În ultima perioadă s-au intensificat analizele, prognozele și avertizările cu privire la acțiunile și intențiile grupării Houthi, din Yemen, care au lansat mai multe atacuri cu rachete și drone ce au vizat Israelul de la începutul războiului din Fâșia Gaza, de pe 07 octombrie 2023.

În urmă cu două săptămâni, gruparea Houthi a lansat un videoclip dramatic cu oameni înarmați mascați care capturau nava Galaxy Leader[1], o navă de marfă deținută de britanici și operată de japonezi, toată acțiunea desfășurându-se după ce a aterizat un elicopter pe puntea navei. Gruparea Houthi a ținut să justifice acțiunea susținând că nava menționată este deținut de Israel, cu toate că nu există dovezi imediate care să demonstreze acest lucru. În 26 noiembrie 2023, o navă de război americană, USS Mason, a capturat cinci atacatori care încercaseră să preia controlul asupra navei Central Park, un tanc comercial naval care transporta o marfă cu acid fosforic. În incident, două rachete balistice au fost lansate din zonele controlate de Houthi, din Yemen, către locația unde se aflau cele două nave, dar rachetele au lovit la aproximativ 10 mile depărtare, în Golful Aden, așa cum a subliniat în declarațiile sale armata americană. O companie de securitate maritimă, Ambrey[2], a declarat că o altă navă cu containere ar fi suferit avarii în urma unui atac cu drone la aproximativ 63 de mile nord-vest, de portul Hodeidah, din nordul Yemen. Anterior, agenția Maritime Trade Operations, din Marea Britanie, a declarat că a primit rapoarte despre un atac cu drone în strâmtoarea Bab Al-Mandab[3], din Marea Roșie, între Yemen, Djibouti și Eritreea, vasele din vecinătate fiind avertizate să manifeste prudență. La mijlocul lunii octombrie 2023, distrugătorul american USS Carney a doborât trei rachete lansate de la sol, precum și mai multe drone care au fost trase de militanții Houthi, a subliniat Pentagonul, SUA justificându-și acțiunile prin faptul că rachetele „se îndreptau potențial spre Israel”.

Cel mai recent însă, gruparea rebelă a confirmat intenția de intensificare a acțiunilor care au ca țintă navele comerciale care navighează în Marea Roșie, care se află la sud de Canalul Suez, o rută navală strategică între Europa și Asia și Africa de Est. Astfel, iată că în 03 decembrie 2023, trei nave comerciale, identificate ca denumire Unity Explorer, Number 9 și Sophie II, au fost atacate în apele internaționale din sudul Mării Roșii. Atacurile au fost executate de gruparea Houthi, grup rebel care controlează capitala Sanaa, din Yemen, și care a anunțat în 31 octombrie 2023, că a lansat rachete și drone și asupra Israelului, angajându-se în acest conflict deoarece și-a exprimat poziția de susținere a grupării Hamas.

„Au avut loc patru atacuri împotriva a trei nave comerciale care operează în apele internaționale din sudul Mării Roșii. Avem toate motivele să credem că aceste atacuri, deși au fost lansate de gruparea Houthi, din Yemen, sunt pe deplin activate de Iran”, se arată în declarația Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Tot potrivit declarațiilor oficiale ale CENTCOM, distrugătorul american USS Carney a răspuns la apelurile de urgență și a oferit sprijin ca urmare a lansărilor de rachete și drone de pe teritoriul controlat de gruparea Houthi. Armata americană a mai specificat că nava USS Carney a doborât trei drone în timp ce ajuta navele comerciale menționate. În același context, s-a subliniat că nu este foarte clar dacă și nava de război americană a fost și ea o țintă a atacurilor grupării Houthi, dar atacurile au fost catalogate ca fiind o amenințare la adresa traficului comercial internațional.

La rândul său, gruparea Houthi, din Yemen, a făcut cunoscut opiniei publice că forțele marinei sale militare a atacat două nave, Unity Explorer și Number 9, cu o dronă înarmată și cu o rachetă lansată de pe o navă militară a lor și, cel mai probabil, a căutat să justifice acțiunile desfășurate subliniind că navele comerciale vizate sunt israeliene. Un purtător de cuvânt al grupării Houthi a declarat că cele două nave au fost vizate după ce nu au răspuns avertismentelor, fără a da însă detalii. Într-o declarație difuzată către mass-media, purtătorul de cuvânt al grupării Houthi a ținut să evidențieze sau chiar să justifice că atacurile ar fi fost  de fapt ca răspuns la cererile poporului yemenit și la apelurile națiunilor islamice de a fi alături de poporul palestinian.

Așa cum era de așteptat, a fost transmis și punctul de vedere exprimat de purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, care a declarat că navele menționate nu au „nicio legătură cu statul Israel”. Cu toate acestea, D. Hagari a dovedit cunoașterea situației create și a subliniat: „O navă a fost avariată semnificativ și este în primejdie și se pare că este în pericol de scufundare, iar o altă navă a fost ușor avariată”. CENTCOM a precizat, la rândul său, că Unity Explorer este sub pavilion Bahamas și deținut de Regatul Unit, că Number 9 este sub pavilion panamez, Bermude și Regatul Unit, iar Sophie II este sub pavilion panamez.

SUA au promis că vor „lua în considerare toate răspunsurile adecvate” în urma atacului menționat, anunțând în mod specific și Iranul, în contextul în care tensiunile se dovedesc a fi la un nivel ridicat de ani de zile cu privire la programul nuclear al Teheranului, care avansează rapid. „Aceste atacuri reprezintă o amenințare directă la adresa comerțului internațional și a securității maritime”, a declarat CENTCOM într-un comunicat transmis. „Au pus în pericol viețile echipajelor internaționale care reprezintă mai multe țări din întreaga lume”, în mesajul transmis de CENTCOM adăugându-se: „Avem, de asemenea, toate motivele să credem că aceste atacuri, deși au fost lansate de Houthi, din Yemen, sunt pe deplin activate de Iran”.

În contextul evoluțiilor și pozițiilor adoptate prezentate anterior, este semnificativ a menționa aici că, pe 19 noiembrie, gruparea Houthi a anunțat confiscarea unei nave de marfă aparținând unei companii britanice (operată de o companie japoneză) în Marea Roșie. Nava reținută avea un echipaj de aproximativ 25 de membri de diverse naționalități, inclusiv un cetățean român, și ar fi fost închiriată de un antreprenor israelian. În același context, nu trebuie omis faptul că, în 14 noiembrie, liderul Houthi, Abdul Malik Al-Houthi, a declarat că gruparea său era în căutarea navelor israeliene în apele vitale din punct de vedere comercial ale Mării Roșii – chiar și a celor care nu aveau steaguri israeliene. „Ochii noștri sunt deschiși către monitorizarea și căutarea constantă a oricărei nave israeliene”, a spus el într-un discurs difuzat de postul de televiziune Al-Masirah, al rebelilor.

Aceste atacuri și acțiunile desfășurate, împreună cu declarațiile beligerante ale membrilor de rang înalt ai organizației teroriste Houthi, care semnalează angajamentul lor față de operațiunile în desfășurare împotriva Israelului, sunt catalogate în mediile internaționale ca fiind acțiuni care par să prefigureze posibile atacuri atât asupra Israelului, cât și asupra intereselor americane în regiunea Mării Roșii.[4]

Analizând minuțios evoluțiile recente din regiune, putem aprecia că atacul din 03 decembrie 2023 marchează o potențială escaladare majoră de atacuri maritime în regiunea Orientului Mijlociu, toate aceste evoluții periculoase în creștere fiind legate de războiul Israel-Hamas. Ca o confirmare a acestei aprecieri putem aduce declarația purtătorului de cuvânt militar al grupării Houthi, generalul de brigadă, Yahya Saree, care a revendicat două dintre atacurile din 03 decembrie și a subliniat: „Forțele armate yemenite continuă să împiedice navele israeliene să navigheze în Marea Roșie (și în Golful Aden) până când se oprește agresiunea israeliană împotriva fraților noștri fermi din Fâșia Gaza”. Chiar dacă Iranul încă nu a abordat direct atacurile produse în Marea Roșie, totuși, nu trebuie omis faptul că ministrul iranian de externe, Hossein Amirabdollahian, a amenințat la rândul său „că, dacă situația actuală va continua, regiunea va intra într-o nouă fază” din cauza războiului Israel-Hamas. Mai mult, diplomatul iranian, H. Amirabdollahian, a subliniat că „toate părțile care urmează să declanșeze un război sunt avertizate, înainte de a fi prea târziu să oprească uciderea femeilor și copiilor” și a descris comentariile sale ca fiind venite după conversații cu „forțele de rezistență” din regiune – o descriere pe care Teheranul o folosește pentru milițiile șiite pe care le sprijină, inclusiv grupurile din Irak, Houthi, din Yemen, și Hezbollah, din Liban, precum și luptătorii suniți din gruparea Hamas.  

Dar iată că printr-un atac aerian american au fost uciși cinci militanți irakieni în apropierea orașului Kirkuk, în timp ce se pregăteau să lanseze proiectile explozive asupra forțelor americane din țară, conform informațiilor provenite de la mai multe structuri de securitate irakiene, cei cinci fiind identificați ca membri ai unei miliții susținute de Iran. Un oficial militar american a confirmat „lovitura de autoapărare împotriva unei amenințări iminente” care a vizat un loc de pregătire a dronelor pentru executare de misiuni, situat în apropiere de Kirkuk. O declarație a Rezistenței Islamice din Irak, un grup-umbrelă care reprezintă mai multe facțiuni armate irakiene cu legături strânse cu Teheranul, a subliniat că cinci dintre membrii săi au fost uciși și s-au jurat represalii împotriva forțelor americane, grupul revendicând mai multe atacuri împotriva forțelor americane. Tot conform unor informații americane, în 03 decembrie 2023, 15 rachete de calibru 122 mm ,originare din Irak au fost lansate asupra bazei americane Rumalyn Landing Zone, din Siria, nefiind înregistrate persoane rănite și nici afectarea unor echipamente sau a infrastructurii. În acest context, nu trebuie omis a sublinia că, începând din din 17 octombrie, grupurile armate irakiene au revendicat peste 70 de astfel de atacuri împotriva forțelor americane, justificarea lor pentru punerea în operă a unor astfel de atacuri fiind sprijinul Washingtonului acordat Israelului.

Având în vedere dinamica acțiunilor și atacurilor desfășurate de diversele grupări teroriste menționate, la nivel internațional se exprimă din ce în ce mai frecvent  îngrijorarea că Israelul și SUA s-ar putea confrunta cu posibilitatea ca războiul să explodeze într-o conflagrație regională mai largă, această prognoză fiind exprimată și de Dave Lawler, de la Axios[5]. Ca urmare, este demnă de luat în seamă declarația conform căreia „Statele Unite vor lua în considerare toate răspunsurile adecvate în deplină coordonare cu aliații și partenerii săi internaționali”, așa cum a subliniat CENTCOM.

[1] Galaxy Leader este un transportator de vehicule roll-on/roll-off, construit în 2002, la Stocznia Gdynia din Gdynia, Polonia. Este deținută de Ray Shipping, o companie deținută de omul de afaceri izraelian, Rami Ungar.

[2] Operațiunile lor se desfășoară la nivel global, având un sediu central în Regatul Unit. De asemenea, au personal care lucrează în Dubai, Coreea, Japonia, China și India, precum și la bordul navelor lor de transfer în Marea Roșie și Golful Oman. Recrutează în mod regulat în întreaga afacere, de la personal de birou până la paznici și personal maritim, toți membri integranți ai echipei care alcătuiesc cea mai mare companie de securitate maritimă din lume.- https://ambrey.com/careers/.

[3] Strâmtoarea Bab Al-Mandab – o trecere îngustă între Yemen și Djibouti – este una dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume prin care se transportă aproximativ o cincime din necesarul global de petrol.

[4] În contextul altor posibile viitoare confruntări militare cu alte entități ostile din regiune, Israelul este obligat să ia în calcul restabilirea descurajării și proiectarea unei imagini puternice la nivel regional și mondial. -  https://www.pulsulgeostrategic.ro/materiale/material/335

[5] Se susține că s-a lansat Axios, în ianuarie 2017, pe baza acestei convingeri comune: lumea avea nevoie de o acoperire mai inteligentă și mai eficientă a subiectelor care modelează lumea în schimbare rapidă. În acest context, s-au angajat să pună publicul pe primul loc, întotdeauna. Se susține că și-au îndeplinit promisiunea și au oferit un antidot acestei nebunii. Acum, ei subliniază că se își concentrează mintea și forța de muncă asupra unei probleme mult mai mari cu care se confruntă toți consumatorii: erodarea adevărului, încrederii, siguranței și minții în știri. Mai mult, se susține că aceasta este o amenințare existențială la adresa democrației lor ceea ce va necesita un efort extraordinar din partea lor și a altora pentru a corecta.- About Axios, Manifesto, https://www.axios.com/about