În contextul loviturii de stat care a avut loc în 26 iulie în Niger, liderii forțelor armate din statele care fac parte din Comunitatea Economică a Statelor Africii de Vest (ECOWAS), au decis săptămâna trecută să constituie o forță militară de rezervă, care se află în așteptare pentru a interveni în Niger și pentru a pune în aplicare deciziile care vor fi adoptate pentru restabilirea ordinii constituționale.

În 17 august, a început reuniunea liderilor militari din ECOWAS la sediul forțelor armate din Ghana, această întâlnire urmând a se încheia în după-amiază zilei de 18 august, după adoptarea unor decizii foarte importante pentru viitorul Africii și al întregii lumi. Întâlnirea menționată are loc după expirarea ultimatului transmis în 30 iulie liderilor militari care au pus în operă lovitura de stat în Niger și care au avut la dispoziție 15 zile pentru a se întoarce în cazărmi și a restabili ordinea constituțională.

Întâlnirea din Ghana are loc după noi violențe, milițiile ucigând cel puțin 17 militari într-o ambuscadă. „Un detașament din armată a fost în 15 august victima unei ambuscade teroriste în apropierea orașului Koutougou, din regiunea Tillaberi, lângă Burkina Faso”, a declarat Ministerul Apărării din Niger. Alți douăzeci de militari au fost răniți, șase grav, fiind cele mai mari pierderi de la lovitura de stat din 26 iulie.

Acțiunile insurgente ale miliției au cuprins regiunea Sahel din Africa de mai bine de un deceniu, izbucnind în nordul Mali, în 2012, înainte de a începe și în Niger și Burkina Faso, în 2015. Așa numita zonă cu „trei granițe” dintre state este în mod regulat scena atacurilor rebelilor afiliați grupărilor Statul Islamic și Al-Qaeda.

Junta care a preluat puterea în Niger a ținut să facă cunoscut că este deschisă discuțiilor pentru soluționarea situației. Cu toate acestea, îl va reține pe președintele demis, Mohamed Bazoum, acesta fiind supus unei urmăriri penale și acuzat de înaltă trădare, fapt care este perceput deja la nivel internațional ca un semn că junta nu este dispusă să caute o cale pașnică de ieșire din criză. Mai mult, este semnificativ de menționat că, în contextul ultimelor evoluții, susținătorii loviturii de stat de luna trecută din Niger au început să recruteze voluntari pentru a lupta împotriva unei potențiale intervenții militare din partea ECOWAS.

Ca urmare, Uniunea Africană, UE, SUA și ONU și-au declarat îngrijorarea cu privire la evoluția situației, cu privire la condițiile de detenție la care este supus M. Bazoum și, mai ales, cu privire la consecințele ce vor fi generate de orice intervenție militară care ar putea destabiliza și mai mult regiunea Sahel. Aici, insurgenți care au conexiune și cu anumite grupuri afiliate Al-Qaeda și Statului Islamic au provocat în ultimul deceniu migrarea a milioane de oameni și au alimentat o criză a foametei. Orice decizie de a recurge la o intervenție militară ar putea fi totuși respinsă de Consiliul de Pace și Securitate al Uniunii Africane, care autorizează organizarea și desfășurarea misiunilor de impunere și sprijinire a păcii.

În acest context, trebuie semnalată și prezența în teritoriu a unor trupe americane, franceze, germane și italiene care au sediul în Niger, aceste forțe militare făcând parte din eforturile internaționale de combatere a evoluțiilor destabilizatoare a situației de securitate din regiune.

Statele vecine Nigerului, Mali și Burkina Faso, ambele fiind conduse de guverne militare care au preluat puterea tot prin lovituri de stat, au făcut cunoscut la nivel internațional că o intervenție armată în Niger ar echivala cu o declarație de război împotriva țărilor lor. Guineea, care se află, de asemenea, sub conducere militară și care a condamnat orice agresiune externă, s-a abținut totuși să facă orice alte comentarii.

Având în vedere pozițiile adoptate, a devenit foarte clar că toate statele membre ECOWAS, cu excepția celor aflate sub conducere militară, sunt gata să participe la forța militară de intervenție în Niger, așa cum a făcut cunoscut comisarul ECOWAS, Abdel-Fatau Musah. „Democrația este ceea ce susținem și este ceea ce încurajăm”, a declarat șeful Statului Major al Apărării din Nigeria, generalul Christopher Gwabin Musa, la începutul întâlnirii de la Accra. „Reuniunea noastră nu este doar pentru a reacționa la evenimente, ci și pentru a parcurge proactiv un curs care are ca rezultat pacea și stabilitatea.”

ECOWAS a deliberat mult timp cu privire la uzul de forță pe care a descris-o drept „ultimă soluție”. La baza adoptării unei astfel de decizii sunt concluziile mai multor echipe de mediere trimise la Niamey și lipsei de consens la care s-a ajuns.

Statele membre ale ECOWAS includ Benin, Burkina Faso, Capul Verde, Coasta de Fildeș, Gambia, Ghana, Guineea, Guineea-Bissau, Liberia, Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Sierra Leone și Togo. ECOWAS are sprijinul blocului regional Comunitatea Economică din Africa Centrală în eforturile de a răsturna lovitura de stat din Niger și de a restabili ordinea constituțională, așa cum a declarat, în 15 august, președintele nigerian și președintele ECOWAS, Bola Tinubu.

În contextul foarte dificil și imprevizibil al evoluțiilor din Niger, putem spune că un interes deosebit ar putea fi proiectat asupra prezenței militare americane în această țară, ridicând semne de întrebare dacă forțele americane vor trebui să părăsească o bază militară mare cu drone pe care oficialii o consideră crucială pentru operațiunile regionale de combatere a terorismului. Baza, situată în apropiere de micul oraș nordic Agadez, este punctul principal de lansare pentru aproape toate operațiunile de informații și supraveghere ale Washingtonului, în Africa de Vest. În acest moment, baza americană de drone pentru regiune, a fost blocată de efectele generate de lovitura de stat din Niger, ca urmare a deciziei juntei de a închide spațiul aerian nigerian.

Atât puterile occidentale, cât și guvernele democratice africane i-au îndemnat pe liderii loviturii de stat să-l repună în funcție pe președintele demis Mohamed Bazoum. Cu toate acestea, după multiple refuzuri și demitere, pentru a depune eforturi pentru negociere, pe 15 august, junta din Niger a declarat că este deschisă la discuții pentru rezolvarea crizei regionale, în timp ce Rusia și SUA au solicitat o soluție pașnică.

Concluzionând, putem spune că este de remarcat că s-au făcut eforturi semnificative, în perioada ce a trecut, pentru echilibrarea situației atât în Niger, cât și în plan regional. Astfel, în săptămâna anterioară, au avut loc discuții la Addis Abeba între reprezentanții ECOWAS și actualii lideri din Niger, sub egida Uniunii Africane.

În 16 august, SUA au făcut cunoscut că un nou ambasador, Kathleen FitzGibbon, va sosi la Niamey pentru a ajuta mediul diplomatic care vizează soluționarea situației create de lovitura de stat.

La rândul său, în 15 august, prim-ministrul civil al Nigerului, Ali Mahaman Lamine Zeine, desemnat de armată, a făcut o vizită neanunțată în Ciad – o națiune cheie din instabilul Sahel, dar care nu este membru al ECOWAS. El s-a întâlnit cu președintele din Ciad, Mahamat Idriss Deby Itno, oferind ceea ce el a descris drept un mesaj de „bună vecinătate și bună fraternitate” din partea șefului regimului din Niger. „Suntem într-un proces de tranziție, am discutat dedesubturile și am reiterat disponibilitatea noastră de a rămâne deschiși și de a vorbi cu toate părțile, dar insistăm asupra independenței țării noastre”, a subliniat Zeine.

Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că prezenta criză din Niger și din Africa și probabilele evoluții pe toate planurile pot agrava în mod semnificativ insecuritatea regională și mondială, un caz precedent și bine cunoscut fiind cel din Ucraina.