1. Aspirațiile naționaliste ale sârbilor din Balcanii de Vest sunt activate din ce în ce mai mult și dau naștere unor numeroase evaluări și analize cu privire la evoluția actualei sițuații generale în această regiune

În 05 iunie 2024, a fost deschis cel de al XXVII-lea Forum Economic Internațional, la Sankt Petersburg (F. Rusă), unde și Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska (RS), și-a anunțat sosirea și participarea.

În contextul menționat, Iuri Ușakov, asistentul președintelui F. Ruse, a declarat că președintele rus, Vladimir Putin, și președintele RS, M. Dodik, au planificată o întâlnire la Sankt Petersburg, în ziua de 06 iunie, unde s-a discutat despre situația din Bosnia și Herțegovina (BiH) și Rezoluția privind genocidul de la Srebrenica, care a fost adoptată recent de Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU). „Vom discuta, desigur, situația politică actuală din BiH, situația din Balcani în ansamblu, probleme legate de relațiile bilaterale. Desigur, vom aborda și rezoluția Adunării Generale a ONU privind Srebrenica, din 23 mai”, a subliniat la vremea aceea Yuri Ushakov.

La întâlnirea cu președintele rus V. Putin, de la Sankt Petersburg, M. Dodik și-a exprimat recunoștința față de Moscova pentru sprijinul său neclintit pentru Acordul de la Dayton, care a pus capăt războiului bosniac de trei ani și jumătate, potrivit unui comunicat emis de Kremlin. „Aş dori să vă mulţumesc pentru poziţia de principiu a Rusiei cu privire la Acordul de Pace de la Dayton. În calitate de garant al acordului, Rusia a rămas fidelă principiilor sale, în timp ce Occidentul îl subminează, provocând colapsul implementării sale”, a mai spus M. Dodik.

Ca răspuns, V. Putin a reafirmat angajamentul neclintit al Rusiei față de Acordul de la Dayton, subliniind că doar termenii fixați în aceste documente juridice internaționale servesc drept fundament pentru pacea în țară. V. Putin s-a angajat, de asemenea, să contribuie în continuare la îmbunătățirea situației din Balcani.

Tot în 06 iunie 2024, Yuri Nosov, directorul general al Bibliotecii Prezidențiale din subordinea Direcției Administrative a președintelui F. Ruse, s-a întâlnit și el cu M. Dodik, președintele RS, tot la cel de al XXVII-lea Forum Economic Internațional, de la Sankt Petersburg. La întâlnire a participat și Sergey Grinevich, șeful Departamentului de Tehnologii Informaționale și Comunicațiilor din Oficiul președintelui F. Ruse.

Yuri Nosov și M. Dodik au discutat despre continuarea cooperării pentru implementarea proiectelor culturale și educaționale comune. Un astfel de proiect ar putea fi o expoziție multimedia despre istoria relațiilor ruso-sârbe, bazată pe materiale din colecțiile Bibliotecii Prezidențiale și ale Bibliotecii Naționale și Universitare a RS.

Într-un alt context, în data de 07 iunie 2024, la doar câteva săptămâni după ce Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat pentru a desemna ziua de 11 iulie pentru celebrarea anuală ca zi internațională de reflecție și comemorare a genocidului de la Srebrenica, din 1995, Serbia și sârbii bosniaci s-au opus ferm adoptării acestei decizii.

Astfel, mitingul organizat și desfășurat în 07 iunie a inclus și rugăciuni ale Bisericii Ortodoxe sârbe și dansuri populare și a lansat mesajul principal că sârbii, oriunde ar trăi, constituie un popor care luptă pentru aceleași obiective. O rezoluție adoptată în cadrul adunării menționate sublinia: „Adunarea tuturor sârbilor scoate în evidență că poporul sârb reprezintă o singură entitate. Poporul sârb a avut mai multe state cu nume diferite de-a lungul istoriei și are dreptul să-și prețuiască tradiția bogată.”

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a făcut apel la pace și armonie în Balcani, chiar dacă el și liderul separatist sârb bosniac, M. Dodik, au organizat o mare adunare naționalistă care a prezentat apeluri la „unitate” tuturor sârbilor din regiune – un mesaj care a dat naștere la numeroase comentarii în statele vecine. La Belgrad, „Adunarea tuturor sârbilor” cu sloganul „Un popor, o singură adunare” a inclus atât mii de sârbi bosniaci, cât și din țările vecine, inclusiv Muntenegru și Macedonia de Nord. Președintele sârb, A. Vučić a declarat că Serbia nu îi va lăsa niciodată pe sârbi bosniaci, lansând o chemare „să se încerce totul în mod pașnic și în conversație cu toate celelalte națiuni (din BiH), în conformitate cu Acordul de la Dayton, pentru a se rezolva toate problemele”.

„Lumea multipolară care vine este ceva diferit de ceea ce a fost lumea dominată de o parte (Occidentul) și trebuie să înțelegem aceste relații", a mai subliniat M. Dodik, adăugând că A. Vučić „înțelege asta mai bine decât alții”.

În mesajul său către participanții la reuniunea de la Belgrad, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a oferit un sprijin tacit separatiștilor sârbi bosniaci. S. Lavrov a spus că „Rusia nu va închide niciodată ochii la vreo nedreptate față de frații sârbi.” „Împreună cu alte națiuni iubitoare de libertate, vom continua să construim o nouă ordine mondială – bazată pe egalitate, dialog, respect reciproc și apreciere reciprocă a intereselor”, a mai spus S. Lavrov.

La rândul lor, SUA, care l-a sancționat de multe ori pe M. Dodik pentru mișcările sale separatiste, au spus că vor apăra unitatea bosniacă prin toate mijloacele disponibile. 

Comentariu:

Relația dintre Biblioteca Prezidențială și RS este în creștere din 2017. La acel moment, un acord de colaborare între Bibliotecile Naționale și Universitare din RS și Biblioteca Prezidențială a fost semnat în cadrul conferinței internaționale „Sankt Petersburg și Lumea slavă”.

În februarie 2018, la Biblioteca Națională și Universitară din RS a fost înființat un centru de acces de la distanță la resursele Bibliotecii Prezidențiale, oferind vizitatorilor și angajaților bibliotecilor posibilitatea de a explora toate materialele din colecția Bibliotecii Prezidențiale, care acum totalizează mai mult de un milion de articole arhivate.

Iată că după dezintegrarea fostei Iugoslavii, în majoritatea mediilor internaționale a fost din nou lansată ideea naționaliștilor sârbi conform căreia toți etnicii sârbi care trăiesc în alte state din Balcanii de Vest ar trebui să facă parte din aceeași sferă politică și să trăiască într-un stat comun, dar după cum foarte bine se cunoaște, această idee a dus chiar la destrămarea fostei Iugoslavii, în anii 1990.

Astfel, în contextul acestor idei lansate din nou în Serbia, președintele catalogat din ce în ce mai autoritar, A. Vučić, și președintele sârb bosniac, M. Dodik, au încercat la evenimentul desfășurat la Belgrad, în 07 iunie, să minimizeze orice amenințări la adresa regiunii. M. Dodik, care a sosit la miting după participarea la cel de al XXVII-lea Forum Economic Internațional de la Sankt Petersburg și după una dintre întâlnirile sale frecvente cu președintele rus, V. Putin, a insistat continuu că jumătatea BiH controlată de sârbii bosniaci trebuie să se separe și să se alăture Serbiei vecine.  

În contextul amplificării situației conflictuale etnice în Balcanii de Vest și ca urmare a atitudinii adoptate de diverși lideri, oficialii occidentali sunt de părere că Rusia încearcă să destabilizeze Balcanii pentru a deplasa măcar o parte din atenția de la războiul său din Ucraina. În același context, deși caută oficial aderarea la Uniunea Europeană (UE), Serbia a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

2. În Macedonia de Nord a fost instalat noul președinte și urmează instalarea noului guvern

Noul președinte al Macedoniei de Nord este Gordana Siljanovska-Davkova, care a candidat și la alegerile prezidențiale anterioare din 2019 (a pierdut în al doilea tur în fața lui Stevo Pendarovski, după ce a primit 46% din voturi).

Când în timpul ceremoniei de depunere a jurământului, care a avut loc pe 12 mai 2024, la Skopje, G. Siljanovska-Davkova a decis să nu folosească numele modificat al statului (folosind forma „Macedonia”), Uniunea Europeană, Grecia și Bulgaria au reacționat cu dezamăgire și critici.

Activitatea guvernului de centru-stânga (2017-2024) se apropie de sfârșit, această perioadă fiind totuși caracterizată de schimbări și realizări semnificative: numele oficial al statului a fost schimbat atunci când a fost rezolvată o dispută prelungită cu Grecia pe această problemă, confruntarea cu o blocadă bulgară semnificativă care a împiedicat lansarea discuțiilor de aderare cu UE a fost ridicată, iar țara a aderat la NATO.

Noul Guvern al Macedoniei de Nord va avea cinci noi ministere, inclusiv Ministerul Energiei, Minelor și Resurselor Minerale. Numele viitorului ministru al energiei nu a fost încă anunțat.

Schimbările organizatorice sunt introduse printr-o nouă lege cu privire la schimbarea administrației de stat, propusă de premierul desemnat al Macedoniei de Nord, Hristijan Mickoski, și adoptată de parlament. Viitorul guvern va avea 20 de ministere, în creștere față de 16 în prezent. Ministerele cele noi sunt Ministerul Sportului, Ministerul Energiei, Minelor și Resurselor Minerale, Ministerul Culturii și Turismului, Ministerul Digitalizării și Ministerul Administrației de Stat. În actualul guvern care urmează a fi schimbat, afacerile legate de energie și minerit sunt de competența Ministerului Economiei, condus de Krešnik Bekteši.

Hristijan Mickoski a anunțat un proiect de investiții energetice pe care regiunea nu l-a mai avut până în prezent. Într-una dintre primele sale apariții publice în calitate de nou prim-ministru desemnat, Hristijan Mickoski a anunțat un nou proiect de investiții în sectorul energetic. Este o investiție uriașă în energie, a spus el, adăugând că acest tip de proiect este ceva complet nou, nu numai în Macedonia de Nord, ci în întreaga regiune. Două investiții străine mari și o extindere a două investiții străine deja existente vor avea loc în primele o sută de zile ale noului guvern, a menționat el.

Zoran Gjorgjievski, șeful Departamentului Piața Organizată de Electricitate și Surse Regenerabile de Energie din cadrul MEMO al Operatorului Național al Pieței de Electricitate, a declarat că adoptarea legii în parlament cu mai multe voturi decât majoritatea necesară de două treimi a reprezentat un pas semnificativ înainte pentru sectorul energetic. Acest lucru îi conferă focalizarea instituțională de care are nevoie, a mai adăugat Z. Gjorgjievski.

În prezent se prefigurează materializarea a trei motive pentru noua organizare a guvernului, conform legii. Primul constă în ambiguitățile materializate în repartizarea responsabilităților între ministere. Al doilea motiv constă în distribuția irațională a funcțiilor și gruparea lor în corpuri individuale. Al treilea motiv constă în faptul că, domeniile care sunt în prezent priorități strategice ale statului, reprezintă provocări cheie sau sunt în centrul atenției în întreaga lume nu sunt reprezentate adecvat la nivel instituțional.

În contextul evoluțiilor din ultima perioadă, situația internă a Macedoniei de Nord este catalogată ca fiind mult mai stabilă decât în ​​deceniul precedent, iar tensiunile și conflictele etnice, în special cu populația albaneză, sunt mult mai puțin intense. În ciuda acestor succese, ca urmare a alegerilor din 08 mai, formațiunile politice de dreapta vor reveni la putere. Guvernarea lor anterioară din perioada 2006–2016 a fost caracterizată ca având tendințe autoritare și corupție omniprezentă.

Succesul lor electoral recent își are rădăcinile în promisiunile de îmbunătățire a standardelor de viață ale societății, dezamăgirea publicului față de ritmul lent al reformei statului și lipsa unui progres rapid în procesul de integrare a Macedoniei în UE.

Comentariu:

Gordana Siljanovska-Davkova are 71 de ani. Este avocat constituțional (a absolvit Universitatea din Ljubljana și Universitatea Ss. Cyril și Methodius din Skopje). Când Macedonia și-a câștigat independența, ea a luat parte la lucrările unei comisii parlamentare care pregătea un proiect de constituție a țării. A fost ministru fără portofoliu în guvernul Branko Crvenkovski (1992–1994). De asemenea, ea a cooperat cu mai multe organisme ONU pe probleme legate de dezvoltarea structurilor guvernamentale locale în statele din regiune. Este căsătorită și are doi copii. Ea este membră a VMRO-DPMNE de la începutul anilor 1990. G. Siljanovska-Davkova va fi prima femeie președinte din istoria Macedoniei de Nord independente. În sistemul politic al Macedoniei de Nord, rolul președintelui este limitat.

Este de remarcat că, în 2019, noua președinte aleasă acum în Macedonia de Nord și-a declarat intenția de a organiza un referendum pentru restabilirea numele anterior al statului macedonean. În ultimii ani, VMRO-DPMNE a abandonat treptat aceste revendicări și a început să-și pună în evidență platforma de asistență socială, ceea ce s-a reflectat în campania preelectorală (de exemplu, acest partid a promis că va crește pensiile cu 30%).

Accentul principal al opoziției politice a fost pus de exemplu pe criticarea acordurilor semnate de guvernele de centru-stânga: acordul cu Grecia privind schimbarea denumirii oficiale a statului (Acordul de la Prespa, semnat în 2018) și acordurile cu Bulgaria (un tratat de prietenie, o bună vecinătate și cooperare, semnat în 2017, și un acord semnat în 2022 pentru ridicarea dreptului de veto bulgar cu privire la intenția Macedoniei de Nord de a lansa discuțiile de aderare la UE).

VMRO-DPMNE unul dintre cele mai vechi partide din Macedonia de Nord, a ocupat primul loc la ambele alegeri din 08 mai. La alegerile parlamentare a primit aproape de două ori mai multe voturi decât Uniunea Social Democrată din Macedonia (SDSM), care până de curând conducea țara, iar la alegerile prezidențiale a primit aproape de trei ori mai multe voturi. Acest rezultat indică faptul că acest partid și-a recâștigat sprijinul alegătorilor. După o guvernare de aproape un deceniu, pierduse puterea în 2017 pe fondul scandalurilor de corupție și al protestelor de stradă în urma publicării înregistrărilor care dezvăluiau practici autoritare și încercări de a lupta împotriva opoziției folosind serviciile secrete. Sfârșitul guvernării anterioare a VMRO-DPMNE a fost caracterizat de un conflict prelungit cu opoziția, care a destabilizat statul. Uniunea Europeană s-a implicat în soluționarea acestei dispute. Nikola Gruevski, fostul prim-ministru de atunci și liderul partidului în 2006-2016 a devenit un simbol al acelei perioade. După ce și-a încheiat mandatul de prim-ministru, a primit o sentință obligatorie din punct de vedere legal, dar a fugit în Ungaria, unde i s-a acordat azil politic.

3. Kosovo a sărbătorit cea de-a 25-a aniversare de la retragerea forţelor sârbe într-un context favorabil escaladării conflictelor etnice

În data de 10 iunie 2024, Kosovo a sărbătorit cea de-a 25-a aniversare de la retragerea forţelor sârbe în urma unei campanii de bombardament a NATO, de 78 de zile, care a deschis calea pentru independența sa nouă ani mai târziu.

Fostul prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair, care era în funcție în acel moment, a participat la o sesiune parlamentară specială organizată la Pristina, pentru a sărbători aniversarea. Tot în data de 10 iunie, T. Blair s-a întâlnit cu președintele Kosovo, Vjosa Osmani. Fostul premier italian, Massimo D’Alema, și premierul albanez, Edi Rama, au participat și ei la alte ceremonii.

„Lupta pentru Kosovo nu a fost doar pentru Kosovo, ci pentru noi toți, inclusiv pentru propria mea țară, care credem că libertatea și justiția merită să ne apărăm și, dacă este necesar, să luptăm pentru aceasta”, a spus T. Blair într-un discurs. „Dacă am fi permis ca și Kosovo și poporul său să continue să fie brutalizați, drepturile lor deposedate, viitorul furat, propriul nostru viitor în țări ca a mea ar fi fost diminuat” a mai completat el. Mai mult, fostul prim-ministru al Marii Britanii le-a spus parlamentarilor kosovari că este bucuros că țara sa a ajutat să se pună capăt „opresiunii și nedreptății”.

„Astăzi, 10 iunie, în urmă cu 25 de ani, s-a ajuns la un acord pentru o retragere completă și necondiționată de pe teritoriul Kosovo a forțelor de invazie. Kosovo a fost în sfârșit liber, oamenii săi au putut să trăiască din nou, să spere din nou, să creadă din nou într-un viitor fără opresiune și nedreptate”, a mai declarat T. Blair parlamentarilor kosovari, referindu-se la Acordul de la Kumanovo care a pus capăt atacurilor aeriene conduse de NATO asupra Serbiei și a dus la retragerea forțelor sârbe din Kosovo, în iunie 1999.

Blair și-a amintit de negocierile politice tensionate din 1999 și de vizitele sale în lagărele de refugiați kosovari de lângă Skopje, în Macedonia de Nord. „Mă întâlnesc cu refugiații kosovari din lagărele de lângă Skopje, le-am auzit poveștile sfâșietoare despre strămutare și cruzime, cu fețele lor disperate după ajutor, căutând în fața mea un sentiment dacă aș putea să ajut. Am ajutat și nu am regretat niciodată”, a mai adăugat el.

Glauk Konjufca, președintele parlamentului kosovar, l-a lăudat pe T. Blair și pe alți lideri occidentali pentru angajamentul lor în timpul crizei din 1999. „Mobilizarea și angajarea celei mai democratice alianțe din lume, NATO, au oprit genocidul în țara noastră și au permis libertatea oamenilor”, a spus G. Konjufca.

Comentariu:

În prezent, UE și SUA continuă să facă presiuni asupra ambelor părți să pună în aplicare acordurile pe care președintele sârb, Aleksandar Vucic, și prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, le-au încheiat în februarie și martie 2023. Șansele Serbiei și Kosovo de a adera într-o zi la UE sunt puse în pericol de refuzul lor de a face compromisuri, potrivit Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell.

Este de remarcat că, relațiile Kosovo-Serbia rămân în continuare tensionate, iar discuțiile de normalizare a relațiilor și soluționare a dosarului Kosovo de 13 ani facilitate de Uniunea Europeană nu au reușit să facă progrese, mai ales în contextul creșterii nivelului de risc în regiune după izbucnirea unor conflicte cum a fost și acel schimb de focuri din septembrie 2023 între oameni înarmați sârbi mascați și poliția din Kosovo, eveniment care a dus la moartea a patru persoane.

În contextul ultimelor evoluții, forțele KFOR de menținere a păcii (conduse de NATO) și-au sporit numărul și echipamentele de-a lungul graniței Kosovo-Serbia.