1. Bulgaria condiționează transportul de gaze rusești în Ungaria și Serbia

În 13 octombrie 2023, în Parlamentul de la Sofia a fost adoptată decizia de a se adăuga o taxă suplimentară de 10,20 euro/megawatt/oră pentru gazul natural rusesc distribuit prin conducta TurkStream[1] și care traversează Bulgaria către destinațiile din Serbia și Ungaria. Astfel, Bulgaria a adoptat o poziție fermă împotriva transportului de gaz rusesc, dar riscă să alimenteze tensiunile cu Serbia și Ungaria, unde Rusia rămâne principalul furnizor de gaze naturale pe ruta TurkStream.

Această decizie a provocat multe nemulțumiri și reacții în cele două state. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a declarat, în 14 octombrie, pentru ziarul Politika, că: decizia „este o mare problemă pentru noi, ar crește drastic prețul gazului, cu încă 100 de euro la 1.000 de metri cubi de gaz”. „Asta nu ar trebui să se aplice Serbiei”, a mai subliniat A. Vučić, adăugând că va discuta cu președintele bulgar, Rumen Radev, care nu a comentat încă această problemă.

În 15 octombrie, Ministerul Minelor și Energiei, din Serbia, a făcut cunoscut opiniei publice că: „Acest subiect va fi discutat cu... Ungaria și Bulgaria, iar Serbia va face totul pentru a se asigura că cetățenii săi nu sunt afectați”. Ministerul a mai adăugat că toate depozitele de gaze – atât în Serbia, cât și în Ungaria – sunt pline la începutul sezonului de încălzire.

Tot Ministerul sârb al Minelor și Energiei a mai subliniat că diversificarea resurselor energetice este „unul dintre obiectivele strategice” ale Serbiei, iar construcția interconexiunii de gaze Serbia-Bulgaria, cu o capacitate de 1,8 miliarde de metri cubi de gaz, este „în fază finală”. Acest lucru ar trebui să permită Serbiei să obțină gaze din Azerbaidjan și din terminalul GNL din Alexandroupolis, Grecia.

Îngrijorarea Serbiei a avut ecou și în Ungaria. „Este inacceptabil ca un stat membru al UE să pună în pericol aprovizionarea cu gaze a altui stat membru al UE este pur și simplu împotriva solidarității europene, împotriva regulilor europene”, a declarat în 16 octombrie ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó. Oficialul maghiar a mai descris această mișcare ca fiind o altă încercare de a face imposibilă cooperarea energetică maghiară-rusă.

Szijjártó a mai spus că guvernul său a contactat Bulgaria și Serbia și ia măsuri pentru a se asigura că Bulgaria nu aplică legi care ar pune Ungaria și Serbia într-o situație dificilă.

Comentariu:

Bulgaria nu a reacționat și nu a dat nici un răspuns, decizia a fost adoptată fără nicio declarație majoră din partea guvernului, aflat la putere din iunie și catalogat că este format din două forțe opuse – duo-ul reformist (PP-DB), adică „Noi continuăm schimbarea” și Bulgaria Democrată (DB), pe de o parte, iar pe de altă parte, GERB, partid aflat anterior la guvernare de lungă durată și susținut în Bulgaria de către Forțele Democrate Unite. La rândul său, Bulgaria Democrată este o alianță electorală formată din trei partide politice – Da, Bulgaria!, Democrații pentru o Bulgaria puternică și Verzii. Uniunea celor trei partide a fost creată la 12 aprilie 2018.

Nikolay Denkov Denkov[2] este premierul actualului cabinet al Bulgariei. A fost aprobat de parlament la 06 iunie 2023. Conform acordului de coaliție, se pregătește să fie un guvern cu rotație, în care Nikolai Denkov, din PP-DB, începe cu ocuparea funcției de premier, iar Mariya Gabriel, din GERB, fiind viceprim-ministru, după nouă luni, cei doi lideri vor schimba funcțiile actuale între ei.

În 2019, guvernul GERB de atunci aflat sub conducerea lui Boiko Borisov a dat undă verde proiectului TurkStream, garantând venituri Gazprom-ului și izolând Ucraina.

Pe 31 august, Parchetul din Sofia a lansat o anchetă privind încălcările legislației și normelor în vigoare în construcția conductei. În aprilie 2022, Bulgaria și Polonia au întrerupt relațiile cu Gazprom ca urmare a războiului din Ucraina. În același an, în ciuda unei schimbări de putere între coaliția pro-occidentală de scurtă durată condusă de Kiril Petkov și un cabinet interimar mai pro-Moscova, Bulgaria a finalizat o interconexiune de gaze cu Grecia pentru a transfera gaze din Azerbaidjan și SUA.

2. Opoziția politică de la Belgrad a solicitat Uniunii Europene (UE) să-l sancționeze pe președintele Serbiei pentru producerea incidentului din 24 septembrie, din Kosovo

În 11 octombrie, preşedintele sârb a subliniat că solicitările opoziţiei politice din Serbia ca UE să-l sancţioneze pentru producerea recentelor violenţe din nordul Kosovo sunt un semn că „nu-l pot învinge în niciun alt mod”.  

Astfel, Aleksandar Vučić a denunțat apelurile opoziției de la Belgrad ca UE să-l sancționeze pe el și pe asociații săi din cauza incidentului armat, din 24 septembrie, din nordul Kosovo, considerând că această mișcare este nemaiauzită și un semn al defetismului său. „Au scris cuiva pentru a impune sancțiuni împotriva liderului țării lor”, a spus A. Vučić.

Este de ramarcat că, înainte cu câteva ore de declarație, Partidul Democrat de opoziție, Mișcarea Populară din Serbia, Mișcarea cetățenilor liberi, Centrul Serbiei, Partidul Libertății și Justiției, Partidul Zajedno și Frontul Stânga Verde au trimis o scrisoare șefului diplomației UE, Joseph Borell, spunând că: UE nu ar trebui să impună sancțiuni Serbiei, ci lui A. Vučić. În scrisoare, ei au spus că „se opun profund” sancțiunilor împotriva Serbiei, deoarece acest lucru ar împinge poporul sârb și mai mult spre o poziție anti-UE.

„Pe de altă parte, responsabilitatea politică și personală a lui A. Vučić pentru această situație din Kosovo este evidentă. Prin urmare, ar trebui impusă lui și celor mai apropiați aliați ai săi politici toate măsurile posibile”, s-a specificat în scrisoare. Opoziția a pretins că A. Vučić este responsabil pentru incidentul din 24 septembrie, din Banjska, din nordul Kosovo, unde sârbi înarmați au ucis un ofițer de poliție kosovar, dar a subliniat că acțiunile premierului kosovar, Albin Kurti, în special în ultimul an, au subminat securitatea minorității sârbe din Kosovo. „Încălcările drepturilor omului și ale minorităților, insecuritatea, amenințările zilnice și brutalitatea forțelor de poliție ale autorităților de la Pristina au dus deja la emigrarea populației sârbe din Kosovo. Această tendință periculoasă trebuie oprită”, au subliniat aceștia.

Comentariu:

Opoziţia sârbă a criticat de ani de zile UE pentru că îl sprijină pe A. Vučić şi presupusul său autoritarism în ţară. Comisia Europeană nu a comentat scrisoarea, transmițând mass-media regionale N1 că „nu comentează niciodată corespondența”.

După cum s-a menționat, la scrisoare se va răspunde prin „canale adecvate”. Uciderea pe 24 septembrie a unui ofițer de poliție în Kosovo de către un grup de sârbi puternic înarmați, dintre care trei au murit și ei în schimbul de focuri, a scos în evidență eșecul discuțiilor conduse de UE pentru a rezolva relațiile dintre Serbia și Kosovo.

UE a anunțat o anchetă în această problemă, cerând Serbiei să coopereze pe deplin. Întrebați despre potențialele sancțiuni împotriva Serbiei, oficialii UE au subliniat că până la finalizarea anchetei și stabilirea tuturor faptelor, nu vor exista măsuri. Kosovo acuză guvernul de la Belgrad că a organizat atacul de la Banjska. Serbia a negat că ar fi înarmat sau controlat bărbații înarmați sârbi, care erau conduși de un renumit om de afaceri și politician sârb din Kosovo, Milan Radoičić, care are legături strânse cu Partidul Progresist din Serbia,

Se pare că au apărut unele informații conform cărora unele dintre armele confiscate de poliția kosovară după schimbul de focuri ar fi trecut prin instituțiile sârbe în ultimii cinci ani. Acestea ar includ gloanțe, care au fost produse în Serbia chiar anul trecut. Muniția de mortier confiscată și lansatoarele de grenade se pare că au trecut prin centrele de întreținere ale statului sârb, în 2018 și 2021.

 3. Președintele Serbiei a solicitat oficial organizarea de alegeri parlamentare anticipate în aceeași zi cu cele locale, în 17 decembrie 2023

În 13 octombrie, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat că solicită organizarea de alegeri parlamentare anticipate, pe 17 decembrie, alegeri care vor fi pentru a treia oară în situația când alegătorii din țară se vor prezenta la urne numai după trei ani și jumătate. A. Vučić, al cărui Partid Progresist (SNS) aflat la guvernare este forța dominantă în parlament, se confruntă cu o presiune crescândă din partea opoziției, după cele două evenimentele soldate cu împușcături mortale în masă și care au avut loc în primăvara acestui an și care, cum era de așteptat, au stârnit indignarea publică și au declanșat proteste masive.

În același context, vor avea loc alegeri locale în 66 de orașe și municipalități din Serbia, care vor fi organizate tot pe 17 decembrie 2023. Inițial programate să aibă loc în 2024, A. Vučić, președintele Serbiei, a anunțat, mai întâi în septembrie și, din nou, acum în octombrie 2023, că ar putea avea loc alegerile locale, în decembrie 2023, concomitent cu alegerile provinciale și parlamentare. Ca urmare a unei astfel de decizii, primarii și președinții a 66 de municipalități, inclusiv capitala Belgrad, și-au dat demisia pentru ca alegerile locale să aibă loc pe 17 decembrie.

Decizia președintelui A. Vučić de a organiza alegeri naționale urgente, dar și cele locale, inclusiv la Belgrad, înseamnă că nepopularitatea partidului său în capital Serbiei se dorește a fi acum contracarată de o campanie electorală mai largă și de o amploare semnificativă. Ca urmare, nu este o surpriză că președintele sârb, A. Vučić, a confirmat organizarea de alegeri parlamentare urgente, împreună cu alegerile locale, inclusiv în provincia autonomă Vojvodina.

„Au cerut și alegeri parlamentare și le-au obținut”, a spus președintele Serbiei, adăugând că vor avea loc și alegeri regionale în Vojvodina, o provincie autonomă din nordul Serbiei. „Serbia se află la un punct de cotitură – avem nevoie de jumătate de timp pentru ca cetățenii să poată spune ce fel de politică doresc”, a spus A. Vučić.

Experţii au analizat și au declarat că de fapt A. Vučić de a direcționat cererea opoziţiei pentru organizarea de alegeri în propriul său avantaj, sperând să obţină un rezultat mai bun pentru Partidul Progresist Sârb aflat acum la guvernare (SNS).

Analistul politic, Cvijetin Milivojević a subliniat: „A. Vučić știe că pentru SNS se votează mult mai puțin în Belgrad decât în general. Opoziţia a cerut la început doar alegeri locale la Belgrad, unde pot câştiga, dar după ce protestele lor au eşuat, au cerut şi alegeri parlamentare anticipate. Acest lucru i se potrivește lui A. Vučić, deoarece acum se poate alătura campaniei și poate acoperi problemele de la Belgrad cu o campanie parlamentară la nivel național.”

Milivojević a mai spus că opoziţia are şanse mari de a câştiga alegerile în capitală. El a adăugat că incidentul violent de la Banjska, în nordul Kosovo, din 24 septembrie, când un polițist kosovar și trei oameni înarmați sârbi au murit într-un schimb de focuri, nu l-ar afecta prea mult pe A. Vučić, având în vedere turbulența generală globală, în special în Israel/Fâșia Gaza. „De asemenea, a evitat probleme mai mari cu mișcările sale către SUA... și a avut toate răspunsurile potrivite în interviul CNN”, a mai spus C. Milivojević. În interviul CNN, A. Vučić a negat dislocarea forțelor sârbe la granița cu Kosovo și a insistat că Serbia nu are niciun interes în continuarea escaladării conflictului cu Kosovo. „Opoziția cere sancțiuni UE asupra lui și nu asupra Serbiei, pentru violența din Kosovo. Alegătorii nu pot înțelege diferența subtilă, într-o situație în care A. Vučić este prezentat ca față a statului Serbia”, a conchis el.

Comentariu:

Apelul opoziției politice din Serbia pentru organizarea de alegeri anticipate a venit după luni de proteste care au avut loc sub sloganul „Serbia împotriva violenței” și care au urmat împușcăturilor în masă din luna mai, dar protestele nu au dat rezultate semnificative și mult așteptate. Majoritatea aflată la guvernare și condusă de SNS nu a acceptat multe dintre revendicările formulate de opoziție la protestele desfășurate. Opoziţia a subliniat că singura modalitate de a îndeplini cererile protestatarilor este înlăturarea guvernului prin organizarea de alegeri. Alegerile locale regulate sunt programate în iunie 2024. Mulți se așteptau ca primăvara anului 2023 să fie momentul pentru organizarea tuturor alegerilor, inclusiv cele de la Belgrad și pentru parlament, chiar de când A. Vučić a anunțat în 2022 că noul guvern va dura doar doi ani. Opoziţia a insistat anterior cu privire la organizarea unor alegeri separate la Belgrad şi în restul ţării. Nu trebuie omis faptul că opoziția a câștigat la Belgrad cu aproximativ 50.000 de voturi mai multe la alegerile de anul trecut decât partidele aflate la putere în prezent. Cu toate acestea, atunci când acele voturi au fost transformate în locuri, nu au format o majoritate în capitală, unde locuiesc aproximativ 1,6 milioane de oameni.

Serbia, care are una dintre cele mai mari rate de deținere de arme din lume, a fost zguduită de cele două cazuri de împușcături în masă în doar două zile în luna mai, incidente în care au murit 17 persoane, inclusiv 8 copii. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în urma împușcăturilor, cerând demisia guvernului și cerând ca A. Vučić să părăsească funcția de președinte al Serbiei. De atunci, autoritățile au luat măsuri represive împotriva deținerii de arme, dar președintele sârb a avertizat că nu va exista „niciun Maidan la Belgrad”, referindu-se la revoluția ucraineană care a înlăturat regimul nepopular pro-rus al acestei țări, în 2014. A. Vučić a câștigat alegerile prezidențiale, din aprilie 2022, în timp ce partidul său SNS și-a asigurat cel mai mare număr de mandate parlamentare.

[1] TurkStream (fostul nume: Turkish Stream) este o conductă de gaze naturale care pornește din Rusia și face conexiunea cu Turcia. Pornește de la stația de compresoare Russkaya, de lângă Anapa, în regiunea Krasnodar din Rusia, traversând Marea Neagră până la terminalul de recepție de la Kıyıköy, Turcia. Unele gaze circulă mai departe în Serbia și altele în Ungaria.

[2] Nikolay Denkov Denkov este un politician bulgar, prim-ministru al Bulgariei din 6 iunie 2023. Anterior a fost ministrul educației în Bulgaria. Denkov este fizician și chimist. Este membru al Academiei Bulgare de Științe și a fost lector la Universitatea din Sofia.