1. Noi conflicte etnice care tensionează și mai mult situația în nordul Kosovo și sensibilizează semnificativ situația generală din întreaga regiune a Balcanilor de Vest

În dimineața zilei de 24 septembrie (la ora 3 a.m.), un grup de 30 de sârbi înarmați au atacat o patrulă de poliție kosovară în apropierea satului Banjska (conform unui recensământ efectuat în 2011, ar avea o populație de 465 de locuitori), unul dintre polițiști fiind ucis și un altul rănit. Banjska este un sat situat în regiunea orașului Zvečan, una din cele patru municipalități majoritar sârbe din nordul Kosovo, la 55 de kilometri nord de capitala Priștina. În zona din jurul Mitrovica, din nordul Kosovo, locuiește cea mai mare parte a minorității etnice sârbe din Kosovo.

În aceeași zi, după confruntarea menționată anterior, grupul înarmat s-a baricadat în Mănăstirea Banjska[1] fiind implicat într-ul lung schimb de focuri cu forțele Poliției din Kosovo. Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a declarat pentru opinia publică internațională că a fost un atac terorist și a acuzat Serbia că susține o astfel de acțiune. El a mai subliniat că „aceștia nu sunt cetățeni obișnuiți, aceasta este o grupare cu formare profesionistă”.

Deocamdată, a rămas neclar dacă toți bărbații înarmați au fost reținuți în timpul operațiilor de forțelor de poliție. Biserica Ortodoxă Sârbă a confirmat, de asemenea, că bărbați înarmați au luat cu asalt Mănăstirea din Banjska, unde stăteau și pelerinii din orașul sârbesc, Novi Sad, din nordul Serbiei. În contextul creat, un grup de credincioși și călugări s-a închis în Mănăstirea Banjska pentru propria lor siguranță.

Conform informațiilor vehiculate cu privire la imaginile publicate de autoritățile kosovare, este de subliniat faptul că acel grup era format din bărbați înarmați, îmbrăcați în uniforme. Poliția kosovară a comunicat ulterior într-o declarație a sa că cel puțin trei atacatori au fost uciși și unul arestat în timpul acțiunilor care au avut loc. Alți patru suspecți civili care transportau echipamente radio și arme au fost de asemenea arestați.

Poliția din Kosovo a confirmat, de asemenea, că punctele de trecere a frontierei Jarinje și Brnjak dintre Serbia și Kosovo au fost închise după incident. Comentariile lui A. Kurti la conferința de presă au venit la câteva ore, acesta dând vina pe guvernul sârb și subliniind: „Crima organizată cu sprijin politic, financiar și logistic din partea oficialilor din Belgrad atacă țara noastră”.

La rândul său, misiunea KFOR a NATO a declarat că forțele sale sunt prezente în zonă și „sunt gata să răspundă dacă este necesar”.

La conferința de presă, A. Kurti a mai prezentat și alte fotografii din jurul mănăstirii, subliniind că acestea arată „oameni puternic înarmați, cu echipament militar și măști care se află în jurul mănăstirii”. El a mai spus că „pe lângă jeep-uri, au și vehicule blindate”. Arătând fotografiile, A. Kurti a susținut că într-una dintre cele prezentate se poate observa o persoană neidentificată „care poartă pe spate o rachetă antitanc”, dar și „un jeep fără plăcuță de înmatriculare”. A. Kurti a mai spus că „Poliția din Kosovo a suspectat la început că grupul armat ar fi unul de contrabandiști, dar a ajuns la concluzia că nu este o bandă obișnuită de contrabandă de mărfuri”.

Tot în 24 septembrie, președintele kosovar, Vjosa Osmani, a susținut că violența a fost „orchestrată de bande criminale sârbe” și a descris-o ca un atac la suveranitatea Kosovo. Poliția din Kosovo a mai anunțat în dimineața zilei de 24 septembrie că „în jurul orei 02:34, în Mitrovica de Nord, unitatea de intervenție rapidă a poliției de frontieră a observat la intrarea în satul Banjska că două camioane (fără plăcuțe de înmatriculare) au fost amplasate pe pod blocând intrarea în sat. „Unitățile de poliție au întâmpinat rezistență și s-a tras asupra lor din mai multe poziții diferite cu un arsenal de arme de asalt, inclusiv grenade de mână și o rachetă antitanc”, s-a mai precizat în declarația poliției kosovare. Acest lucru a dus pe lângă moartea unui polițist și la rănirea altor doi, unul dintre ei având nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a se îndepărta schijele.

La câteva ore după incident, misiunea KFOR a NATO a condamnat atacul împotriva poliției din Kosovo și a declarat că va continua să monitorizeze îndeaproape situația din Banjska, iar trupele KFOR sunt prezente în zonă, fiind pregătite să răspundă dacă este necesar. „Poliția din Kosovo, în calitate de prim respondent, are responsabilitatea principală pentru gestionarea incidentului”, s-a subliniat într-o declarație de presă a KFOR.

În 25 septembrie 2023, ministrul afacerilor interne din Kosovo, Xhelal Svecla, a declarat la rândul său, în cadrul unei conferințe de presă, pe fondul unei expuneri de arme și vehicule confiscate de la Banjska, că „niciun civil nu a fost rănit în această acțiune”. Dovezile afișate au inclus diferite tipuri de arme de foc, cartușe, drone, hărți, uniforme militare, veste antiglonț, legături radio, telefoane mobile, alimente, precum și un vehicul blindat și alte 24 de vehicule.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a condamnat „atacul oribil al unei bande armate împotriva ofițerilor de poliție din Banjska, în nordul Kosovo”. „Toate faptele privind atacul trebuie stabilite. Făptuitorii responsabili trebuie să se confrunte cu justiția”, a spus J. Borrell. El a adăugat că „misiunea UE (EULEX) pentru statul de drept în Kosovo, în calitate de al doilea răspuns de securitate, este la fața locului și în contact strâns cu autoritățile și cu forța NATO din Kosovo (KFOR)”.

Ambasadele SUA, Germaniei și Italiei de la Priștina au condamnat, de asemenea, atacul asupra poliției din Kosovo.

La rândul său, Franța condamnă cu fermitate atacul inacceptabil asupra Poliției din Kosovo care a avut loc la 24 septembrie, transmițând condoleanțe familiilor victimelor și solicitând ca vinovații să fie aduși rapid în fața justiției. În același context, este subliniat faptul că gravitatea evenimentelor ce au avut loc în Kosovo subliniază necesitatea urgentă ca atât Serbia, cât și Kosovo să acționeze în mod responsabil pentru a reduce tensiunile și a se reangaja cu bună-credință în dialogul mediat de UE, care este singura modalitate de a reuși normalizarea relațiilor dintre cele două țări și să le permită să facă progrese pentru integrarea în UE.

Comentariu:

Atacul și luptele ulterioare descrise mai sus sunt catalogate ca și constituind una dintre cele mai grave incidente din Kosovo din ultimii ani, după luni de tensiuni crescânde și discuții blocate între Kosovo și Serbia, chiar dacă principalul mediator, Uniunea Europeană (UE), se chinuie de mult timp să se ajungă la un consens. Este semnificativ de menționat că, prim-ministrul kosovar, A. Kurti, a mai declarat într-un interviu acordat pentru The Guardian, înainte de violențele din 24 septembrie, că instabilitatea continuă a făcut din regiune „un loc de joacă pentru jocurile geopolitice ale Federației Ruse și Republicii Populare Chineze”. Mai mult, A. Kurti a descris cea mai recentă întâlnire eșuată din 14 septembrie dintre el și președintele sârb, Aleksandar Vučić, drept o dezamăgire și a spus că trimisul special al UE, Miroslav Lajčák, „și-a pierdut neutralitatea”. Această percepție vine în contradicție cu altă percepție creată și când mediatorii europeni au crezut că au realizat un progres, în februarie 2023, când A. Vučić și A. Kurti s-au întâlnit la Bruxelles și au căzut de acord pentru „calea către normalizare”.

În același context creat, nu se omite faptul că, în conformitate cu legile kosovare, autorităților guvernamentale nu li se permite să intre în proprietăți ortodoxe, inclusiv în biserici și mănăstiri, fără a primi mai întâi permisiunea de la biserica ortodoxă sârbă. Ca urmare, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a condamnat ulterior uciderea ofițerului de poliție kosovar, dar a rămas ferm în a da vina pe A. Kurti pentru persecutarea etnicilor sârbi din Kosovo.

Episcopia Raska-Prizren a Bisericii Ortodoxe Sârbe a condamnat atacul, negând orice implicare și relaționare cu atacatorii. Eparhia a spus într-un comunicat că, din motive de siguranță, „comunitatea mănăstirească și credincioșii s-au închis în reședință, iar biserica mănăstirii este de asemenea securizată”.

„Un grup de credincioși din Novi Sad, inclusiv preotul, starețul Danilo și frații mănăstirii, se aflau înăuntru”, a fost subliniat în comunicat. Mai mult, a mai fost specificat faptul că „dioceza este profund îngrijorată deoarece, potrivit unor rapoarte recente, un grup armat îmbrăcat și dotat cu măști a pătruns pe porțile mănăstirii folosind un vehicul blindat, fiind auzite ocazional focuri de armă”, în același timp, condamnându-se ferm „violența care este folosită în clădirea religioasă a Bisericii Ortodoxe Sârbe și făcându-se apel la toate părțile să se pună capăt conflictului cât mai curând posibil”.

 2. Muntenegru – un alt teatru în Balcanii de Vest al confruntării autorităților cu grupările de crimă organizată și trafic de droguri

Poliția din Muntenegru solicită arestarea a patru cetățeni sârbi și a două persoane necunoscute presupuse a fi implicate în săparea unui tunel în zona de depozitare a Înaltei Curți de Justiție, din Podgorica, unde se păstrează probele proceselor derulate. Conform informațiilor făcute cunoscute de autoritățile muntenegrene, săparea tunelului a durat mai mult de 45 de zile, operațiunea fiind începută de la subsolul unui apartament din apropiere. Apartamentul era închiriat din luna iulie 2023, iar tunelul a fost săpat în timp ce administrația obiectivului vizat și menționat anterior era în vacanța de vară.

În 22 septembrie, ministrul de interne din Muntenegru, Filip Adžić[2], a declarat că poliția va face o cerere la nivel internațional pentru arestarea a patru cetățeni sârbi și a două persoane necunoscute, membrii suspecți ai unui grup infracțional care a săpat tunelul menționat. F. Adzic i-a nominalizat pe cetățenii sârbi Veljko Marković, Milan Marković, Dejan Jovanović și Vladimir Eric și a spus că mai au cel puțin încă cinci asociați.

„Pentru cele patru persoane identificate și cele două persoane necunoscute au fost întocmite și înaintate dosare penale pentru săvârșirea infracțiunii de asociere infracțională. Există o anumită legătură între această organizație criminală și o persoană de la Înalta Curte de Justiție și membrii uneia dintre multele organizații criminale organizate din țara noastră”, a declarat Filip Adžić într-o conferință de presă, acesta subliniind și că: „Poliția are indicii care ne conduc la autori. De asemenea, așteptăm ajutor din partea țărilor vecine”.

Comentariu:

Analizând evoluția acestui caz, nu trebuie omis faptul că, la rândul său, pe 12 septembrie, șeful Curții Superioare, Boris Savić, a raportat și el că persoane necunoscute au săpat un tunel către depozitele instanței în care sunt păstrate probe materiale ridicate de poliție în timpul anchetelor – care ar fi cantități mari de droguri, arme și documente. Conform legii muntenegrene, probele confiscate sunt păstrate de către instanță până când verdictele devin definitive și apoi ar trebui distruse.

Mai mult, pe 15 septembrie, autoritățile muntenegrene au confirmat că din depozitul Înaltei Curți de Justiție au fost furate 19 arme de foc. Procurorul, Dusko Milanovic, a spus că încă nu există suficiente dovezi, acesta subliniind într-o conferință de presă: „Nu avem încă suficiente probe împotriva făptuitorilor, doar date operaționale ale poliției care ar trebui investigate. Până acum nu este suspectată nicio persoană a Înaltei Curți de Justiție, dar un cetățean muntenegrean din orașul Kotor este suspectat că ar fi asociat cu cineva de la Înalta Curte de Justiție”.

În contextul evoluțiilor menționate, este semnificativ a sublinia că Poliția din Muntenegru a arestat zeci de presupuși lideri și membri ai bandelor de trafic de droguri încă din 2021, în cadrul unei campanii la scară largă împotriva crimei organizate, bazată pe transcrierile aplicației de comunicații criptate Sky ECC.

Presupusul șef al așa-numitei bande de trafic de droguri Kavac, din Kotor, Slobodan Kascelan, care a fost eliberat pe cauțiune în 2019, a fost arestat din nou în aprilie 2021 pentru organizarea unui grup infracțional și ordonarea uciderii membrilor bandei rivale de trafic de droguri din Škaljari[3], autoritățile muntenegrene salutând și catalogând drept un triumf major pentru statul de drept.

Banda de traficanți de droguri din Kavac a fost implicată într-un război de șapte ani cu banda din Skaljari. Cel puțin 50 de persoane au fost ucise în Muntenegru, Serbia, Austria și Grecia în timpul conflictului. Kotor este un oraș medieval de aproximativ 20.000 de locuitori, din Golful Boka, din Muntenegru.

[1] Mănăstirea Banjska este ortodoxă și este situată în apropierea localității Zvečan,, în nordul regiunii Mitrovica, în mult-disputata fostă provincie iugoslavă, Kosovo. Mănăstirea Banjska, a cărei biserică este închinată Sfântului Arhidiacon Ștefan, a fost construită între anii 1313-1317, de către domnitorul sârb Ștefan Uros al II-lea Milutin, unul dintre cei mai puternici domnitori din dinastia Nemanja, cât și unul dintre cei mai puternici conducători politici din Balcanii acelor vremuri.

[2] Filip Adžić este un politician muntenegrean, vicepreședintele formațiunii politice „Acțiunea de Reformă Unită”, un partid verde, social liberal și pro-european. Din 2023, el este ministrul de interne al Muntenegrului. El a fost numit la 28 aprilie 2022, din 21 octombrie 2022, fiind și ministrul interimar al apărării,.

[3] Škaljari este un oraș mic din municipalitatea Kotor, Muntenegru. Este situat chiar la sud de orașul Kotor. Conform unui recensământ efectuat în 2011, avea o populație de 3807 de locuitori, această comunitate fiind formată din muntenegreni, croați, sârbi, romi, albanezi, macedoneni, italieni, maghiari, la care era alătură un număr semnificativ de persoane nedeclarate.