Iată că, în cele din urmă, liderii statelor membre ale Uniunii Europene (UE) s-au întrunit la Bruxelles pentru a aborda o problemă care părea una foarte dificilă, dar care se pare că a fost rezolvată în câteva minute.

În sfârșit, liderii celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE) au încheiat în cadrul summit-ului extraordinar, care are loc azi (01 februarie 2024) un acord pentru a oferi Ucrainei un nou pachet de sprijin financiar de 50 de miliarde de euro pentru economia sa devastată de război, în ciuda amenințărilor și poziției contrare adoptate de ceva vreme de Ungaria.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat la prima oră acordul la care s-a ajuns în cadrul summit-ului prezidat de el la Bruxelles. „Avem o înțelegere”, a spus C. Michel într-o postare a sa pe o rețea de socializare. El a spus că acordul la care s-a ajuns asigură o finanțare constantă, pe termen lung și previzibilă pentru Ucraina și a demonstrat că „UE își asumă conducerea și responsabilitatea în sprijinul Ucrainei, știindu-se ce este în joc”.

Adoptarea în mod rapid a unei astfel de decizii constituie clar o surpriză deosebită pentru că, totuși Ungaria și-a încetat exercitarea dreptului de veto pentru adoptarea deciziilor în cadrul summit-ului extraordinar al UE, activitate care este în plină desfășurare la Bruxelles.

Spunem acest lucru, deoarece în contextul adoptării deciziilor la nivelul UE, este semnificativ de reamintit aici că în ajunul summit-ului, premierul maghiar, Viktor Orbán, a postat pe X: „Vom susține vocea poporului! Chiar dacă birocrații de la Bruxelles ne șantajează”.

Mai mult, trebuie subliniat că V. Orbán, de ceva timp a manifestat obiecții ferme și poziție contrară la adresa pachetului de ajutor financiar pentru Ucraina.

Așa cum era de așteptat, au apărut și reacțiilor ferme ale liderilor unor state membre ale UE. „Nu există nicio problemă cu așa-numita problemă a oboselii Ucraina. Avem oboseală Orbán acum la Bruxelles”, a declarat reporterilor premierul polonez, Donald Tusk, care a mai completat: „Nu înțeleg. Nu sunt de acord cu acest joc foarte ciudat și foarte egoist al lui V. Orbán.”

A devenit foarte clar că acum V. Orbán, liderul unui stat membru al UE, care ca are cele mai strânse legături cu Rusia, este supărat pe decizia Comisiei Europene de a îngheța accesul guvernului său la unele dintre fondurile blocului comunitar european. Nu mai poate fi considerată o surpriză faptul că V. Orbán a exportat problema și către NATO, blocând până de curând întâlnirile la nivel înalt cu Ucraina.

Nu trebuie omis nici faptul că Ungaria este singurul stat membru al NATO care încă nu a aprobat candidatura Suediei pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică. „Nu vreau să folosesc cuvântul șantaj, dar nu știu ce alt cuvânt mai bun” s-ar putea potrivi, a declarat premierul eston, Kaja Kallas, reporterilor la sosirea sa la sediul UE, de la Bruxelles. „Ungaria are nevoie de Europa”, a declarat oficialul estonian, subliniind propriile probleme economice ale țării și ratele mari ale dobânzilor și lansând îndemnul: „Ar trebui să analizeze și ce înseamnă pentru Ungaria, fiind în Europa.”

În același context, în drum pentru a lua parte la întâlnirea lor, câțiva dintre liderii europeni l-au abordat pe V. Orbán, acuzându-l de șantaj și de jucat jocuri politice care subminau sprijinul pentru Ucraina și economia acestei țări devastată de război.

Cu toate acestea, trebuie acordată o atenție deosebită faptului că a crescut îngrijorarea că se înregistrează scăderea sprijinul public pentru a se continua să se investească bani în Ucraina, chiar dacă în toate mediile de analiză internaționale, o victorie deplină și finală a Rusiei ar putea amenința securitatea în întreaga Europă.

Tusk a insistat că: „nu ar putea exista loc de compromis cu privire la principiile noastre, cum ar fi statul de drept. Și cu siguranță nu există loc de compromis în chestiunea Ucrainei.” Liderul polonez recent ales a adăugat despre V. Orbán: „Dacă poziția sa va domina în Europa, atunci Ucraina va pierde cu siguranță”.

Este de remarcat și poziția adoptată și exprimată, la rândul său, de premierul irlandez, Leo Varadkar, care a spus că este important ca liderii statelor membre ale UE să încerce să încheie un acord susținut de toate cele 27 de țări membre, dar că, în orice caz, „nu se poate pleca fără un acord”.