1. Cetățenii ruși din Balcani și-au exprimat votul în cadrul alegerilor prezidențiale din Rusia

Iată că, în data de 18 martie 2024, în Balcanii de Vest au început să apară date și informații cu privire la voturile exprimate de rușii aflați în Serbia în zilele în care au avut loc alegerile prezidențiale din Rusia.

Aceste informații furnizate de mass-media sugerează că rușii din Serbia, care au votat în 17 martie la alegerile prezidențiale organizate în Rusia, și-au exprimat de fapt poziția împotriva lui Vladimir Putin.

Rușii din Serbia, al căror număr a crescut semnificativ de când Rusia a invadat Ucraina, toți fugind de mobilizare, l-au votat în principal pe Vladislav Davankov[1] considerându-l „cel mai moderat” dintre cei trei candidați cărora li s-a permis să candideze alături de V. Putin. În mass-media din Serbia, a fost furnizată informația că V. Davankov obținut 67% din voturile exprimate la Belgrad. În contextul în care un total de 4.726 de cetățeni ruși au votat în Serbia, au fost diseminate și informațiile conform cărora V. Putin a obținut 10,8%, sau 512 voturi, 900 de alegători, sau 19% din totalul lor în Serbia, votând pentru mai mult de un candidat și în consecință buletinele lor de vot au fost invalide.

Societatea Democrată Rusă[2], o organizație condusă de ruși care locuiesc în Serbia, a făcut cunoscut opiniei publice, în 18 martie, că publicul a „asistat la o acțiune mare de vot de protest a cetățenilor ruși în Serbia”. „Mii de oameni s-au prezentat la secția de votare din școala ambasadei ruse din New Belgrad (cea mai mare municipalitate din Belgrad) pentru a arăta prin prezența și votul lor că, în ciuda propagandei și a invențiilor electorale, marea majoritate dintre ruși nu susțin dictatura și agresiunea lui Putin”.

Organizația a mai susținut că mii de cetățeni ruși nu au putut să voteze înainte de închiderea secției de votare. „Deși au stat câteva ore la coadă pentru a vota, Comisia Electorală nu a acordat atenție cererilor zgomotoase ale rușilor de a prelungi votul cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp. Alegătorii ruși s-au dispersat doar atunci când, probabil la invitația Ambasadei Rusiei, au apărut forțele Poliției”. Mass-media din Serbia a întrebat Ambasada Rusiei, la Belgrad, despre rezultatele alegerilor, dar nu a primit un răspuns până la data publicării lor. Rezultatele votului ce au fost publicate în mass-media coincid aproximativ cu rezultatele unui exit poll organizat de organizația „Vot în străinătate”. Unul dintre coordonatorii campaniei de vot împotriva lui V. Putin, la Belgrad, a declarat pentru mass-media din Serbia că au intervievat aproape pe toți cei care au votat. „Rezultatele sunt aproape aceleași, cu excepția faptului că V. Putin a obținut doar 3%. Dar asta înseamnă doar că unii dintre cei care au refuzat să răspundă la exit poll (13% dintre ei) au fost alegătorii lui V. Putin”, așa cum a fost subliniat.

„Puteți falsifica numere și elimina candidați neplăcuți, dar nu puteți elimina oamenii care s-au săturat de război și dictatură”, a spus grupul de activiști anti-război ruși de la Belgrad într-un comunicat. Societatea Democrată Rusă a mai spus că alegerile reale nu există de mult timp în Rusia și că legile electorale sunt schimbate în fiecare ciclu pentru a se potrivi autorităților, „legea alegerilor prezidențiale fiind schimbată de atâtea ori încât doar 20 din cele 86 de articole inițiale ale acelei legi au rămas”, așa cum s-a menționat.

Comentariu:

Alegerile prezidențiale din Rusia au avut loc în perioada 15-17 martie și se cunoștea încă din perioada anterioară a acestui proces electoral că V. Putin va câștiga din nou. Rezultatul așteptat era încă de la acea vreme mai mult de 80% din voturi pentru liderul Kremlinului, care a obținut un al cincilea mandat de șase ani, ce îl va menține la putere cel puțin până în 2030. Deși câștigătorul a fost cunoscut fără îndoială, rușii care se opun lui V. Putin și care au părăsit țara după declanșarea războiului din Ucraina, au planificat cu ceva timp înainte organizarea unei acțiuni la Belgrad, în ultima zi a alegerilor, numită „Amiază împotriva lui Putin”.

De fapt, cetățenii ruși din toată Europa au votat, în 17 martie, în cadrul alegerilor prezidențiale din Rusia, inclusiv în Serbia, Muntenegru, Grecia și în celelalte state din Balcani, precum și în Turcia, unde mulți ruși au fugit și după mobilizarea în masă pentru războiul din Ucraina.

La alegeri, pe lângă V. Putin, doar alți trei candidați au avut voie să candideze – Nikolai Kharitonov, Vladislav Davankov și Leonid Slutsky. „Nu au condus nicio campanie electorală și, în general, înainte de alegeri, nu au spus aproape nimic, cu excepția faptului că sunt în favoarea „operațiunii militare speciale până la victorie” sau în favoarea „păcii în condițiile impuse de ei”, așa cum a făcut cunoscut opiniei publice Societatea Democrată Rusă, referindu-se de fapt la discursul oficial folosit de liderii politici și militari ruși pentru războiul din Ucraina.

2. Discuții aprinse despre exercitarea dreptului la vot de către diaspora albaneză fără a călători fizic în Albania

„Acum este momentul, când în parlament se discută reforma electorală și unul dintre subiecte este votul diasporei. Acesta este un subiect care s-a discutat de ani de zile și public toate părțile sunt de acord, dar... nu există voință”, a declarat pentru mass-media Arilda Lleshi, o activistă cu sediul în Albania și, de asemenea, parte a campaniei în acest sens alături de un grup de prieteni din diaspora ca au început inițiativa de a câștiga atenția pentru această cauză.

Ea a adăugat că decizia Curții Constituționale a ridicat speranțe. Timp de trei decenii, de la sfârșitul comunismului în Albania, guvernele succesive au promis că vor aborda dreptul albanezilor din diaspora de a vota la alegeri fără a fi nevoiți să călătorească fizic înapoi acasă.

În acest context, este semnificativ a sublinia că susținătorii acestui deziderat cred că a sosit timpul ca cei 1,68 de milioane de albanezi care trăiesc și lucrează în afara țării să aibă dreptul de a vota la alegerile din țară fără a fi nevoiți să călătorească acasă.

Albanezii care locuiesc în străinătate au început o campanie online numită „Vreau să votez în 2025” pentru a câștiga dreptul la vot în străinătate la alegerile naționale. Deși o decizie a Curții Constituționale, din 2022, a ordonat parlamentului Albaniei să permită membrilor diasporei să voteze la alegeri, nu s-a făcut nimic, deoarece partidele nu au avut un dialog politic de mult timp.

Bleon Hasani, 27 de ani, care locuiește în Germania și este unul dintre fondatorii campaniei, a declarat pentru mass-media că: „Toată viața am fost interesat de Albania. Dorința mea este să fac ceva pentru țara mea cât de mult pot de aici. Un drept de bază precum dreptul de a vota din străinătate este doar începutul. Luând un exemplu din Uniunea Europeană (UE) pentru multe lucruri, din moment ce trebuie să devenim parte din ea, de ce să nu începem cu baza democrației, care este dreptul de vot?”.

O astfel de mișcare ar putea schimba în mod semnificativ peisajul politic în Albania, așa cum prognozează analiștii, având în vedere dimensiunea mare a diasporei albaneze și legătura ei relativ mai slabă cu principalele partide politice care au dominat politica în Albania încă din anii 1990 – Partidul Democrat de centru-dreapta și actualii socialiști aflați la conducere.

„Principalele partide nu au cu adevărat o agendă concretă care să facă acest lucru posibil.În condițiile actuale, pare imposibil ca votul diasporei să se realizeze pentru alegerile din 2025 în forma și standardul aplicat de alte țări”, a subliniat Afrim Krasniqi, analist politic.

Comentariu:

Potrivit datelor Institutului de Statistică din Albania, din 2020, aproximativ 1,68 milioane de albanezi locuiesc în străinătate, dintre care 1,2 milioane au potențialul drept de a vota la alegerile naționale. Albania are o populație de 2,8 milioane de locuitori. În 2020, parlamentarii au votat pentru modificarea Codului Electoral pentru a acorda albanezilor din afara țării dreptul de a vota fără a fi nevoiți să vină în țară, dar schimbarea nu a intrat niciodată în vigoare. O decizie din 2022 a Curții Constituționale nu se reflectă încă în Codul Electoral. Conform unor informații din mass-media, atât democrații, cât și socialiștii au fost de acord cu privire la importanța votului diasporei, dar niciuna din părți nu a clarificat dacă va fi posibilă modificarea Codului Electoral în timp util pentru următoarele alegeri, chiar dacă ambele partide au subliniat că intenționează să propună fiecare un proiect concret privind votul diasporei.

Deputatul Partidului Socialist, Damian Gjinkuri, care co-prezidează Comisia Parlamentară Specială pentru Reforma Electorală, a declarat că partidul său „și-a făcut propuneri de consolidare a deciziei Curții Constituționale și s-a discutat cu grupul de experți ai comisiei de reformă electorală și experții ODHIR”.

Enkelejd Alibeaj, de la Partidul Democrat, a declarat că are și partidul său un proiect de propunere depus în parlament, privind votul diasporei. „Conform proiectului, toți albanezii din afara teritoriului (ar) avea dreptul la vot. Trebuie doar să declare Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu până la șase luni înainte de data alegerilor că vor vota în străinătate. Din acest motiv, CEC întocmește lista alegătorilor din afara Albaniei și îi scoate de pe lista alegătorilor din interior”, a explicat E. Alibeaj.

3. Temeri din ce în ce mai mari de implicare a Rusiei în procesul electoral ce urmează a avea loc în Macedonia de Nord

Într-un comunicat al său din 18 martie, formațiunea politică macedoneană, Uniunea Democrată pentru Integrare (DUI), partenerul de coaliție în cadrul guvernului Macedoniei de Nord, a avertizat cu privire la posibilitatea izbucnirii unor revolte în țară după alegerile parlamentare ce urmează a se desfășura  în luna mai 2024.

Potrivit DUI, tulburările ar putea izbucni pe baza a ceea ce ei numesc un „scenariu rusesc”, care ar putea fi coordonat între partidele de opoziție albaneze și macedonene, în special VMRO-DPMNE și Levica (Stânga)[3]. Deși detaliile specifice cu privire la acest presupus scenariu rămân nedezvăluite, DUI și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la ceea ce a spus că sunt eforturi coordonate ale partidelor de opoziție pentru a submina procesul electoral și a semăna tulburări politice.

DUI a arătat cu degetul asupra modului în care opoziția politică a tratat pe candidatul său la președinție, Bujar Osmani, și pe prim-ministrul interimar, Talat Xhaferi, acuzând opoziția politică că perpetuează o narațiune aliniată intereselor ruse.

DUI a cerut grupurilor de opoziție să își desfășoare campaniile electorale în conformitate cu valorile europene și democratice, avertizând împotriva acțiunilor care ar putea pune în pericol aspirațiile europene ale țării și ar putea să o alinieze mai strâns la interesele Moscovei. DUI consideră aceste alegeri ca fiind esențiale pentru viitorul Macedoniei de Nord, subliniind necesitatea de a respinge influența Rusiei și de a reafirma angajamentul țării față de integrarea europeană. „Salutăm decizia OSCE/ODIHR de a urmări alegerile din 24 aprilie și 8 mai cu 24 de observatori pe termen lung și 300 de observatori pe termen scurt, deoarece estimăm că aceste alegeri vor fi decisive pentru viitorul țării – „Da Europei”, „Nu Rusiei”, așa cum a specificat DUI într-un comunicat.

Pe 19 martie, liderul DUI, Ali Ahmeti, a subliniat în mod explicit ceea ce el a descris drept infiltrarea Rusiei prin partidele politice și instituțiile de presă care simpatizează cu agenda Moscovei, așa cum a informat Radio Slobodna Evropa.

Ahmeti a susținut că anumite partide și posturi de televiziune sunt influențate de figuri precum Aleksandar Dugin, un proeminent gânditor politic rus cunoscut pentru opiniile sale ultranaționaliste. Potrivit lui A. Ahmeti, Rusia încearcă să stimuleze instabilitatea în Macedonia de Nord și în întreaga regiune a Balcanilor pentru a-și justifica ambițiile expansioniste. Declarațiile lui A. Ahmeti vin în urma semnării unui acord de coaliție între DUI și Mișcarea Populară a lui Skender Rexhepi, care au format coaliția Frontul European înaintea alegerilor.

Comentariu:

Potrivit ultimelor sondaje, alegătorii favorizează formațiunea politică de opoziție VMRO-DPMNE, exprimându-și nemulțumirea față de social-democrații (SDSM) și DUI în ceea ce privește guvernarea deficitară din cauza promisiunilor neîndeplinite și a lipsei de realizări percepute. În cadrul blocului etnic albanez, DUI rămâne totuși partidul cel mai favorizat în ceea ce privește sprijinul electoral. Primul tur al alegerilor prezidențiale este stabilit pentru 24 aprilie, urmat de al doilea tur pe 08 mai, care coincide cu alegerile parlamentare. Campaniile electorale oficiale vor începe pe 04 aprilie pentru alegerile prezidențiale și pe 18 aprilie pentru alegerile parlamentare.

4. NATO a modernizat și redeschis o bază aeriană în Albania

În 04 martie 2024, a fost redeschisă oficial în Albania baza aeriană Kuçova, după ce a transformată baza veche de decenii într-un hub modern pentru viitoarele operațiuni aeriene ale NATO.

Situată la aproximativ 80 de kilometri sud de Tirana, baza aeriană Kuçova va deservi Albania și va sprijini logistica Alianței Nord-Atlantice, operațiunile aeriene, antrenamentele și exercițiile.

NATO a finanțat modernizarea bazei cu aproximativ 50 de milioane de euro. „Baza aeriană va servi ca un important hub aerian NATO”, așa cum a subliniat purtătorul de cuvânt interimar, Dylan White. „Modernizarea bazei aeriene Kuçova este o investiție strategică și arată că NATO continuă să-și consolideze prezența în Balcanii de Vest, o zonă de importanță strategică pentru Alianță.”

La deschiderea oficială din 04 martie au participat președintele albanez, Bajram Begaj, prim-ministrul, Edi Rama, președintele Adunării Parlamentare, Lindita Nikolla, ministrul apărării, Niko Peleshi, și șeful Apărării, generalul-maior Arben Kingji.

La ceremonie au intervenit și ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, generalul-locotenent turc, Göksel Kahya și alți oficiali de rang înalt. Din partea NATO, s-au alăturat Comandantul Centrului de Operații Aeriene Combinate Torrejón, generalul-locotenent Juan Pablo Sanchez De Lara și directorul general al Agenției de Sprijin și Achiziții NATO (NSPA), Stacy Cummings.

După discursuri, avioanele de la NATO au executat un spectacol de zbor.

Comentariu:

Baza aeriană de la Kuçova este cel mai mare proiect al NATO din Albania din ultimul deceniu. Lucrările de renovare au început cu o ceremonie de deschidere a terenului în 2019 și au inclus modernizări și renovări ale turnului de control, pistelor, hangarelor și facilităților de depozitare. Lucrările au fost finanțate prin Programul de investiții în securitate (NSIP) al NATO, care acoperă proiecte majore de construcție în domeniul apărării în țările aliate.

[1] Vladislav Andreevici Davankov (născut la 25 februarie 1984, Smolensk) este un vicepreședinte al Dumei de Stat a Rusiei, din 2021. V. Davankov a candidat la alegerile prezidențiale din Rusia, din 2024, și a anunțat în că este în favoarea „păcii și negocierilor, dar în condițiile lor și fără o retrocedare” asupra războiului din Ucraina, precum și a încheierii cenzurii inutile. Se pare că Kremlinul a încercat să-l împiedice să devină candidat din cauza vârstei sale relativ tinere, în contrast cu președintele autoritar în vârstă de 71 de ani, V. Putin. Astfel, el a fost descris atât ca fiind „cel mai liberal candidat la scrutin”, cât și „cel mai probabil să devină candidatul alternativ la Putin”, unele sondaje arătându-l pe locul doi. Potrivit rezultatelor oficiale, V. Davankov a terminat pe locul al treilea, în spatele lui Putin și Kharitonov, obținând 3,9% din voturi. Cu toate acestea, a avut rezultate mai bune în străinătate, câștigând majoritatea în mai multe țări.

[2] Societatea Democratică Rusă este o organizație care reprezintă cetățenii ruși ce au emigrat în Serbia după invazia rusă a Ucrainei, această organizație opunându-se invaziei Ucrainei. Societatea Democrată Rusă se descrie ca fiind „anti-război și antifascistă”. Comunitatea și-a adoptat numele în engleză de la Russian Democratic Society, o organizație distinctă cu sediul în Regatul Unit, care a fost înregistrată aproximativ concomitent cu aceasta. Cu toate acestea, a fost cunoscut sub numele de „Societatea Democrată Rusă” cu mult înainte de această înregistrare. Alegerea numelui reflectă un angajament reciproc pentru promovarea valorilor democratice și a drepturilor omului.

[3] Stânga (Levica) este un partid politic naționalist și eurosceptic de stânga din Macedonia de Nord ,fondat la 14 noiembrie 2015. Condus de Dimitar Apasiev, profesor de drept la Universitatea Goce Delčev, din Štip, partidul este anti-NATO și promovează anticlericalismul, antifascismul, anti-imperialismul și socialismul, șezând pe aripa stângă a spectrului politic. Stânga a fost descrisă de unii academicieni și instituții de știri drept extremă stângă populistă.