aceste operațiuni comerciale sporite nu sunt însoțite de o creștere corespunzătoare a investițiilor în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna, despre care se spune că nu au personal suficient, ar putea fi expuse în continuare la afluxurile de cocaină, heroină și precursori de droguri sintetice”. Drept urmare, se așteaptă ca și creșterea fluxurilor de heroină în Europa de Sud-Est să contribuie la aprovizionarea Europei de Vest și Ucrainei din cauza întreruperii fluxurilor pe alte rute. În cele din urmă, raportul spune că războiul și stresul post-traumatic ar putea crește și consumul de droguri în Ucraina. „Cererea locală de noi substanțe psihoactive este în creștere în Ucraina și în regiunea mai largă de vest a Mării Negre, fiind de remarcat că, în acest context, sunt menționate în raport și România și Bulgaria.

Comentariu:

Raportul avertizează că „afectarea procesului de gestionare a securității frontierei dintre Ucraina și țările ei vecine din vest duce la oportunități atât pentru crima organizată din Ucraina, cât și pentru cea din Rusia de a-și opera și gestiona afacerile din Europa de Sud-Est, datorită posibilității de a falsifica documente și a primi pașapoarte datorită investițiilor lor în țările din regiune”.

3. Uniunea Europeană (UE) a suspendat sprijinul financiar pentru agricultura din Albania din cauza suspiciunilor de corupție

În 19 iulie, delegația UE în Albania a făcut cunoscut opiniei publice că fondurile alocate acestei țări candidată la integrare au fost suspendate ca măsură preventivă, pentru a proteja interesele financiare ale UE, în urma unei investigații a oficiului antifraudă al UE cu privire la presupusa utilizare abuzivă a fondurilor.

De fapt, Comisia Europeană a suspendat fondurile alocate agriculturii albaneze din cauza suspiciunii de corupție. Este de remarcat că mass-media albaneză a raportat mai devreme că fondurile au fost suspendate, făcând referire la surse din guvernul Albaniei.

„Comisia Europeană a informat guvernul Albaniei că a luat măsuri preventive pe baza informațiilor preliminare furnizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă, în urma unei investigații privind acuzațiile de corupție în timpul implementării programului IPARD II”, Delegația a mai subliniat: „Ca măsură preventivă menită să protejeze interesele financiare ale UE, Comisia Europeană a întrerupt temporar plățile către autoritățile albaneze pentru cheltuielile efectuate în cadrul programului IPARD II”.

Instrumentul de asistență pentru preaderare IPA include sprijin pentru programele IPA de dezvoltare rurală – IPARD – și își propune să ajute țările candidate la UE să-și dezvolte agricultura. Actualul program IPARD III a alocat aproximativ 112 milioane de euro pentru Albania dintr-un buget total de aproape un miliard alocat pentru cele cinci țări din regiune candidate la UE.

Comentariu:

Corupția este percepută ca fiind răspândită în și Albania. În urmă cu câteva zile, Parchetul Special a primit permisiunea de a-l aresta pe Arben Ahmetaj, un fost viceprim-ministru și cel mai înalt funcționar care se confruntă cu acuzații de corupție în ultimele trei decenii. Comisia Europeană a subliniat că ancheta Oficiului Antifraudă este în desfășurare și nu poate comenta eventualele rezultate ale investigației. „Când Oficiul European de Luptă Antifraudă va transmite raportul final, Comisia Europeană va informa autoritățile albaneze și, pe baza concluziilor raportului, va întreprinde măsurile necesare pentru a proteja interesele financiare ale UE”, se arată în comunicat.

4. Liderii din Republica Srpska accentuează divizarea Bosniei și Herțegovinei (BiH)

În 20 iulie, Adunarea Naţională din Republica Srpska (RS) a adoptat amendamente la Codul Penal al entităţii majoritare sârbe din Bosnia și Herţegovina (BiH) despre care jurnaliştii şi activiştii în drepturile omului spun că vor incrimina defăimarea şi vor înăbuşi libertatea de exprimare.

Adunarea Națională a adoptat amendamentele în ciuda lunilor de proteste ale organizațiilor interne și internaționale, precum și ale jurnaliştilor care au cerut parlamentarilor să renunţe la modificări. Amendamentele spun că a face declarații rău intenționate sau neadevărate despre o persoană echivalează cu defăimarea, ceea ce face din acest fapt o infracțiune pedepsită cu amenzi. Legea a fost adoptată în ciuda criticilor că reprezintă un atac la libertatea de opinie și exprimare și un pas către introducerea cenzurii. „Prin adoptarea acestei legi, veți avea o situație în care un criminal și un bărbat care a spus o glumă despre un politician într-un bar joacă șah în închisoare”, a declarat Igor Crnadak, reprezentant al Partidului Progresului Democrat de opoziție.

Experții ONU în drepturile omului și-au exprimat alarma cu privire la adoptarea recentă a amendamentelor menționate, care riscă să aibă un impact negativ asupra libertății de exprimare în BiH și contribuie la un climat de micșorare a spațiului civic. „BiH a dat un exemplu bun în regiune prin dezincriminarea defăimării în urmă cu 20 de ani, care poate ar trebui să fie abordată doar prin dreptul civil. Reincriminarea defăimării este un regres major pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare, nu numai în RS, ci în întreaga țară”, au subliniat diverși experți. Aceștia au avertizat că incriminarea defăimării are un impact negativ asupra situației drepturilor omului, în special asupra discursului politic liber și incluziv; dreptul de a căuta, primi și distribui informații și libertatea presei.

Adoptarea amendamentelor contravine tendinței globale de dezincriminare a defăimării, inclusiv în Europa, unde mai multe state membre ale UE și membri candidați au abrogat calitatea penală a defăimării sau au luat măsuri pentru abandonarea acesteia. Legislativul entității RS a adoptat amendamentele în ciuda apelurilor larg răspândite și clare împotriva acestei mișcări regresive, inclusiv din partea jurnaliștilor, a actorilor societății civile și a organizațiilor și mecanismelor internaționale pentru drepturile omului. Experții s-au angajat anterior cu BiH, în martie 2023, exprimându-și îngrijorarea cu privire la implicația modificărilor propuse și îndemnând autoritățile să le abroge.

Comentariu:

Este de remarcat că ministrul justiției al RS, Milos Bukejlovic, a spus că „insinuările” prin titluri și texte au creat o imagine „incorectă” conform căreia incriminarea calomnierii favorizează indivizii și nu cetățenii. Sute de jurnaliști și activiști pentru drepturile omului au mărșăluit la Parlamentul din Banja Luka, capitala RS, pe 18 iulie, pentru a protesta împotriva amendamentelor, care au fost introduse de președintele RS, Milorad Dodik. Legislativul a adoptat modificările într-un proiect de amendament în martie 2023, care a fost apoi supus unei perioade de două luni pentru a permite dezbaterea publică. În urma discuţiilor tulburi în care jurnaliştii şi organizaţiile care reprezintă societatea civilă i-au acuzat pe parlamentari că au încercat să aducă mass-media sub controlul statului, amenzile au fost reduse în proiectul final de lege de la un maxim iniţial de 60.000 de euro la între 1.000 şi 3.000 de euro.

[1] Este o organizație independentă a societății civile, cu sediul în Geneva (Elveția), cu un secretariat dispersat la nivel global și un consiliu consultativ la nivel înalt. Membrii rețelei sale includ experți în domeniul aplicării legii, al guvernării și al dezvoltării.