1. Foarte aproape de începerea procesului de integrare a Bosniei și Herțegovinei (BiH) în Uniunea Europeană (UE) a început și procesul de judecare a liderului sârb bosniac, Milord Dodik

În 05 decembrie 2023, Comisarul UE pentru extindere a declarat că negocierile de aderare cu BiH ar putea începe în martie 2024. „Dacă Consiliul urmează recomandarea noastră, data viitoare când vom veni cu o actualizare cu privire la evoluții, să spunem în martie anul viitor, Consiliul poate adopta decizia de a începe negocierile efective cu țara”, a spus Olivér Várhelyi[1] într-o conferință de presă comună cu Borjana Krišto, președintele Consiliului de Miniștri din BiH. O. Várhelyi a mai spus că lucrurile sunt clare în evaluarea din acest an în raportul de extindere, că „au nevoie de mai multe livrări pentru BiH privind aspectele cheie și reformele cheie”.

La rândul ei, B. Krišto a spus: „Ne așteptăm ca BiH să primească o dată finală până la sfârșitul anului pentru începerea negocierilor de aderare cu UE”.

Dar iată că, în 06 decembrie 2023, la un tribunal din Sarajevo (BiH), a început procesul liderului sârb bosniac, M. Dodik, unde liderul uneia din cele două entități formatoare ale BiH, R. Srpska (RS), se confruntă cu acuzații de ignorare a deciziilor Înaltului Reprezentant pentru BiH (OHR), care supraveghează respectarea acordurile de pace ale țării. Totuși, este de remarcat că M. Dodik și-a făcut o scurtă apariție la procesul care a început, înainte de a cere ca acesta să fie transferat la Banja Luka, capitala entității sârbe din BiH, R. Srpska (RS).

Ca urmare, procesul a fost amânat, locația sa viitoare fiind incertă. Audierea lui M. Dodik vine după luni de tensiuni după semnarea de către acesta a legislației care a respins deciziile adoptate de Înaltul Reprezentant pentru BiH, Christian Schmidt[2], și de Curtea Constituțională.

Când acesta a ieșit din tribunal, M. Dodik i-a acuzat pe C. Schmidt și pe ambasadorul SUA în BiH, Michael Murphy, pentru un „comportamentul colonial”.

În fața tribunalului s-au adunat reprezentanți ai entităților și unii membri ai asociației care îl susțin pe liderul sârb bosniac. În acest caz al lui M. Dodik, procuratura cere o pedeapsă de cinci ani de închisoare.

A fost întocmit un rechizitoriu împotriva lui M. Dodik și a directorului Monitorului Oficial al entității, Miloš Lukić, pentru nerespectarea deciziilor OHR, iar M. Dodik a apărut la prima audiere pe 16 octombrie. „Împotriva mea se desfășoară un proces în primul rând politic, care este cauzat de faptul că un străin inexistent impune în mod oficial decizii și schimbă legile, ceea ce reprezintă un atac la adresa BiH și a suveranității acesteia”, a spus liderul sârb bosniac. În luna iunie a acestui an, Adunarea Națională a RS (NSRS) a decis ca deciziile OHR să nu fie publicate în Monitorul Oficial al entității. Ulterior, OHR a anunțat că Adunarea Națională a RS a anulat această decizie și nu poate intra în vigoare. În ciuda declarației OHR, decizia a intrat în vigoare.

Comentariu:

BiH a câștigat statutul de țară candidată la UE pe 15 decembrie 2022. Înaltul Reprezentant pentru BiH, C. Schmidt supraveghează aplicarea și respectarea Acordului de la Dayton care a pus capăt războiului civil sângeros al țării din anii 1990. În iulie 2023, Înaltul Reprezentant pentru BiH a anulat legile adoptate de M. Dodik, pe care liderul sârb bosniac a continuat să le semneze oricum. El riscă acum cinci ani de închisoare și o interdicție de a participa în politică dacă va fi condamnat, deoarece trimisul internațional are autoritatea de a scoate un lider politic de la putere. M. Dodik a denunțat procesul său drept persecuție politică.

O figură controversată acum, liderul sârb bosniac a fost o figură controversată și de-a lungul întregii sale cariere, fiind prim-ministru de mai multe ori, precum și președinte al RS și copreședinte al BiH. El a refuzat să recunoască autoritatea OHR (C. Schmidt) și a fost sancționat de SUA, fiind acuzat de corupție și amenințarea stabilității și integrității teritoriale a BiH.

Aliat al Kremlinului, M. Dodik a alimentat de multă vreme tensiunile etnice în BiH. Într-un astfel de context, de la începutul acuzării, el și-a intensificat și cererea ca RS să se separe de BiH.

2. Reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE de la Skopje, în Macedonia de Nord, în contextul participării ministrului de externe rus, Serghei Lavrov

În perioada 30 noiembrie – 01 decembrie 2023, a avut loc la Skopje, în Macedonia de Nord, o reuniune a Consiliului Ministerial al OSCE.

Consiliului de Miniștri este al doilea cel mai înalt organism decizional al OSCE, care se întrunește o dată pe an. Cea de-a 30-a reuniune a Consiliului de Miniștri din acest an s-a concentrat, printre altele, pe abordarea provocărilor de securitate cauzate de războiul provocat de Rusia și aflat în desfășurare împotriva Ucrainei.

Prezența sa singur la conferința ministerială anuală a OSCE, de la Skopje, a lui S. Lavorv a provocat fricțiuni chiar înainte de începerea conferinței, ducând la boicotarea evenimentului de către unii membri ai organizației. Astfel, prezența ministrului rus de externe, S. Lavrov, a stârnit o ruptură între statele membre, în timp ce Moscova își continuă invazia pe scară largă a Ucrainei.

Polonia și țările baltice și, așa cum era de așteptat, Ucraina, au refuzat să participe la adunarea OSCE, argumentând că este „greșit din punct de vedere moral” să stai la o masă „cu un agresor care comite genocid, agresiune totală împotriva Ucrainei”, așa cum a spus ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna.

Cehia a fost reprezentată de ministrul afacerilor externe, Jan Lipavský.În timpul întâlnirii, statele participante au convenit printr-o decizie adoptată prin consens ca Malta să își asume rolul de a deține președinția OSCE pentru 2024, Malta urmând a înlocui Macedonia de Nord la conducerea organizației.

În același context, statele participante OSCE au convenit și asupra extinderii mandatelor a patru înalți oficiali OSCE: Secretarul General, Helga Schmid, Reprezentantul pentru Libertatea presei, Teresa Ribeiro, Înaltul Comisar pentru Minoritățile Naționale, Kairat Abdrakhmanov, și Directorul Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, Matteo Mecacci, până la 03 septembrie 2024. S-a apreciat că printr-o astfel de decizie se asigură continuitatea activității organizației și implementarea mandatului acesteia, în ciuda faptului că Rusia a abuzat de regulile consensului adoptării deciziilor până în ultimul moment.

În conferința sa de presă, S. Lavrov a repetat plângerile rusești despre Occident în general și, de asemenea, a reiterat acuzațiile false aduse Ucrainei și susținătorilor acesteia. De asemenea, diplomatul rus a criticat în mod repetat OSCE, la Skopje, numind-o o anexă a NATO și a Uniunii Europene (UE) și punând la îndoială dacă mai are sens să o revitalizeze. Cu toate acestea, când a fost întrebat de mass-media dacă Rusia plănuia să părăsească OSCE, el a refuzat să dea un răspuns clar. „Am spus că sunt indiferent la rezultatul actualei sesiuni a OSCE”, a ținut să specifice S. Lavrov, dar presat, în continuare, să răspundă la întrebare, a deviat răspunsul punând la îndoială integritatea jurnalistică a reporterului. „Știu că în Germania, este bine ca membrii guvernului să spună jurnaliştilor ce ar trebui să scrie, dar noi îi tratăm pe jurnaliştii noştri cu mai mult respect”, a adăugat S. Lavrov.

În discursul său la Consiliului de Miniștri, ministrul ceh, J. Lipavský, a subliniat importanța asistenței OSCE pentru Ucraina pentru a face față consecințelor agresiunii ruse. „OSCE se află într-o situație foarte dificilă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Majoritatea statelor participante la Consiliului de Miniștri au precizat clar că doresc să contracareze subminarea arhitecturii de securitate de către Rusia și sunt interesate să păstreze OSCE. Datorită experienței sale unice, OSCE joacă un rol important în numeroase regiuni importante pentru securitatea Europei”, a subliniat ministrul ceh, J. Lipavský.

Până în prezent, Cehia a contribuit cu un total de șase milioane CZK la Programul OSCE în sprijinul Ucrainei și la alte activități OSCE conexe. Ministrul J. Lipavský și-a exprimat, de asemenea, speranța pentru o înțelegere pașnică pe termen lung a relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan.

La Skopje, Ministerul de Externe din Rusia a fost dornic să publice fotografii ale fiecărei întâlniri bilaterale pe care S. Lavrov a avut-o – chiar și schimburile scurte de mesaje. Întâlnirile cu miniștrii de externe din Ungaria, Kazahstan sau Armenia au fost în mod clar menite să semnaleze că sunt încă națiuni interesate de ceea ce are de spus Rusia.

„O iluzie optică”, a spus un diplomat occidental înalt pentru mass-media, cerând ca numele său să nu fie dezvăluit, astfel încât să poată vorbi sincer. „Desigur, oricine ar fi dispus să-l întâlnească, sunt sigur că va tencui camera cu fotografiile strângerii de mână. Pentru că, sincer, aproape niciun participant nu au vrut să se întâlnească cu el.” Diplomatul a subliniat faptul că erau foarte puțini miniștri în jur când S. Lavrov și-a ținut discursul în cadrul adunării. Vorbea „cu o cameră de mai mulți diplomați juniori” care doar luau notițe pentru a ține evidența a ceea ce se spunea. În plus, acesta a declarat pentru mass-media că, spre deosebire de unele țări mai îndepărtate din Africa și America Latină, membrii OSCE, precum Kazahstanul sau Armenia, înțeleg foarte bine că acesta este „un război imperial de cucerire, pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei. Trebuie să fie prudenți în ceea ce spun. Nu vor să provoace mânia vecinului lor mare”.

În ciuda tuturor evoluțiilor constatate, s-au făcut și aprecieri în diverse medii că totuși S. Lavrov în cadrul participării sale părea să obțină totul pentru ceea ce venise în timpul vizitei sale în Macedonia de Nord – ea însăși o țară NATO. A ținut un discurs la o mare adunare internațională, a găzduit și susținut o conferință de presă cu o sală plină de reporteri și a obținut fotografii întâlnindu-se cu colegi prietenoși. Cum este și firesc a fost vehiculată în diverse medii și întrebarea: a meritat? „Tocmai am asistat la un alt exemplu al acestei ciocniri ideologice de narațiuni concurente la întâlnirea de la Skopje”, a declarat pentru mass-media Jamie Shea, un cercetător din cadrul think tank-ului „Friends of Europe” din Bruxelles.

„Într-o zi, războiul din Ucraina se va încheia, iar Rusia și Occidentul vor trebui să reducă tensiunile, să negocieze noi acorduri de control al armelor și să pună la loc arhitectura de securitate europeană”, a subliniat J. Shea. „OSCE va reveni ca forum unde va trebui să aibă loc această colaborare”.

Comentariu:

Cu state membre din America de Nord, Europa și fosta URSS, OSCE, cu sediul în Austria, a fost fondată în timpul Războiului Rece pentru a atenua tensiunile și a implica puterile comuniste și occidentale. Dar acum, este o organizație paralizată de utilizarea continuă de către Rusia a dreptului de veto, drept avut de fiecare țară membră.

Macedonia de Nord, actualul state președinte al OSCE, a declarat că S. Lavrov a fost invitat în încercarea de a pune capăt blocajului și de a asigura supraviețuirea organizației.

Apariția lui S. Lavrov la Skopje a avut un mare scop, așa cum a spus Mikhail Komin pentru mass-media, un om de știință politică și cercetător specializat în guvernarea datelor și vizitator la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR): „Rusia vrea să folosească orice ocazie pentru a demonstra că nu există o izolare internațională, că Rusia nu este izolată”.

3. Serbia intenționează să se apropie de Uniunea Europeană (UE) chiar și prin semnarea unei scrisori de intenție pentru exploatarea zăcămintelor de litiu

În 05 decembrie 2023, a devenit public acordul Serbiei cu UE privind un parteneriat strategic în domeniile bateriilor și materiilor prime critice, inclusiv litiul.

Serbia a semnat o scrisoare de intenție cu Comisia Europeană, la New York, pe 22 septembrie 2023, când președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, s-a întâlnit cu Maroš Šefčovič[3], vicepreședinte al Comisiei Europene.

Acordul sugerează că guvernul sârb nu a renunțat la un plan de a permite exploatarea litiului la Jadar[4], în vestul Serbiei, în ciuda faptului că a anulat un acord cu compania anglo-australiană, Rio Tinto, în ianuarie 2022, în fața protestelor publice în masă privind potențiala deteriorare a mediului la nivel local.

În septembrie 2023, guvernul Serbiei a semnat un acord cu compania slovacă Inobat, partener al Rio Tinto, privind construirea unei fabrici de baterii în Ćuprija. Exploatarea litiului ar putea fi foarte profitabilă pentru Serbia. Țara deține 1,3% din rezervele mondiale cunoscute, care este esențial pentru producția de baterii pentru vehicule electrice.

Comentariu:

Conform evaluărilor efectuate, valoarea estimată a litiului Serbiei de patru miliarde de euro și extracția acestuia pe parcursul unui deceniu ar putea oferi sute de locuri de muncă și un flux constant de venituri pentru guvern. UE ar putea beneficia, de asemenea, de dezvoltarea minei Jadar, care ar permite relocarea unei resurse vitale într-un moment de tensiuni geopolitice tot mai mari și competiție pentru accesul la resurse minerale.

În continuare, guvernul Serbiei riscă însă o reacție pe scena politică. Nu trebuie omis faptul că, grupurile de mediu și locuitorii din Jadar s-au declarat în opoziție cu scrisoarea de intenție. Aceștia l-au acuzat pe președintele sârb, A. Vučić, și pe premierul sărb, Ana Brnabić, că sunt „trădători ai Serbiei și lachei ai UE și Rio Tinto”.

Dezbaterea publică asupra acordului ar putea fi dăunătoare pentru guvern înaintea alegerilor parlamentare din 17 decembrie 2023. Guvernul Serbiei a negat că are planuri concrete de exploatare a minei Jadar și insistă că scrisoarea nu reprezintă decât o declarație.

Probabilitatea este ca proiectul minier să continue în cele din urmă, având în vedere sprijinul pe care îl are din partea guvernului, al UE și al intereselor anglo-australiene.

Cu toate acestea, într-o reluare a dinamicii văzute înaintea alegerilor din aprilie 2022, este probabil ca guvernul sârb să blocheze planurile momentan, repunându-le în operă doar după ce procesul electoral din 17 decembrie 2023 se va încheia.

[1] Olivér Várhelyi (născut la 22 martie 1972) este un avocat și diplomat maghiar și comisar european pentru vecinătate și extindere în cadrul Comisiei Europei după respingerea lui László Trócsányi de către Parlamentul European.

[2] Hans Christian Friedrich Schmidt (n. 26 august 1957, Obernzenn, Germania) este un politician german membru al Uniunii Creștin-Sociale, din Bavaria, de centru-dreapta (CSU). El este actualul Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina (BiH), după ce a preluat funcția la 01 august 2021. C. Schmidt a ocupat funcția de ministru al alimentației și agriculturii din Germania, din 2014 până în 2018. A fost secretar de stat în Ministerul Federal al Apărării din Germania, în perioada 2005-2013, și secretar de stat în Ministerul Federal German al Cooperării și Dezvoltării Economice, din decembrie 2013 până în februarie 2014. A fost, de asemenea, deputat de Fürth.

[3] Maroš Šefčovič (născut la 24 iulie 1966) este un diplomat și politician slovac, care ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Relații Interinstituționale, din 2019, anterior deținând biroul din 2010 până în 2014. Începând cu 2023, el este, de asemenea, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Pactul verde european și, pe o bază interioară, ca și comisar european pentru acțiunea climatică. Este membru al Comisiei Europene din 2009. M. Šefčovič a candidat și la alegerile prezidențiale din Slovacia din 2019, pe care le-a pierdut în competiția cu Zuzana Čaputová. A ocupat funcția de comisar european pentru educație, formare, cultură și tineret din 2009 până în 2010 și vicepreședinte al Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și administrație din 2010 până în 2014. De asemenea, a fost comisar european pentru energie din 2014 până în 2019. În 2019, a fost din nou nominalizat pentru a deveni vicepreședinte pentru relații interinstituționale și previziune.

[4] Regiunea Jadar (este împărțită în două subregiuni: Jadar superior/de Sus - în jurul Osečina), care face parte din regiunea mult mai mare a Rađevina și Jadar inferior/de Jos, care face parte și dintr-o altă regiune, mai mare, a Podrinje. Centrul Jadarului de Jos este orașul Loznica, care nu se află pe râul Jadar, ci la aproximativ 10 km spre sud-vest. Regiunea este situată în valea râului Jadar, mărginită de munții Vlašić, Cer, Gučevo și Sokolska planina. Jadarul de Jos este o zonă agricolă joasă, în timp ce Jadarul de Sus a fost o regiune minieră importantă (minele de antimoniu din Zavlaka și Bela Crkva).