1. Noi reguli adoptate de autoritățile din Serbia, privind permisele de ședere și permisele unice eliberate pentru cetățenii străini

Autoritățile din Serbia au adoptat recent mai multe amendamente la Legea privind străinii și Legea privind angajarea străinilor, această nouă legislație influențând semnificativ statutul persoanelor fizice care dețin sau solicită permise de ședere sau de muncă în Serbia.

Unele dintre aceste documente legislative au intrat în vigoare în 04 august 2023, în timp ce altele, inclusiv introducerea unui nou permis unic de ședere în Serbia, vor fi implementate și vor intra în vigoare la 01 februarie 2024.

Următoarele modificări au intrat în vigoare la 04 august 2023:

• Permisele de ședere temporară (PST) sunt acum valabile până la trei ani (în loc de un an cât era prevăzut anterior).
• Deținătorii de PST pot depune acum cereri de extindere până la data expirării permisului lor actual deținut. Anterior, au fost obligați să depună cererile de prelungire cu mai puțin de 30 de zile înainte de expirarea permisului actual.
• Deținătorii de PST sunt acum eligibili să aplice pentru reședință permanentă după ce au locuit în Serbia timp de trei ani consecutivi (termen în scădere de la cinci ani).
• Parlamentul sârb poate stabili acum condițiile necesare care trebuie îndeplinite pentru eliberarea PST pentru categorii speciale ale resortisanților din state terțe (de exemplu, investitori, așa numiți nomazi digitali, profesioniști cu înaltă calificare). În acest context, în viitor se așteaptă emiterea de detalii suplimentare de către autoritățile sârbe cu privire la cerințele de eligibilitate pentru aceste categorii.

Începând cu 01 februarie 2024, guvernul va începe să emită permise unice pentru resortisanții eligibili din țări terțe și vor intra în vigoare următoarele modificări:

• În general, permisele unice vor fi eliberate cu o perioada inițială de valabilitate de până la trei ani (în loc de un an cât este prevăzut în prezent pentru permise de muncă și PST).
• Deținătorii de permise unice vor putea prelungi aceste autorizații timp de până la trei ani. Prelungirile vor fi aprobate de la caz la caz.
• Permisul unic va fi eliberat ca document biometric. În prezent, permisele de muncă și PST sunt eliberate fizic.
• Guvernul va procesa cererile de permis unic în 15 zile (în scădere de la 60 de zile cumulat pentru permise de muncă și PST).
• Persoanele fizice vor putea începe să lucreze în Serbia din ziua în care depun o cerere de eliberare a permisului unic. În prezent, solicitanții de permis de muncă pot începe să lucreze numai după ce au primit permisul.
• În contextul angajatorilor care sponsorizează solicitanții de permis unic, va fi necesar un contract de muncă local (sârb) pentru a efectua un test pe piața muncii timp de patru zile (în scădere de la 10 zile în prezent pentru angajatorii care sponsorizează permise de muncă și PST pentru angajații locali) înainte de angajarea acestor persoane.
• Deținătorii de permis unic își vor putea schimba locul de muncă, funcția sau angajatorul prin aplicarea și obținerea consimțământului de la Agenția Sârbă de Ocupare a Forței de Muncă, fără a anula permisul lor existent. În prezent, deținătorii de permis de muncă trebuie să își anuleze permisul existent și să obțină unul nou în caz că schimbă postul sau angajatorul.
• Deținătorii de permis unic vor putea depune cerere de prelungire până la data expirării permisului lor (nu mai devreme de 90 de zile). În prezent, deținătorii de PST trebuie să depună cererile de prelungire cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului.
• Persoanele aflate în întreținerea deținătorilor de permis unic care obțin autorizație de ședere în scopuri de unificare familială vor fi eligibilă să lucreze în Serbia. În prezent, persoanele aflate în întreținerea persoanelor deținătoare a permisului de muncă și titularii PST, care obțin autorizație de ședere în scopuri de unificare familială, nu pot lucra.
• Deținătorii de permis unic vor fi eligibili să solicite ședere permanentă în Serbia în mod continuu timp de trei ani (în scădere față de cinci ani în prezent pentru deținătorii de permis de muncă și PST).

Comentariu:

Se așteaptă ca aceste modificări să ofere angajatorilor sârbi un acces mai mare la profesioniști internaționali și să reducă timpul și costurile asociate complexului proces în care sunt angrenați cetățenii străini pentru a obține autorizația de muncă și permisul de ședere în Serbia.

 2. SUA sancționează patru lideri sârbi bosniaci din Bosnia și Herțegovina (BiH)

În 31 iulie 2023, Departamentul de Trezorerie al SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a nominalizat și sancționat un oficial de la nivelul central al statului Bosnia și Herțegovina (BiH) și trei oficiali guvernamentali de la nivelul entității sărbilor bosniaci, Republica Srpska (RS), acești patru lideri fiind catalogați ca drept direct responsabili pentru încurajarea adoptării unei legi a Adunării Naționale a Republicii Srpska (ANRS), care intenționează să declare inaplicabile în RS deciziile Curții Constituționale din BiH (CC BiH), obstrucționând astfel punerea în aplicare a Acordului de pace de la Dayton (DPA).

„Această acțiune amenință stabilitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a BiH și pacea greu obținută, susținută prin Acordul de pace de la Dayton. Acest comportament amenință și mai mult traiectoria viitoare a țării și integrarea cu succes în instituțiile euro-atlantice”, a declarat subsecretarul pentru Terorism și Informații Financiare din cadrul Trezoreriei SUA, Brian E. Nelson, care a completat: „Vom continua să sprijinim poporul BiH în eforturile lui de a menține statul de drept și de a ne asigura că pacea și prosperitatea vor prevala”.

Președintele RS, Milorad Dodik a sponsorizat introducerea Legii privind neaplicarea deciziilor CC BiH în ANRS și a fost principalul susținător al adoptării acesteia. SUA l-au nominalizat pe M. Dodik, la 05 ianuarie 2022, drept responsabil, complice sau a persoană implicată direct sau indirect în încălcarea legii care a obstrucționat sau amenințat implementarea DPA, precum și pentru activități de corupție. De asemenea, SUA l-au acuzat anterior pe M. Dodik, pe 17 iulie 2017, pentru obstrucționarea DPA.

După adoptarea legii menționate de către ANRS, Înaltul Reprezentant în BiH și-a exercitat autoritatea, la 01 iulie 2023, pentru a anula legislația menționată, condamnând public legea ca subminând ordinea constituțională regională, statul de drept și împărțirea puterilor. În ciuda acțiunii Înaltului Reprezentant de a anula legea, M. Dodik a semnat legea pentru intrarea ei în vigoare, la 7 iulie 2023.

Deciziile adoptate de SUA se bazează pe sancțiunile și restricțiile anterioare privind vizele, menite să promoveze responsabilitatea persoanelor care subminează procesele sau instituțiile democratice. Aceste acțiuni fac parte din eforturile mai ample ale guvernului SUA de a promova pacea, stabilitatea și guvernarea democratică funcțională în regiunea Balcanilor de Vest.

Comentariu:

Procesul prin care sunt adoptate legile în ANRS arată clar că persoanele vizate în acțiunea SUA poartă responsabilitatea pentru solicitarea sesiunii speciale, din 27 iunie, a ANRS pentru a vota această lege controversată.

În iunie 2023, Adunarea Națională a Republicii Srpska a aprobat două legi, una care invalidează deciziile Curții Constituționale la nivel de stat în RS, cealaltă împiedicând publicarea în Monitorul Oficial al entității a deciziilor adoptate de către supraveghetorul internațional al BiH, Înaltul Reprezentant.

Matthew Miller, purtătorul de cuvânt al ambasadei SUA la Sarajevo, a descris noua lege drept „o încercare nespusă de a submina instituțiile statului”.

ANRS îi creditează pe Radovan Višković[1], Nenad Stevandić[2] și Željka Cvijanović[3] pentru că au solicitat sesiunea specială din 27 iunie, iar Milos Bukejlovic[4] a prezentat legea ANRS în numele guvernului RS. În consecință, aceste patru persoane sunt catalogate ca fiind responsabile pentru încurajarea adoptării acestei legislații care amenință respectarea DPA. Președintele ANRS, N. Stevandić a cerut public, de asemenea, adoptarea Legii privind neaplicarea deciziilor CC BiH și a convocat sesiunea în care a votat în sprijinul legii. Numele și funcția sa de președinte sunt stipulate în partea de jos a deciziei. Prim-ministrul RS, R. Višković a promovat, de asemenea, Legea privind neaplicarea deciziilor CC BiH, numind-o un răspuns legitim. În calitatea sa oficială, R. Višković a condamnat public CC din BiH pentru deciziile recente pe care le consideră nefavorabile RS.

Membra sârbă a președinției BiH, Ž. Cvijanović, s-a întâlnit, de asemenea, cu M. Dodik și și-a afirmat unitatea completă cu el în ceea ce privește deciziile viitoare înainte de adoptarea legii. Ž. Cvijanović a apărat public acțiunea, după ce a fost adoptată Legea privind neaplicarea deciziilor CC din BiH.

În calitate de ministru al justiției din RS, M. Bukejlovic poartă, de asemenea, responsabilitatea pentru pregătirea Legii privind neaplicarea deciziilor CC din BiH. M. Bukejlovic a aprobat legea într-o declarație adresată ANRS, cerând să fie adoptă legea pentru a demonstra „unitatea” RS. Instituțiile și pozițiile guvernamentale pe care aceste patru persoane le reprezintă și le dețin nu sunt ținta acțiunilor OFAC, ci doar indivizii înșiși. OFAC îi desemnează pe cei patru a fi responsabili sau complici sau a fi implicați direct sau indirect într-o încălcare sau un act care a obstrucționat sau a amenințat punerea în aplicare a oricărui acord regional de securitate, pace, cooperare sau recunoaștere reciprocă sau cadru sau mecanism de responsabilitate legate de Balcanii de Vest, inclusiv Acordul Prespa din 2018, Acordul-cadru de la Ohrid din 2001, Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, Acordul de la Dayton sau Concluziile Consiliului Conferinței pentru Implementarea Păcii desfășurată la Londra, în decembrie 1995, inclusiv deciziile sau concluziile Înaltului Reprezentant al Consiliului de Implementare a Păcii sau ale comitetului director al acestuia; sau Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie sau, în ceea ce privește tot fosta Iugoslavie, Mecanismul Internațional Residual pentru Tribunalele Penale.

Ca urmare a sancțiunilor adoptate, toate proprietățile și interesele pe teritoriul SUA ale celor patru persoane sunt blocate și trebuie raportate la OFAC. Toate tranzacțiile efectuate de persoane din SUA în (sau care tranzitează) SUA, care implică orice proprietate sau interese în proprietatea acelor persoane desemnate sau blocate în alt mod, sunt interzise, cu excepția cazului în care sunt autorizate sau scutite printr-o licență generală sau specifică emisă de OFAC. Interdicțiile includ efectuarea oricărei contribuții sau furnizarea de fonduri, bunuri sau servicii de către sau în beneficiul oricărei persoane blocate sau primirea oricărei contribuții sau furnizare de fonduri, bunuri sau servicii de la o astfel de persoană. În plus, instituțiile financiare și alte persoane care se angajează în anumite tranzacții sau activități cu persoanele sancționate se pot expune la sancțiuni sau pot face obiectul unei acțiuni de executare.

3. Cetățean bosniac, suspectat de planificarea unui atac terorist în Bosnia și Herțegovina (BiH)

După ce a interogat persoana suspectă, procurorul Departamentului de Terorism al Parchetului BiH a înaintat Curții Bosniei și Herțegovinei (BiH) o propunere de dispunere a măsurii de reținere pentru suspectul Mirza Kapić, născut în 1980, în Banja Luka, rezident în Zenica, cetățean din BiH, condamnat anterior pentru o crimă teroristă.

Astfel, în 09 august 2023, Curtea BiH a emis un ordin de arestare pentru o lună a lui Mirza Kapić, un bosniac care este suspectat acum că a planificat un atac terorist asupra unei moschei din BiH în coordonare cu așa-numitul Stat Islamic (ISIS).

„Suspectul este cercetat și este acuzat că în ultima lună a stabilit contacte prin canale de comunicații electronice, cu persoane care susțin mișcări radicale și structuri care colaborează cu așa-numitul ISIS”, s-a precizat în comunicatul Parchetului. Mai mult, „în corespondența sa, și-a exprimat dorința de a efectua un atac cu dispozitiv exploziv asupra unei moschei din BiH la sfârșitul lunii iulie a acestui an”, dar nu s-a specificat care.

Ca urmare, procurorii au propus reținerea lui M. Kapić din cauza pericolului ca acesta să împiedice ancheta, să ascundă probe, să exercite influență asupra martorilor și complicilor sau să efectueze chiar atacul planificat. Potrivit Procuraturii, M. Kapić a căutat să obțină îndrumări de la așa-zișii susținători ai ISIS cu privire la fabricarea unui dispozitiv exploziv cu un detonator care ar putea fi declanșat prin intermediul telefonului mobil. El ar fi avut intenția de a viza oamenii de știință din comunitatea islamică care emit declarații împotriva jihadiștilor și fac cunoscuți către structurile de aplicare a legii din BiH, susținătorii mișcărilor radicale.

Activitățile de privare de libertate a suspectului, precum și perchezițiile în facilitățile pe care le folosește, au fost realizate într-o acțiune coordonată de către Parchetul BiH și Agenția de Stat pentru Investigații și Protecție (SIPA)[5] pe baza ordinelor Curții din BiH.

Comentariu:

Curtea BiH este cea mai înaltă instanță ordinară din BiH. A fost înființată la 03 iulie 2002 de Parlamentul BiH cu Legea privind Curtea BiH, promulgată anterior, la 12 noiembrie 2000, de Înaltul Reprezentant pentru BiH.

Curtea BiH, cu sediul în Sarajevo a fost necesară pentru a asigura protecție judiciară în chestiunile care, în conformitate cu Constituția BiH, sunt de competența Curții BiH, cum ar fi lupta împotriva terorismului, crime de război, trafic de persoane, crime organizate și economice.

Curtea BiH este un organ judiciar care nu are un mandat limitat în timp. Spre deosebire de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII), a cărui activitate este reglementată de Statutul emis de Consiliul de Securitate al ONU și de Regulamentul adoptat de judecătorii TPII, Curtea BiH emite verdicte în conformitate cu legile statului BiH. Pe lângă faptul că judecătorii și procurorii internaționali au lucrat la Curtea BiH și la Procuratura BiH (până în 2009), funcțiile cheie sunt deținute de cetățenii BiH. Procesele se desfășoară într-una dintre limbile oficiale ale BiH în conformitate cu legislația națională, în timp ce persoanele condamnate își ispășesc pedeapsa în închisorile din BiH.

Persoana arestată, M. Kapić a mai fost condamnată anterior la un an și zece luni de închisoare pentru implicarea sa în conflictul din Siria și deținerea ilegală de arme. Acum va rămâne în detenție până pe 04 septembrie 2023 sau până la o nouă decizie a instanței.

Potrivit unei analize făcute cunoscute în mass-media, instanțele din BiH au condamnat 39 de persoane la un total de aproximativ 164 de ani de închisoare pentru că au participat la diverse acțiuni de luptă în străinătate și pentru comiterea, planificarea și pregătirea actelor teroriste. Instanțele au achitat trei inculpați, dar au condamnat la mai puțin de doi ani de închisoare, în medie, persoanele care au plecat ilegal să lupte în străinătate.

4. A fost desemnat premierul Muntenegrului care va forma noul guvern la Podgorica

În 10 august 2023, liderul formațiunii politice Europe Now, Milojko „Mickey” Spajić^[[6], a fost nominalizat ca prim-ministru desemnat al Muntenegrului și are acum 90 de zile pentru a forma un nou guvern.

Nominalizarea a fost făcută de actualul președinte muntenegrean, Jakov Milatović, care l-a propus pe liderul mișcării politice de centru Europe Now, drept prim-ministru desemnat al țării.

În acest context, este semnificativ a menționa aici că, la alegerile parlamentare din 11 iunie 2023, mișcarea Europe Now a câștigat 24 de locuri în parlamentul muntenegrean, care are un total de 81 de locuri, în timp ce blocul de opoziție condus de Partidul Democrat al Socialiștilor a câștigat 21 de locuri.

În timpul consultărilor cu președintele muntenegrean, privind candidații pentru funcția de prim-ministru desemnat, liderii formațiunii Muntenegrul Democrat, a două coaliții etnice albaneze, ai partidului bosniac, ai Inițiativei Civice Croate și ai Partidului Popular Socialist pro-sârb au susținut candidatura lui M. Spajić, acesta din urmă refuzând să negocieze cu Partidul Democrat al Socialiștilor din opoziție și cu mișcarea civică United Reform Action (URA) a premierului în exercițiu, Dritan Abazović[7].

Jakov Milatović a subliniat că M. Spajić are în prezent sprijinul unei majorități de 44 de parlamentari. Potrivit Constituției, M. Spajić are 90 de zile pentru a propune cabinetul și pentru a obține sprijinul a cel puțin 41 de parlamentari.

„De la M. Spajić și de la celelalte părți aflate în negocieri, așteptăm responsabilitate și oportunitate în acest proces. Avem nevoie de un guvern pro-european stabil, care să se concentreze pe economie și să inițieze reforme judiciare și electorale”, a declarat J. Milatović într-o conferință de presă, președintele muntengrean adăugând că: „Lui M. Spajić i s-a dat o mare responsabilitate și dacă nu poate forma un guvern, poate returna mandatul și voi propune un nou candidat”.

Comentariu:

Spajić, în vârstă de 36 de ani, a fost ministru al finanțelor și asistenței sociale într-un guvern de experți nepartizan, care a fost format după o victorie istorică a trei blocuri de opoziție asupra Partidului Democrat al Socialiștilor, în 2020.

În decembrie 2021, parlamentul a adoptat programul de reformă fiscală al Europe Now și a majorat salariul minim de la 250 la 450 de euro, în timp ce salariile medii au crescut de la 530 la 670 de euro. Programul a fost creat de M. Spajić și apoi ministrul dezvoltării economice de la acea vreme, J. Milatović, pentru a reduce diferența dintre salariul minim și prețurile bunurilor de bază, a eliminat contribuțiile la sănătate, decizie pe care opoziția și unele partide din coaliția de guvernământ au criticat-o.

În ciuda sprijinului public pentru reformele sale economice, M. Spajić a fost criticat și de oponenții politici și de organizațiile societății civile pentru lipsa de transparență. În decembrie 2020, guvernul a contractat un împrumut de 720 de milioane de euro pentru a menține stabil sistemul finanțelor publice, dar acordul a fost încheiat fără consultarea parlamentului. În iunie 2023, prim-ministrul în exercițiu, D. Abazović, și ministrul de interne Filip Adžić au formulat acuzații și au cerut investigarea informațiilor conform cărora comerciantul de criptomonede din Coreea de Sud, Do Kwon, ar fi avut relații financiare cu M. Spajić. D. Abazović a susținut că Do Kwon a trimis o scrisoare oficialilor statului în care susținea că a finanțat formațiunea politică, Europe Now, dar M. Spajić a negat afirmațiile. Pe 19 iunie, Procuratura a deschis o anchetă cu privire la aceste afirmații. Tot pe 19 iunie, Tribunalul din Podgorica i-a condamnat pe Do Kwon și asociatul său, Han Chang-joon, la patru luni de închisoare, fiecare pentru falsificarea documentelor de identitate.

În acest context, nu trebuie omis nici faptul că alegerile anticipate câștigate de Europe Now în iunie 2023 au urmat după aproximativ trei ani de turbulențe politice aproape constante și după căderea a două guverne.

[1] Radovan Višković (născut la 1 februarie 1964) este un politician sârb bosniac care este cel de-al 12-lea și actualul prim-ministru al Republicii Srpska și membru al Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD).

[2] Nenad Stevandić (născut la 12 octombrie 1966) este un politician și medic sârb bosniac. El este al 8-lea Președinte al Adunării Naționale a Republicii Srpska; este președinte al Partidul politic Srpska Unită, fost reprezentant parlamentar (mandat din 2018) al Alianței Social-Democraților Independenți și fost funcționar activ al Partidului Democrat Sârb.

[3] Željka Cvijanović (născută Grabovac, la 4 martie 1967) este un politician sârb bosniac membru al președinției tripartite a BiH. Anterior, ea a fost cel de-al 9-lea președinte al Republicii Srpska, din 2018 până în 2022.

[4] Milos Bukejlovic, ministrul justiției în RS.

[5] Misiunile SIPA sunt: prevenirea eficientă a terorismului, a criminalității organizate, a criminalității financiare grave și a corupției, depistarea și investigarea crimelor de război și protecția martorilor, protecția tuturor cetățenilor din BiH și sporirea sentimentului lor de securitate și încredere în sistemul de securitate, consolidarea cooperării cu publicul și cu alte agenții de aplicare a legii, menținerea poziției de lider și a parteneriatului distinctiv în investigațiile internaționale.

[6]Milojko „Mickey” Spajić (născut la 24 septembrie 1987) este un politician și specialist în domeniul financiar care a ocupat funcția de ministru al finanțelor și bunăstării sociale în guvernul Muntenegrului și în cabinetul lui Zdravko Krivokapić, între 4 decembrie 2020 și 28 aprilie 2022. Este președintele partidului de centru, Europe Now.

[7] Dritan Abazović (născut la 25 decembrie 1985) este un politician muntenegrean este prim-ministru al Muntenegrului din aprilie 2022, ministru interimar al Afacerilor Externe din octombrie 2022 și lider al partidul United Reform Action (URA). Anterior a fost viceprim-ministru în cabinetul lui Zdravko Krivokapić, din 2020 până în 2022. D. Abazović este primul albanez și primul musulman care a ocupat funcția de prim-ministru al Muntenegrului. În prezent, este al patrulea cel mai tânăr lider de stat din lume.