1. Grupări criminale internaționale active și spălare de bani în Balcanii de Vest. Unul din statele din regiune aflate în prim-plan este Muntenegru

În 18 ianuarie 2024, Poliția din Grecia a declarat că a identificat șapte suspecți în cazul uciderii lui Yiannis Skaftouros, în 2022, și a lui Vassilis Roubetis, în 2023, – ambii membri de frunte ai mafiei grecești. Printre cei șapte se numără și doi etnici greci din țări din fosta Uniune Sovietică arestați la 17 ianuarie și acuzați pentru nouă infracțiuni și șapte contravenții, printre care crimă organizată, omor cu intenție, tentativă de omor, complicitate la omor etc. În plus, a fost emis un mandat de arestare pentru alți doi cetățeni din Georgia și Uzbekistan, care au fugit în străinătate; o altă persoană este căutată în Grecia, iar alte două sunt în închisoare în Muntenegru. O rețea internațională care operează în toată Europa, cu sediul în Ucraina, a vrut să preia controlul asupra contrabandei cu țigări în Grecia, așa cum au făcut cunoscut structurile de poliție. Profiturile obținute din contrabandă sunt estimate ca fiind semnificative.

Printre cei șapte bărbați suspectați că au complotat uciderea unor membri ai mafiei grecești se numără o persoană care ar fi comis o crimă în Cipru și dodouă care au legătură cu săvârșirea unei crime în Muntenegru. Conform unor informații din mass-media greacă, printre cei șapte suspecți se numără un grec de 28 de ani, din Georgia, acuzat de o crimă comisă în Cipru, la 31 octombrie 2023, și de incendierea unei benzinării și a unei fabrici ilegale de tutun din Aspropyrgos, vestul Atticii[1], în iunie 2023. Conform cercetărilor efectuate pentru presupusa crimă din Cipru, tânărul de 28 de ani a evadat în Rusia cu o escală la o mănăstire ortodoxă rusă de pe Muntele Athos. Printre cei șapte se mai numără încă două persoane, Pajo Xhonatan, un cetățean albanez în vârstă de 25 de ani, și Artyom Mnatsakanyana, un tânăr etnic grec, de 21 de ani, dintr-o fostă țară sovietică, care au fost reținuți în Muntenegru.

Cazul de cercetare a trei persoane suspectate de infracțiuni în Grecia se află în faza finală în Muntenegru. Potrivit rechizitoriului, Xhonatan, Mnatsakanyana și Martirosyan Armen au creat o asociație criminală și au deținut ilegal arme și substanțe explozive. Purtătorul de cuvânt al instanței din Kotor, judecătorul Veljko Bulatovic, a declarat că fondul acuzațiilor va fi decis în curând. „Cazul este în curs de confirmare a rechizitoriului, iar persoanele Pajo Xhonatan și Artyom Mnatsakanyana au fost audiate de procuror în prezența avocaților apărării, în timp ce Martirosyan Armen este dat dispărut”, a spus V. Bulatovic. În timp ce Mnatsakanyana și Armen sunt acuzați de crearea unei asociații criminale și deținerea ilegală de arme și explozibili, cetățeanul albanez se confruntă cu aceleași acuzații plus două acuzații penale de fals în documente.

Ministerul justiției din Muntenegru a refuzat extrădarea cetățeanului turc, Binali Camgoz, presupusul lider al unei organizații criminale, care este acuzat de uciderea a două persoane, din cauza handicapului său și din cauza faptului că face parte din etnia kurdă. Ministrul muntenegrean al justiției, Andrej Milović, a refuzat să-l extrădeze pe B. Camgoz, în Turcia, unde este căutat pentru două crime, formarea unei organizații criminale, vătămare corporală, amenințări, încălcarea legilor privind armele de foc, jaf armat și tentativă de omor. Ministerul justiției a explicat decizia de a nu-l extrăda pe B. Camgoz pe baza dizabilității sale și a originii sale etnice kurde, despre care a spus că l-ar putea face o țintă a persecuției.

Dar iată că, în 01 februarie 2024, un nou raport al Organismul de combatere a spălării banilor din cadrul Consiliului Europei (MONEYVAL) a făcut cunoscut în mass-media și avertizează că dimensiunea sectorului și „numărul mare de rapoarte de tranzacții suspecte” sugerează că investiția în imobiliare a devenit cea mai frecventă metodă folosită pentru spălarea banilor în Muntenegru – și sunt necesare „mai multe eforturi” pentru a controla mișcările transfrontaliere de numerar. Se spune că sectorul bancar, cazinourile și avocații sunt, de asemenea, vulnerabili. „Sectorul imobiliar (tranzacții, investiții, vânzare și intermediere) este semnificativ în ceea ce privește riscul de spălare a banilor. Acest lucru se datorează în mare parte dimensiunii sectorului și unui număr mare de rapoarte de tranzacții suspecte primite și care implică tranzacții cu proprietăți imobiliare. Tipologiile indică faptul că investiția în imobiliare este cea mai frecventă metodă de spălare a banilor în Muntenegru. „Anumite constatări indică, de asemenea, că membrii grupului de crimă organizată dețin deja anumite cantități de criptomonede, care sunt folosite pentru a cumpăra bunuri imobiliare”, așa cum s-a specificat în raport.

„Investigațiile financiare pentru urmărirea și confiscarea veniturilor din activități infracționale sunt utilizate, însă nu în mod consecvent și sistematic... Sunt necesare mai multe eforturi pentru a urmări, sechestra și confisca veniturile străine și veniturile mutate în străinătate. Controalele asupra mișcărilor transfrontaliere de numerar au dat unele rezultate, totuși sunt necesare mai multe eforturi”, se arată în raport. MONEYVAL a specificat că Muntenegru are un nivel eficient de detectare și răspuns coordonat imediat la finanțarea terorismului, menționând că Agenția Națională de Securitate și Unitatea Specială de Poliție urmăresc tranzacțiile financiare și mișcările transfrontaliere de numerar, dar nu sunt întreprinse acțiuni pentru a urmări alte active care pot fi folosit pentru a finanța terorismul.

Comentariu:

Conform rechizitoriului, poliția i-a oprit pe toți cei trei menționați când se deplasau într-un Volkswagen Polo cu plăcuțele de înmatriculare BR-CU335, pe 12 octombrie 2023, în jurul orei 22:40, în orașul de coastă Budva.

Mașina era condusă la acea vreme de Xhonatan, care s-a prezentat în mod fals drept Pappas Vasileio, un cetățean al Greciei, iar însoțitorii săi erau Mnatsakanyan și Armen. „La controlul vehiculului, polițistul a găsit două măști de silicon, două pistoale „Glock” cu câte 19 gloanțe și un pistol automat marca „Scorpion” cu 17 gloanțe, precum și alte probe care au fost fotografiate și ridicate de un criminalist, pentru efectuarea expertizei.

Ofițerii de poliție, la ordinul Parchetului de Stat, din Kotor, au percheziționat apartamentul din locația Buljarica, din orașul Budva, care se presupune că „a fost folosit de cei trei suspecți”, așa cum se arată în rechizitoriu.

Mnatsakanyan a fost arestat în aceeași noapte, iar Xhonatan a doua zi la punctul de trecere a frontierei cu Albania. Camgoz a fost arestat pe 06 iulie 2022, la Podgorica, iar poliția din Muntenegru a anunțat că deține un pașaport fals sub numele de Mehmet Ali Bayhan. Acesta a ieșit recent din închisoare și se află în prezent în Centrul de primire pentru străini, unde ofițerii de la Unitatea Antiteroristă, din Muntenegru, îl păzesc și îl duc ocazional la Centrul Clinic, din Podgorica, pentru controale medicale. Potrivit presei turce, există un mandat de arestare activ pentru B. Camgoz, în Turcia, unde este acuzat de 13 fapte penale, inclusiv tentativa de asasinare a viceprimarului districtului Çiğli, din provincia Izmir. La 01 iunie 2023, Curtea Superioară, din Muntenegru, a stabilit că au fost îndeplinite condițiile legale pentru extrădarea lui B. Camgoz, în Turcia, însă ministerul justiției a decis să respingă cererea de extrădare, susținând că ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului. „Procesul de extrădare a strâns informații care indică faptul că, în acest caz specific, ar putea exista persecuție bazată pe apartenența etnică și religioasă, deoarece individul este membru al comunității kurde și musulman șiit”, a spus ministerul. Pe lângă aceasta, un membru al familiei (fiul) individului a murit din cauza unor circumstanțe cauzate de acțiunile forțelor de securitate din Turcia, fapt confirmat de hotărârea Curții Constituționale locale”, a adăugat ministerul. De asemenea, a mai spus că examinările medicale din Muntenegru au confirmat că B. Camgoz este este imobil, confirmând constatări similare anterioare din rapoartele de sănătate ale instituțiilor turcești.

În decembrie 2023, s-a făcut cunoscut opiniei publice că sectorul imobiliar din Muntenegru a beneficiat de achiziții de mai multe milioane făcute de către străini bogați și folosindu-se bani digitali. Tranzacțiile cu criptomonede nu sunt încă reglementate legal în Muntenegru, iar guvernul este văzut ca fiind prietenos cu criptomonedele. MONEYVAL a avertizat că principalele amenințări de spălare a banilor în Muntenegru sunt traficul de droguri, evaziunea fiscală și corupția.

Creșterea numărului și volumului depozitelor deținute de nerezidenți în urma invaziei ruse în Ucraina este un nou risc emergent de spălare a banilor. „Aceste fonduri sunt depuse în principal în bănci sau investite în sectorul imobiliar cu efect de propagare în construcții și prețul imobiliar. Biroul special de poliție a menționat și că urme și pași parcurși de activele virtuale au fost identificate în timpul investigațiilor. Autoritățile au indicat că pentru a atenua aceste riscuri emergente, sunt necesare cel puțin prevederi care să limiteze utilizarea numerarului și, respectiv, reglementări pentru activele virtuale”, se arată în raport.

Potrivit datelor ministerului de interne, din iunie anul trecut, peste 96.000 de cetățeni străini cu permis de ședere temporară sau permanentă locuiesc în Muntenegru, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din populația totală. Comunitatea rusă cu 26.000 de cetățeni este cea mai mare. MONEYVAL a raportat că Muntenegru desfășoară un număr relativ scăzut de investigații privind spălarea banilor, în timp ce sancțiunile penale nu sunt aplicate eficient. De asemenea, a fost remarcat numărul scăzut de condamnări pentru spălarea banilor și faptul că procurorii preferă adesea să urmărească confiscarea produselor infracțiunii decât să investigheze și să pună în judecată persoanele care spăla banii.

În decembrie 2023, rapoartele din presă spuneau că Muntenegru ar putea fi adăugat pe „lista gri” a MONEYVAL, din cauza lipsei de rezultate în aplicarea măsurilor de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului. Dar, pe 14 decembrie, prim-ministrul, Milojko Spajić, a declarat că, Comitetul pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului a decis să nu includă Muntenegru pe „lista gri”.

2. Macedonia de Nord dorește pe deplin aderarea la Uniunea Europeană (UE) și contracararea acțiunilor ostile ale Rusiei

Frustrarea cauzată în rândurile macedonenilor din cauza întârzierii aderării Macedoniei de Nord la UE a creat din ce în ce mai mult un mediu favorabil Rusiei pentru a accentua discordia în interiorul țării printr-un „arsenal” de mijloace și proceduri specifice războiului hibrid, acest lucru fiind scos în evidență chiar de ministrul de externe al țării, Bujar Osmani.

În 23 ianuarie, oficialul macedonean a făcut cunoscut pentru mass-media internațională că Rusia folosește campanii de dezinformare țintite - inclusiv trolling online și știri false - pentru a „fractura țesutul social al societății” din țara sa și din întreaga regiune a Balcanilor de Vest cu scopul de a bloca aderarea la UE.

Osmani a numit Rusia drept principalul vinovat al răspândirii dezinformărilor dăunătoare pe platformele digitale, iar Ucraina ținta principală. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell Fontelles, a descris dezinformarea drept „una dintre cele mai importante amenințări ale timpului nostru” și un „cancer care pune în pericol sănătatea democrației”.

Evident că Rusia a conceput dezinformarea pentru a împiedica Macedonia de Nord să-și atingă obiectivele strategice, acestea fiind aderarea la NATO, care a fost realizată deja, și integrarea în UE, așa cum a spus și B. Osmani. „Frustrarea care se formează pe parcurs (până la aderarea la UE) este deturnată de forțele maligne care încearcă să canalizeze această energie a frustrării în moara lor de vânt”, a adăugat oficialul macedonean.

„Cred că în spatele tuturor acestor eforturi de a menține regiunea în stagnare, de a menține regiunea într-o confruntare și în conflicte perpetue, se află Rusia prin arsenalul său de mijloace, dar și actori proxy statali și nestatali din regiune”, a mai spus el, acesta subliniind și faptul că „singurul răspuns este să continue fără echivoc agenda lor pentru integrarea euro-atlantică”.

Este demn de remarcat că B. Osmani susține noua abordare a Bruxelles-ului privind integrarea „etapizată”, inclusiv planul de susținere financiară de 6 miliarde de euro, pentru 2024-2027, conceput pentru a deschide piața comună a blocului pentru statele candidate din Balcanii de Vest și pentru a stimula dezvoltarea economiilor acestora cu până la 10%.

„Ne-am dat seama că, conceptul implicit de aderare la UE este totul sau nimic. Drumul este lung, drumul este dificil, iar oamenii și candidații nu văd niciun beneficiu din drumul în sine”, a explicat B. Osmani. „Ceea ce dorim să vedem este o integrare treptată a regiunii în piața unică înainte de aderare și integrarea în formatele formale ale UE înainte de integrarea în sine”, a adăugat el. Acest lucru ar putea însemna acordarea națiunilor din Balcanii de Vest a statutului de observator la reuniunile ministeriale ale UE, cum ar fi Consiliul Afacerilor Externe, o idee pe care omologii săi din UE o susțin, a mai spus B. Osmani.

Dar iată că, în 28 ianuarie 2024, Macedonia de Nord a avut un așa numit „moment Obama”, când l-a ales pe Talat Xhaferi[2], de etnie albaneză, să conducă guvernul provizoriu. Sarcina principală a noului guvern va fi organizarea alegerilor parlamentare, din 08 mai 2024. T. Xhaferi a devenit primul etnic albanez ales la conducerea guvernului Macedoniei de Nord, moment pe care analiștii și politicienii locali l-au descris drept un „moment istoric” pentru această țara din Balcanii de Vest. O mică majoritate de 65 de parlamentari dintr-un parlament de 120 de locuri, din Skopjie, l-au ales pe T. Xhaferi, membru al Uniunii Democrate pentru Integrare — cel mai mare partid de etnie albaneză din țară — ca lider al guvernului interimar până la alegerile parlamentare. „Prioritatea supremă a guvernului”, a spus T. Xhaferi parlamentarilor, după acordarea votului de încredere pe care l-a primit, va fi „pregătirea și organizarea unor alegeri libere, corecte și democratice printr-o procedură directă, deschisă și legală”.

Comentariu:

Macedonia de Nord a devenit un candidat oficial pentru aderarea la UE în urmă cu aproape două decenii, alături de Croația și Slovenia, acum membre ale UE pe deplin integrate. Calea sa de aderare a fost blocată din cauza disputelor cu Grecia privind numele țării și cu Bulgaria privind drepturile minorităților, așa cum sunt consacrate în Constituție. Alte patru țări din regiune - Albania, Bosnia și Herțegovina (BiH), Muntenegru și Serbia - sunt, de asemenea, candidate oficiale la integrarea în UE. S-au deschis negocieri oficiale de aderare cu toate națiunile, cu excepția BiH.

Kosovo, care nu este recunoscut ca stat independent de către toate statele membre ale UE, este considerat un „potențial candidat” la aderare. B. Osmani a spus că regiunea se află acum la o „răscruce geopolitică”, în care arena politică devine din ce în ce mai polarizată între pro-europeni și anti-europeni. Mişcarea separatistă din R. Srpska, cu majoritate sârbă din BiH, şi întârzierile în normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo sunt toate exemple de tensiuni care sunt exacerbate de actorii susţinuţi de ruşi, a mai spus B. Osmani.

Raportul, care se bazează pe o investigație a 750 de cazuri de așa-numită manipulare și interferență a informațiilor străine (FIMI), spune că alte state, precum China, folosesc, de asemenea, interferența pentru a submina instituțiile democratice și pentru a stimula polarizarea în străinătate, ca mijloc de „a-și atinge propriile obiective politice și economice.” Cei mai vizați indivizi în cazurile investigate au fost președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, președintele francez, Emmanuel Macron, Josep Borrell însuși, precum și celebrități precum Nicolas Cage și Margot Robbie. ale căror voci și fețe au fost manipulate în mod deliberat pentru a semăna dezinformare. Telegram și X au apărut ca platforme preferate pentru atacurile FIMI, cu atacuri orchestrate și pe Facebook, TikTok, Youtube și Reddit, precum și pe rețelele sociale rusești VKontakte și Odnoklassniki. Deși raportul notează că este „prudent” să se pregătească pentru o potențială interferență înainte de alegerile europene din iunie 2024, acesta avertizează, de asemenea, împotriva „creșterii amenințării”. Vorbind în timpul evenimentului, B. Osmani a mai spus că Balcanii de Vest au reprezentat „fondul moale” al UE când a fost vorba despre interferența străină și „linia de foc” în războiul de dezinformare dintre Est și Vest.

3. Vizită importantă a unei delegații a NATO în Bosnia și Herțegovinei (BiH) în contextul blocării procesului de integrare din cauza dorinței de secesiune a R. Srpska (RS)

O delegație de rang înalt a NATO condusă de secretarul general adjunct Mircea Geoană a sosit în Bosnia-Herțegovina (BiH) pentru două zile de discuții pe fondul amenințărilor secesioniste care ar putea submina aspirațiile acestei națiunii balcanice de a se alătura Alianței Nord-Atlantice.

Cu toate că autoritățile BiH au promis anterior sprijinul deplin pentru aderarea la NATO, acest lucru este suspendat din cauza opoziției din partea R. Srpska (RS), entitate dominată de sârbi, aceștia dorind teoretic neutralitatea, dar având sprijinul deplin al Rusiei. M. Geoană și alți reprezentanți ai NATO s-au întâlnit la 1 februarie cu doi membri ai președinției tripartite bosniace, Denis Becirovic și Zeljko Komsic. Al treilea membru, Zeljka Cvijanovic, care reprezintă RS, nu a participat.

Milorad Dodik, președintele pro-rus al RS, care se află sub sancțiunile SUA și Marii Britanii, a cerut secesiunea de BiH. Delegația NATO s-a întâlnit și cu membri ai Consiliului de Miniștri, precum și cu membri ai parlamentului. M. Geoană a prezentat oficialilor bosniaci beneficiile apartenenței la NATO, spunând că acele țări est-europene care s-au alăturat Alianței începând de la sfârșitul Războiului Rece sunt mai prospere și mai sigure.

Delegația NATO a avut în plan să viziteze baza militară Rajlovac, de lângă Sarajevo pe 02 februarie pentru a discuta despre cooperarea BiH-NATO.

Secretarul general adjunct al NATO, M. Geoană, a subliniat sprijinul ferm și continuu al NATO pentru parteneriatul său cu BiH, subliniind că această țară din Balcanii de Veste „este un partener NATO de lungă durată și apropiat”.

Mai mult, M. Geoană a mai subliniat că, „ceea ce se întâmplă în BiH contează pentru securitatea în Balcanii de Vest și ceea ce se întâmplă în Balcanii de Vest contează pentru noi toți din Europa, NATO sprijinind ferm suveranitatea și integritatea teritorială a BiH”.

Secretarul general adjunct a subliniat angajamentul ferm al NATO de a sprijini „eforturile de reformă” în aflate curs de desfășurare în BiH, inclusiv prin pachetul de consolidare a capacității de apărare pentru a contribui la consolidarea capacităților BiH, în domenii precum managementul crizelor, apărarea cibernetică și combaterea terorismului. Oficialul NATO a mai subliniat că, aceste reforme fac BiH un stat mai rezistent și mai sigur și oferă un viitor mai luminos pentru toți cetățenii țării, pe măsură ce își continuă drumul euro-atlantic. El a lăudat, de asemenea, BiH pentru contribuțiile sale la securitatea euro-atlantică și a subliniat dialogul politic aprofundat dintre NATO și BiH, așa cum a demonstrat vizita secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în noiembrie 2023. Secretarul general adjunct M. Geoană a subliniat: „Este decizia voastră, cât de repede și unde vreți să ajungeți, dar nu există absolut nici un alt adevăr că toate națiunile noastre care s-au alăturat familiei euro-atlantice, în ultimii 25 de ani, de când NATO și UE s-au extins, sunt mai bine, sunt mai prosperi, sunt mai siguri, sunt mai încrezători în sine și oferă cetățenilor noștri o viață mai bună... Sperăm să continuăm parteneriatul nostru cu națiunea dumneavoastră foarte importantă pe tot parcursul.”

În timpul vizitei de două zile, secretarul general adjunct al NATO, ambasadorii NATO și cel al Suedia s-au întâlnit cu doi dintre membrii Președinției BiH, președintele Consiliului de Miniștri, miniștrii de Externe și ai Apărării și reprezentanții Colegiului Adunării Parlamentare.

Ei au avut programate întâlniri, de asemenea, cu reprezentanți ai unui think-tank și studenți ai universităților din BiH și și-au încheiat vizita în cadrul unor întâlniri cu Comandantul Cartierului General al NATO din Sarajevo, Comandantul Forței Uniunii Europene în BiH, Înaltul Reprezentant și șefii misiunilor UE și OSCE, în BiH.

Comentariu:

După cum foarte bine se cunoaște, BiH are reprezentanți militari și politici la sediul NATO, de la Bruxelles. În același context, NATO are propriul personal în BiH, din 2004, ca parte a mandatului ONU de a ajuta la reforma forțelor sale armate.

Din 2018, BiH face parte din Programul național anual al NATO, care este ultimul pas înainte de aderarea cu drepturi depline la Alianță.

[1] Attica este una din cele 13 regiuni (denumite și „Periferii” sau „Districte”) ale Greciei, fiind subdivizată în patru prefecturi: Atena, Pireu, Attica de Est și Attica de Vest. Capitala provinciei și a Greciei este orașul Atena.

[2] Talat Xhaferi sau Talat Džaferi este născut la 15 aprilie 1962, este un politician macedonean și actualul prim-ministru al Macedoniei de Nord. Anterior, a fost președinte al Adunării Republicii Macedonia de Nord, din 2017 până în 2024, și ministru al apărării, din 2013 până în 2014.