În 17 decembrie 2023, în Serbia au avut loc alegeri parlamentare anticipate pentru constituirea noii Adunări Naționale. Deși au fost programate inițial să aibă loc până la 30 aprilie 2026, Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, a convocat alegeri anticipate după ce a anunțat anterior că procesul electoral ar putea avea loc fie în 2023, fie în 2024. Pe lângă alegerile parlamentare, au mai avut loc atât alegerile provinciale, cât și alegerile locale (inclusiv în Vojvodina), întregul proces electoral desfășurându-se în 65 de orașe și municipii, inclusiv în capitala Serbiei, Belgrad. Rezultatele înregistrate după încheiere votului la cele 8.273 de secții de votare din Serbia au confirmat avantajul înregistrat de partidul aflat la guvernare, Partidului Progresist Sârb (SNS), care se află la putere din 2012, fiind organizate și desfășurate trei procese electorale în ultimii trei ani. Comisia Electorală a Republicii Serbia a aprobat 18 liste electorale pentru alegerile parlamentare din decembrie 2023.

Rezultatele procesului electoral derulat în 17 decembrie marchează o victorie surprinzător de puternică a SNS, partid al președintelui A. Vučić. Merită menționat aici că o coaliție pro-UE, „Serbia împotriva violenței” (SPN), a înregistrat și ea, la prima vedere, un rezultat bun. Cu toate acestea, au apărut deja în mass-media numeroase analize și evaluări cu privire la faptul că alegerile au fost influențate de nereguli electorale vaste, în special la Belgrad, acestea generând contestații care ar putea cufunda Serbia într-o altă criză politică.

Afirmăm acest lucru deoarece, rezultatul foarte bun al SNS vine ca o surpriză după un an de criză politică și o presupusă pierdere a popularității guvernului, anul 2023 fiind marcat de cele mai mari proteste antiguvernamentale după evenimentele sângeroase din luna mai 2023, inflația în creștere și escaladarea crizei economice. În aceste circumstanțe, SNS a reușit să obțină cu aproximativ 145.000 de voturi mai mult decât la ultimele alegeri și să depășească semnificativ majoritatea rezultatelor prognozate. Cu toate acestea, o privire atentă asupra rezultatelor alegerilor sugerează că aceste voturi au fost „luate” de la partenerul lor de coaliție, Partidul Socialist din Serbia (SPS), care a avut rezultate mult mai bune în 2022 și care își împarte în mare parte baza de alegători cu SNS. Socialiștii au obținut doar 6,67% din voturi, ceea ce reprezintă doar aproximativ jumătate din ceea ce au obținut la alegerile parlamentare anterioare. Acest rezultat foarte slab, aproape istoric al SPS, ar putea duce la demisia actualului foarte cunoscut ministru de externe, Ivica Dačić, dar SPS pare să rămână un partener important pentru SNS la nivel local.

Drept urmare, putem spune acum că SNS și SPS au câștigat împreună un procent mai mic de voturi decât la alegerile precedente, demonstrând că ipotezele despre scăderea popularității guvernului nu au fost atât de greșite.

Este de remarcat că, pe timpul procesului de cunoaștere și anunțării rezultatelor parțiale, A. Vučić a revendicat clar victoria partidului său la alegerile parlamentare anticipate, declarând că formațiunea sa politică se îndreaptă spre obținerea unei majorități absolute.

Formațiunile politice participante la alegeri și câștigătoare a dreptului de a ocupa locuri din totalul celor 250 în Adunarea Națională din Serbia
 - sursa: https://www.bbc.com/news/world-europe-67742032

După cum foarte bine se cunoaște, formațiunea politică (SNS) a lui A. Vučić a câștigat 46,66 % din voturi și va putea forma un nou guvern național împreună cu formațiunile politice aliate. De asemenea, SNS pare să fi câștigat în majoritatea alegerilor locale, inclusiv în capitala Belgrad, unde a obținut 39,35% din voturi. Rezultatele din capitală sunt însă contestate de opoziție, iar soarta procesului electoral rămâne incertă. Alegerile au marcat și un rezultat istoric pentru opoziția pro-UE, unită în coaliția „Serbia împotriva violenței” (SPN), care a obținut 23,58% din voturi, mult mai bine decât recordul anterior stabilit de o listă a formațiunilor de opoziție (acesta fiind 14% realizat de coaliția „Unită”).

Nu trebuie omis că SNS și-a câștigat statutul de partid parlamentar în urma formării grupului parlamentar „Înainte, Serbia”, în septembrie 2008, iar o lună mai târziu a fost redenumit „Partidul Progresist Sârb”, ca urmare a înregistrării oficiale a partidului. A cooperat cu Partidul Democrat din Serbia (DSS) și Noua Serbie (NS) de la formarea sa până în 2010, când SNS a format o coaliție cu NS și alte două partide, Mișcarea Socialiștilor (PS) și Mișcarea Forța Serbiei (PSS). Coaliția a fost oficializată pentru alegerile parlamentare din 2012 sub steagul „Let’s Get Serbia Moving”, în care a câștigat 73 de locuri și a format un guvern cu Partidul Socialist din Serbia (SPS) și Regiunile Unite ale Serbiei (URS).

Coaliția SPN care este compusă, la rândul său, din mai multe partide și mișcări pro-UE, de la stânga verde la centriste, de asemenea, a realizat un rezultat bun de 34,26% în procesul electoral de la Belgrad. Partidele de opoziție de dreapta sunt învinsele alegerilor, doar una dintre cele patru liste trecând pragul de 3% și intrând în Adunarea Națională. Cu toate acestea, de departe, cea mai mare surpriză a alegerilor a fost rezultatul de 4,69% obținut de o nouă mișcare politică condusă de teoreticianul conspirației, Branimir Nestorović.

Rezultatele obținute la Belgrad de această mișcare „Noi, Vocea Poporului”, condusă de controversatul doctor, B. Nestorović, sunt catalogate ca fiind de așa natură încât viitorul guvern va depinde probabil de acest jucător complet nou pe scena politică, care a apărut împreună cu mișcarea sa în urmă cu doar 45 de zile. B. Nestorović este considerat unul dintre cei mai buni pneumologi sârbi și a devenit faimos în Serbia la începutul pandemiei de COVID-19, când în timpul unei conferințe de presă alături de președintele A. Vučić, a susținut că virusul COVID 19 este „cel mai amuzant virus din istoria omenirea”. A fost un susținător al teoriilor conspirației care au relativizat pandemia și s-au opus vaccinării. De asemenea, B. Nestorović a promovat frecvent în public narațiunile anti-occidentale și pro-ruse. La alegerile anterioare, el a susținut partidul conservator de extremă dreaptă, Dveri, dar anul acesta a decis să candideze cu noua sa mișcare.

Spre deosebire de partidele pro-europene care s-au unit în coaliția SPN, partidele de opoziție de dreapta nu au reușit să ajungă la un acord pentru a forma o singură listă electorală. Preconizând să câștige aproximativ 12% din totalul voturilor, opoziția de dreapta dezbinată a rămas în mare parte sub pragul de 3%. Coaliția NADA formată din Noul Partid Democrat al Serbiei (DSS) și Mișcarea pentru Restaurarea Regatului Serbiei (POKS) a câștigat aproximativ 5,03% din voturi la nivel național și 6,01% la Belgrad, depășind previziunile anterioare. Coaliția NADA a adoptat o poziție puternică antiguvernamentală, s-a angajat împotriva cooperării cu SNS la orice nivel și a anunțat cooperarea cu SPN după alegeri. Cealaltă coaliție de dreapta formată din formațiunile politice Dveri și Zavetnici, prezentată anterior drept cea mai puternică listă de dreapta, a câștigat doar 2,78% din voturi la nivel național și a rămas sub pragul minim atât în Serbia, cât și în Belgrad. Cele două partide au avut de două ori mai multe voturi la alegerile anterioare.

După cum se poate observa, în contextul creat, se estimează că SNS urmează să câștige mai mult de jumătate din numărul total al locurilor din Adunarea Națională de la Belgrad, conform previziunilor făcute de diverși analiști din diverse medii. Partidele de opoziție sub steagul SPN au rămas cu mult în urmă, îndreptându-se spre obținerea unui aproximativ procent de 23% din totalul locurilor în Adunarea Națională.

Dar cum este și firesc și era de așteptat, opoziția politică a început deja să conteste rezultatele parțiale anunțate și ei au început să susținut că fraudă electorală favorizează formarea noului guvern și, într-un astfel de context, au cerut renumărarea voturilor și printr-o declarație fermă, SPN a susținut existența unei fraude electorale. În sprijinul afirmațiilor făcute, coaliția din opoziție a subliniat: „Peste 40.000 de nerezidenți au fost aduși la Belgrad”. În acest context, s-a cerut anularea votului din capitala Serbiei și s-a subliniat că  s-ar putea face apel la organizarea de proteste de amploare.  

A devenit foarte clar că președintele sârb, A. Vučić a revendicat și continuă să revendice victoria la alegerile parlamentare anticipate, declarând că partidul său se îndreaptă spre o majoritate absolută, așa cum subliniam și anterior. Nu trebuie omis faptul că, inclusiv rezultatele inițiale au estimat că SNS ar câștiga mai mult de jumătate din cele 250 de locuri în Adunarea Națională. Drept urmare, este semnificativ a sublinia că, deși el însuși nu a candidat la alegeri, A. Vučić a salutat probabilele rezultate subliniind: „Datoria mea era să fac tot ce îmi stă în putere pentru a-mi asigura o majoritate absolută”. Astfel, este de remarcat că, în aparițiile sale în fața electoratului din Serbia, purtând un pulover gri, el era flancat pe de o parte de premierul, Ana Brnabić, și pe de altă parte de controversatul lider sârb bosniac, Milorad Dodik.

Opoziţia (SPN) a sperat să câştige controlul asupra Belgradului la alegerile locale din 17 decembrie 2023, mai ales în contextul evenimentelor controversate care au avut loc și care au stârnit proteste uriașe în urma urmărilor cunoscute care s-au soldat cu uciderea a 19 persoane, inclusiv a 10 persoane la o școală din Belgrad. În ciuda speranțelor manifestate în rândurile SPN, rezultatele inițiale au arătat că partidul lui A. Vučić are totuși un avantaj electoral în capitală, chiar dacă este unul mic.

Concluzionând, putem spune că rezultatele alegerilor desfășurate în Serbia, în 17 decembrie 2023, par să consolideze semnificativ puterea lui A. Vučić și a formațiunii sale politice (SNS) și să diminueze la fel de semnificativ șansele constituirii unui pluralism politic autentic. Prin urmare, se așteaptă ca tendințele autoritare să se consolideze mai degrabă decât să se diminueze după aceste alegeri și, bineînțeles că, trebuie urmărită cu mare atenție politica externă a Serbiei și mai ales în ce direcție se îndreaptă acest stat aflat într-o regiune fierbinte cum poate fi catalogată regiunea Balcanilor de Vest. Facem o astfel de prognoză pentru că, un rezultat puternic al coaliției SPN înseamnă că pentru prima dată în aproape 10 ani în Serbia va exista o puternică opoziție pro-UE (sau orice fel de altă opoziție) care ar putea reprezenta o alternativă autentică la actuala situației a Serbiei atât în plan intern, cât și în plan extern. Dacă această coaliție de opoziție nu se desființează, ar putea în cele din urmă să rupă stereotipul format de multă vreme despre opoziția sârbă ca fiind slabă și divizată.

În sfârșit, rămâne de văzut ce se va întâmpla cu alegerile de la Belgrad, unde coaliția SPN a declarat că nu va accepta rezultatele din cauza neregulilor electorale, în special cu privire la existența unor posibili „alegători fantomă” aduși din alte orașe sau posibil chiar din alte entități majoritare sârbe din regiunea Balcanilor de Vest. Drept urmare, nu putem exclude că Serbia a intrat într-un anotimp de iarnă care s-ar putea dovedi totuși mult mai cald din punct de vedere politic.