În perioada 15-16 iunie 2024, în stațiunea Bürgenstock, din Elveția, președintele elvețian, Viola Amherd, va fi gazda unui summit internațional de pace privind războiul ruso-ucrainean. Acest eveniment important urmează seriei de patru întâlniri internaționale care s-au desfășurat după cum urmează:.

• La 24 iunie 2023, prima întâlnire a avut loc la Copenhaga, fiind prezenți reprezentanți din Ucraina, state G7, Uniunea Europeană (UE), India, Africa de Sud, Brazilia și Turcia, cu scopul de a construi un sprijin internațional larg pentru un proces de pace pe baza propunerii ucrainene a 10 puncte. Un oficial al Comisiei Europene a declarat că la întâlnire s-a ajuns la un consens că procesul de pace ar trebui să se bazeze pe principiile Cartei Națiunilor Unite ale integrității și suveranității teritoriale.
• O a doua întâlnire a avut loc în perioada 5-6 august 2023 la Jeddah (Arabia Saudită), incluzând reprezentanți din aproximativ 40 de țări, inclusiv China, India, state membre ale UE, Brazilia, Africa de Sud, Indonezia, Mexic, Zambia, Egipt și SUA. Au fost încheiate acorduri pentru a stabili grupuri de lucru pe temele propunerii de pace a Ucrainei în 10 puncte. Scopul organizării unei întâlniri la nivel de șefi de stat a fost „considerat plauzibil” pentru mai târziu, în 2023.
• O a treia întâlnire a fost organizată în weekend-ul 28-29 octombrie 2023, în Malta, prin participarea consilierilor de securitate națională din 65 de state din Europa, America de Sud, lumea arabă, Africa și Asia.
• O a patra întâlnire a avut loc la mijlocul lunii ianuarie 2024, la Davos (Elveția), înainte de Forumul Economic Mondial, la care au participat reprezentanți din 83 de țări și organizații internaționale, inclusiv 18 din Asia, fără China și 12 din Africa. Co-președintele reuniunii, ministrul elvețian de externe, Ignazio Cassis, a declarat că întâlnirea a „clarificat punctele de discuție”, că nici Ucraina, nici Rusia nu au acceptat concesii teritoriale și că nu a fost programată o întâlnire la nivel înalt. La 15 ianuarie, în urma întâlnirii, președintele elvețian, Viola Amherd, a declarat că Elveția plănuia să organizeze o „posibilă conferință de pace”.

Trebuie subliniat aici că, încă din noiembrie 2022, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat un plan de pace în 10 puncte, pe problemele siguranței nucleare; securității alimentare pentru țările asiatice și africane; infrastructurii energetice a Ucrainei; eliberării prizonierilor și întoarcerea copiilor ucraineni deportați în Rusia; restabilirii frontierei Rusia-Ucraina la cea din 1991; retragerii forțelor ruse din Ucraina; urmăririi penale pentru crime de război săvârșite în invazia rusă în Ucraina;  remedierii daunelor ecologice; garanțiilor împotriva viitoarei agresiuni rusești; și orhanizării unei conferințe de pace și elaborării unui tratat internațional. În decembrie 2022, V. Zelenskyi a cerut statelor G7 să susțină planul menționat.

În același context al desfășurării evenimentelor importante la nivel internațional, nu trebuie să omitem a sublinia că summit-ul ce urmează a se desfășura în stațiunea Bürgenstock, din Elveția, este planificat să urmeze imediat celui de-al 50-lea summit G7 de la Fasano (Italia), care va avea loc în perioada 13-15 iunie 2024, în orașul Fasano, din Apulia (Italia). Alegerea localității Fasano ca sediu al G7 a fost anunțată de premierul italian, Giorgia Meloni, în noiembrie 2023.

Prin acțiunile desfășurate, Rusia face dovada că nu este de acord cu încercările Ucrainei de a-și invita foștii aliați sovietici la summit-ul de pace ce urmează a se desfășura în Elveția, spunând că invitația a fost respinsă de vecinii săi. Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Mihail Galuzin, a declarat pentru agenția de presă rusă TASS că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și aliații săi occidentali au „implorat” liderii țărilor fostelor republici sovietice să vină la conferința din Elveția, dar a susținut că invitațiile au fost respinse. Rusia caută și reușește să-și păstreze influența asupra spațiului CSI, care include și Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan. Este foarte bine cunoscut că, țările occidentale au încercat să-și consolideze relațiile cu mai multe țări membre ale CSI, dar acum Kremlinul a declarat că țările nu vor să „piardă timpul” cu un summit care nu avea o finalitate și la care Rusia nu participă.

În contextul creat, Rusia face dovada că este foarte sensibilă cu privire la ceea ce vede ca o invazie occidentală asupra propriei sale curți, mai ales că membrii CSI s-au diminuat în ultimii ani. Țările baltice au ales să nu participe la organizație când a fost fondată după prăbușirea fostei Uniuni Sovietice, în 1991. Georgia și-a retras participarea după un război de scurtă durată cu Rusia, în 2008, iar Moldova și-a suspendat implicarea după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Kievul și-a încheiat oficial participarea la CSI în 2018.

În altă ordine de idei, Kremlinul a negat acuzația conform căreia desfășoară o campanie de dezinformare la adresa Franței, a președintelui acesteia și a Jocurilor Olimpice din 2024, de la Paris, descriind afirmațiile ca fiind calomnioase. Centrul de analiză a amenințărilor Microsoft (MTAC) a făcut cunoscut opiniei publice că „Rusia intensifică campanii maligne de dezinformare împotriva Franței, a președintelui francez Emmanuel Macron, a Comitetului Olimpic Internațional (CIO) și a Jocurilor Olimpice din această vară de la Paris”. MTAC a spus că a observat „vechi tactici care se îmbină cu inteligența artificială (AI) în activități maligne, care se pot intensifica pe măsură ce ceremonia de deschidere de la Paris 2024 se apropie”. Acesta a spus că operațiunile au avut două obiective principale, de a „denigra reputația CIO” și de a „crea cadrul favorabil izbucnirii violenței la Paris, la Jocurile Olimpice”. Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a caracterizat acuzațiile MTAC împotriva Rusiei drept critici ample și calomnii. Se vehiculează ca argument faptul că Rusia a criticat frecvent Jocurile Olimpice după ce sportivilor ruși și belaruși li s-a interzis să participe la competiție sub steagul rus sau belarus, ei fiind capabili să concureze ca și concurenți „neutri”. CIO a spus că sportivii care susțin activ războiul, sau care sunt contractați de armata rusă sau belarusă sau agenții de securitate națională, nu pot concura.

Rusia nu participă la summit-ul, din 15-16 iunie, în stațiunea elvețiană Bürgenstock, după ce a specificat acest lucru în repetate rânduri, chiar dacă ar fi să fie invitată. Este de remarcat că, la rândul lor, organizatorii elvețieni ai summit-ului au spus că nu au invitat Rusia, deoarece Moscova a spus că nu va participa și a catalogat evenimentul  ca fiind lipsit de sens și inutil fără participarea sa.

Casa Albă a declarat că vicepreședintele Kamala Harris va reprezenta SUA la summitul global pentru pace organizat de Elveția din 15 iunie privind războiul din Ucraina, promovat de președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy.

În același context, pe lângă alți jucători importanți la nivel mondial, nici China nu participă, Ucraina acuzând Beijingul că încearcă să saboteze summit-ul. China, care pretinde că este neutră în ceea ce privește războiul din Ucraina, și-a adâncit și consolidat relația cu Moscova. China a negat acuzațiile președintelui Ucrainei conform cărora Beijingul face presiuni asupra altor țări să nu participe la viitorul summit de pace din Elveția, ministerul de externe susținând că poziția Beijingului în această chestiune rămâne „corectă și justă”. Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskky, acuză Rusia că folosește influența Beijingului în Asia pentru a perturba discuțiile de pace ce urmează a avea loc în iunie 2024. Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe, Mao Ning, a negat aceste acuzații, spunând că „hegemonismul și politica de putere nu sunt stilul diplomatic al Chinei”. „Nu există așa ceva ca și China să facă presiuni asupra altor țări”, a spus ea, adăugând că poziția Beijingului cu privire la discuții este „deschisă și transparentă”.

Este remarcat și intensitatea reacțiilor Rusiei prin declarația vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, care, în 03 iunie 2024, a avertizat SUA cu privire la potențialele „consecințe fatale” ale permiterii Kievului să desfășoare și să utilizeze arme furnizate de SUA împotriva țintelor din interiorul Rusiei. „Aș dori să avertizez liderii americani cu privire la calculele greșite care ar putea avea consecințe fatale. Dintr-un motiv necunoscut, ei subestimează amploarea contraatacului care ar putea să aibă loc”, a spus S. Ryabkov. El a menționat că președintele rus, Vladimir Putin, a abordat în mod repetat acest subiect, dând „un avertisment semnificativ care trebuie luat în serios, cu maximă seriozitate”. La rândul său, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că și Casa Albă a aprobat o cerere ucraineană de a desfășura arme furnizate de SUA împotriva țintelor de pe teritoriul rus, la granița din apropierea orașului ucrainean Harkov, această utilizare fiind autorizată în scopul limitat de apărare a orașului menționat.

Conform unor date diseminate de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe Facebook, forțele ruse au pierdut 1.290 de militari și peste 200 de echipamente militare în ultime 24 de ore, informațiile fiind furnizate în 04 iunie 2024.

Aceste ultime date de bilanț se alătură următoarelor detalii: Pierderile totale în luptă ale forțelor ruse între 24 februarie 2022 - 04 iunie 2024 sunt estimate a fi după cum urmează (cifrele dintre paranteze reprezintă cele mai recente pierderi – n.red.):

• 512.420 (+1.290) militari;
• 7.794 (+15) tancuri;
• 15.020 (+18) vehicule blindate de luptă;
• 13.345 (+65) sisteme de artilerie;
• 1.092 (+2) sisteme de rachete cu lansare multiplă;
• 827 (+3) sisteme de apărare aeriană;
• 357 (+0) aeronave cu aripă fixă;
• 326 (+0) elicoptere;
• 10.766 (+27) UAV-uri strategice și tactice;
• 2.268 (+0) rachete de croazieră;
• 27 (+0) nave și bărci;
• 1 (+0) submarine;
• 18.228 (+69) vehicule și autocisterne;
• 2.211 (+12) vehicule speciale și alte echipamente.

(Datele sunt în curs de confirmare).

În același context, nu putem să nu evidențiem și efectele produse de acțiunile militare rusești desfășurate în Ucraina în ultimele 24 de ore:

• Trei persoane, inclusiv un băiat de 12 ani, au fost ucise și trei au fost rănite în atacurile rusești asupra estului Ucrainei. Băiatul a fost printre cele două victime în satul Mykhailivka. Celălalt deces a fost raportat la Slobozhanske, la sud-est de Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, în urma unui atac cu rachetă.
• Statul Major al Ucrainei a declarat că Rusia a lansat luni cel puțin 10 drone de atac din regiunea de graniță Belgorod.
• Kievul a avertizat cu privire la mai multe întreruperi de curent în urma atacurilor rusești pe scară largă asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice din Ucraina. „După șase atacuri masive asupra rețelei electrice, există o penurie gravă de energie”, a declarat Ministerul Energiei ucrainean pe rețelele de socializare.
• Potrivit guvernatorului regional Alexei Smironov, unitățile rusești de apărare aeriană au interceptat 20 de drone ucrainene în regiunea Kursk din sudul Rusiei, la granița cu Ucraina. Nu s-au raportat victime sau pagube.

Concluzionând, putem spune că, în contextul pozițiilor adoptate atât de principalii actori internaționali, cât și de alte statele ale lumi, evoluțiilor în plan politic și economic internațional și, nu în ultimul rând, în plan militar la nivel regional și global, cel de-al 50-lea summit G7 de la Fasano (Italia), care va avea loc în perioada 13-15 iunie 2024 și summit-ul internațional de pace în legătură cu războiul ruso-ucrainean, desfășurat în perioada 15-16 iunie 2024, în stațiunea Bürgenstock, din Elveția, vor constitui momente decisive atât pentru conflictul din Ucraina, cât și pentru evoluția întregii lumi.