În 02 octombrie 2023, oficiali militari sârbi de rang înalt au negat rapoartele și alte informații ce au apărut la nivel internațional cu privire la dislocarea unor efective militare semnificative ale Serbiei în apropierea graniței cu Kosovo, în contextul evenimentelor care au avut loc în nordul Kosovo, în 24 septembrie, evenimente care au rezultat cu uciderea a patru persoane.

După cum a declarat șeful de stat major al armatei sârbe, generalul Milan Mojsilović, în cadrul unei conferințe de presă, armata sârbă a redus numărul efectivelor staționate la granița cu Kosovo, numărul militarilor sârbi fiind acum la nivelul „obișnuit” de aproximativ 4.500 de militari, redus de la 8.350. El a mai subliniat că numărul militarilor dislocați în trecut ajunsese la 14.000 de militari și că, spre deosebire de alte perioade, armata nu și-a ridicat gradul de pregătire pentru luptă, așa că, „din punct de vedere militar nu vede niciun motiv pentru astfel de comentarii critice”. După cum foarte bine se cunoaște, preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, a declarat că nu intenţionează să ordone forţelor sale militare să treacă graniţa în Kosovo, deoarece o escaladare a conflictului ar dăuna aspiraţiilor Belgradului de a adera la UE.

Mojsilović și ministrul sârb al apărării, Miloš Vučević, au negat rapoartele oficialilor kosovari conform cărora armata sârbă ar fi antrenat și înarmat grupul de aproximativ 30 de bărbați implicați în schimburile de focuri din satul Banjska, din nordul Kosovo, care a dus la moartea unui ofițer de poliție kosovar și a trei insurgenți. M. Mojsilović a mai adăugat că pregătirea armatei include uneori rezerviști sârbi din Kosovo, dar că aceștia nu fac parte din grupul care a luat parte la ciocnirile înregistrate în 24 septembrie. Serbia insistă că insurgenții erau sârbi locali sătui de hărțuirea constantă din partea guvernului kosovar. Belgradul susține, de asemenea, că cel puțin unul dintre insurgenții uciși a fost executat după ce a fost rănit, mai degrabă decât ucis în timpul luptelor care au avut loc.

„Cooperarea cu KFOR este bună și continuă”, a spus M. Vučević. „Armata sârbă crede că prezența suplimentară a unităților KFOR în Kosovo și, în primul rând, în zonele în care locuiesc sârbii, ar îmbunătăți situația de securitate. „Dacă armata R. Serbia primește un ordin de la președinte, în calitate de comandant șef, ca unitățile sale să intre pe teritoriul Kosovo și Metohija ca parte a Republicii Serbia, armata Serbiei ar îndeplini o astfel de sarcină eficient, profesional și cu succes”, a spus M. Vučević, adăugând că KFOR va fi informată în prealabil cu privire la o astfel de decizie.

Înalți oficiali sârbi, inclusiv președintele A. Vučić și ministrul apărării, M. Vučević, au lăudat cooperarea cu KFOR. „Cooperarea Ministerului Apărării sârb cu KFOR este bună și continuă, se desfășoară în conformitate cu Rezoluția 1244 și în conformitate cu Acordul de la Kumanovo, este zilnică și se desfășoară de ani de zile”, a subliniat M. Vučević, în 02 octombrie.

Contradictoriu cu ce spun oficialii sârbi, în același context, prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a declarat pe X, fostul Twitter, că „teroriștii care au comis atacurile” s-au antrenat recent la două baze din Serbia și că „atacatorii s-au bucurat de sprijinul și planificarea deplină a statului sârb”, cu un plan mai larg. să „anexeze” nordul Kosovo.

La rândul său, prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a scris pe Twitter că Albania a „comunicat la cele mai înalte niveluri ale NATO și a găsit disponibilitatea maximă” ca și „KFOR să preia controlul asupra nordului Kosovo” cât mai curând posibil. Însă cererea lui E. Rama a fost respinsă de ambasadorul Germaniei în Kosovo, Jörn Rohde, care a spus că o astfel de mișcare ar putea avea loc numai dacă autoritățile kosovare vor cere EULEX și misiunii KFOR a NATO să intervină. „Nu văd nevoia ca și KFOR să preia nordul pentru că avem o țară suverană, Kosovo, cu o agenție de aplicare a legii care a acționat foarte profesionist”, a declarat, în 29 septembrie, J. Rohde la emisiunea Kallxo Pernime. „Kosovo este o țară suverană, Poliția din Kosovo este agenția de aplicare a legii din Kosovo, susținută de KFOR și EULEX și dacă există o solicitare din partea Poliției de a acționa... o va face conform regulii. Dar nu a fost nicio cerere și felicităm Poliția din Kosovo pentru gestionarea profesionistă a situației”, a adăugat el.

După cum se poate observa, declarațiile din ce în ce mai contradictorii ale oficialilor sârbi de la Belgrad și cele ale oficialilor kosovari de la Pristina contribuie efectiv la creșterea instabilității și cronicizarea situației din Balcanii de Vest.

Oficialii kosovari au spus că investighează, de asemenea, posibila implicare a Rusiei în producerea violenţelor. După cum foarte bine se cunoaște, Serbia este principalul aliat al Rusiei în Europa și există temeri în Occident că Moscova ar putea încerca să provoace diverse acțiuni de destabilizare a situației în Balcanii de Vest pentru a abate atenția de la războiul din Ucraina.

Așa cum a declarat ministrul de externe kosovar, desfășurarea de trupe ale Serbiei la granița cu Kosovo amintește de comportamentul Rusiei față de Ucraina înainte de invazia acesteia, oficialul kosovar îndemnând Uniunea Europeană (UE) să ia măsuri împotriva Belgradului, cum ar fi înghețarea statutului său de candidat la integrarea în UE. Avertismentul vine după ce SUA au declarat, în 29 septembrie, că monitorizează o acumulare îngrijorătoare de forțe militare sârbe de-a lungul frontierei cu Kosovo, situație creată care destabilizează zona, iar NATO a declarat că autorizează aducerea de forțe suplimentare de menținere a păcii pentru Kosovo. „Nu a existat niciodată acest tip de concentrare de trupe în ultimii ani”, a declarat, în 02 octombrie, ministrul de externe kosovar, Donika Gervalla-Schwarz, postului german Deutschlandfunk, într-un interviu. „Armamentul pe care îl au acolo, tancurile – ne dă o senzație rea pentru că nu știm cum va răspunde comunitatea internațională”. Ea a mai spus că nu este vorba doar de concentrarea de trupe la marginea fostei provincii, a cărei independență Belgradul nu o recunoaște, ci și de retorica Serbiei și „metodele” acesteia care seamănă cu comportamentul Rusiei față de Ucraina. „De aceea este cu atât mai important să luăm măsurile necesare”, a mai subliniat ea.

În același context, au existat și comentarii imediate și clare din partea NATO cu privire la rapoartele despre retragerea armatei sârbe din zona de frontieră. În 29 septembrie, John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă, a descris mișcarea trupelor sârbe, drept o dislocare avansată fără precedent a artileriei, tancurilor și unităților de infanterie mecanizată sârbe.

Drept urmare, NATO a anunțat că își va întări prezența forțelor de menținere a păcii în Kosovo cu aproximativ 200 de militari britanici în urma declanșării crizei cunoscute. Marea Britanie a adoptat decizia să trimită trupe suplimentare în misiunea de menținere a păcii a NATO din Kosovo (KFOR). „În urma unei cereri din partea Comandantului Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR) și a aprobării Consiliului Atlanticului de Nord, Marea Britanie va disloca în Kosovo militari din Batalionul 1 al Regimentului Regal al Prințesei de Wales pentru a se alătura contingentului britanic deja prezent, de 400 de militari, așa cum a anunțat, în 01 octombrie, guvernul acestui stat.

Purtătorul de cuvânt de la nivelul NATO, Dylan White, a semnalat, în 01 octombrie, că un astfel de plan nu va fi tot ce se va face, spunând că „vor urma întăriri suplimentare și de la alți aliați”. KFOR cuprinde deja aproximativ 4.500 de militari, de la 27 de națiuni, ca parte a misiunii de menținere a păcii instituită în Kosovo. Un acord care a pus capăt conflictului definește și relațiile cu armata sârbă și prezența acesteia în zona de frontieră.

La Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano, a declarat că creșterea prezenței militare sârbe în apropierea Kosovo este „foarte îngrijorătoare și trebuie să se oprească imediat”. P. Stano a cerut o investigație amănunțită asupra incidentului din Kosovo, cu o cooperarea deplină din partea Serbiei, o națiune candidată la aderarea la UE.