1. Ungaria își mărește influența în Macedonia de Nord

În 12 iulie, opoziția politică a social-democraților din cadrul Parlamentului de la Skopje (Macedonia de Nord) a condamnat decizia noului guvern de dreapta al prim-ministrului, Hristijan Mickoski, de a forma un „parteneriat economic strategic” cu Ungaria și de a accepta un împrumut de 500 de milioane de euro ca parte a acestuia.

Mai mult, opoziția politică macedoneană a subliniat că împrumutul de jumătate de miliard de euro tocmai anunțat, care va fi primit de la Ungaria, și „parteneriatul economic strategic” stabilit cu guvernul lui Viktor Orbán reprezintă o „excursie” periculoasă și ascunde o agendă politică,. Acordul direct dintre premierul H. Mickoski și omologul său maghiar V. Orbán a fost anunțat încă din 11 iulie în contextul summit-ului NATO de la Washington DC.

Împrumutul „nu are nicio legătură cu cooperarea economică specială și este clar că în spatele acestui acord se ascund interese politice, care vor deveni vizibile foarte curând”, au subliniat social-democrații macedoneni într-un comunicat. Aceasta este o „excursie” periculoasă care ar putea „periclita grav cooperarea țării cu instituții precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional”, a mai adăugat opoziția politică macedoneană.

În 11 iulie, într-o adresare video de la Washington DC, H. Mickoski a spus că acordul de cooperare economică va însemna „securitate” și „stabilitate financiară” pentru țara sa și economia acesteia. Jumătate din bani, a spus el, vor merge pentru „sprijin direct” pentru economia Macedoniei de Nord, iar cealaltă jumătate va fi distribuită municipalităților pentru capital de finanțare proiecte. El a mai spus că totuși, ca parte a noii cooperări cu Ungaria, Macedonia de Nord va putea să împrumute mai mulți bani în viitor, dacă va fi necesar.

Comentariu:

Cum era și firesc, începutul unui proces de relaționare mai puțin înțeles între Macedonia de Nord și Ungaria imediat după victoria electorală zdrobitoare obținută în luna mai 2024 de partidul de dreapta VMRO-DPMNE, noul premier macedonean, H. Mickoski a anunțat că țara sa va beneficia de un împrumut misterios de 1 miliard de euro pe care guvernul său l-ar obține de la o țară „prietenoasă” din cadrul UE, în condiții foarte favorabile. Cum a fost și firesc, speculațiile că această țară ar fi Ungaria au început imediat.

VMRO-DPMNE este un aliat tradițional al guvernului lui V. Orbán și al partidului său Fidesz. Relațiile puternice dintre cele două partide de guvernământ au fost construite în timpul mandatului de zece ani în funcție a fostului premier autoritar al Macedoniei de Nord și fost lider al VMRO-DPMNE, Nikola Gruevski (2006-2016). În această perioadă, diverse rapoarte și investigații au evidențiat expansiunea Ungariei în spațiul media al Macedoniei de Nord, mai ales în sprijinul instituțiilor conservatoare și pentru a menține în viață propria mașinărie de propagandă a lui N. Gruevski. Potrivit rapoartelor și investigațiilor proprii ale unor structuri din mass-media macedoneană, aceste eforturi au continuat chiar și după înlăturarea lui N. Gruevski, în 2017, și fuga acestuia în Ungaria, în 2018, unde a rămas și se află în prezent după ce i s-a acordat azil politic.

Ungaria a fost, de asemenea, un donator important pentru alte guverne de dreapta din regiune și pentru aliații lui V. Orbán, inclusiv pentru Milorad Dodik, din Republica Srpska (RS), căruia i-a acordat 100 de milioane de euro sub formă de granturi, 110 de milioane de euro în împrumuturi și s-au anunțat recent alte 140 de milioane de euro pentru proiecte de energie și infrastructură. Un alt punct de controversă despre împrumutul de 500 de milioane de euro al Macedoniei de Nord primit din Ungaria este rata dobânzii. Prim-ministrul, H. Mickoski, a făcut cunoscut că și condițiile impuse pentru împrumut sunt extrem de favorabile și de neegalat de alți potențiali creditori, cu o rată a dobânzii de 3,25 la sută, pentru o perioadă de grație de trei ani și o perioadă de rambursare de 12 ani, care reprezintă un total de 15 ani. Cu toate acestea, conform mass-media, Macedonia de Nord folosește deja o linie de credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în valoare de 150 de milioane de euro, care are o rată a dobânzii de 1,6%, o perioadă de grație de doi ani și o perioadă de rambursare de 12 ani.

2. Muntenegru - acțiuni de contracarare a traficului de droguri

În 17 iulie, în cadrul unor acțiuni de mare amploare, au fost vizate ținte cu o importanță ridicată, aceștia fiind membri ai unora dintre cele mai violente și periculoase organizații de trafic de droguri din regiunea Balcanilor de Vest.

În cadrul acțiunilor desfășurate au fost vizate 15 locații în Muntenegru, au fost efectuate 9 arestări și a fost pus sechestru, inclusiv pe documente, 22 de arme de foc și 722 de piese de muniție, 15 vehicule, 2 vase, ceasuri de lux și numerar.

Astfel, autoritățile muntenegrene au arestat cele nouă persoane vizate și care dețin poziții cheie în organizațiile de trafic de droguri din Balcanii de Vest.În total, 19 persoane au fost vizate în această acțiune.Patru au primit acuzații în timp ce erau în închisoare, iar alte cinci sunt încă fugite.Această acțiune este rezultatul investigațiilor naționale, al cooperării și al schimbului de informații prin Europol între Poliția federală australiană și Poliția din New South Wales, Divizia specială de poliție din Muntenegru (Specialno Policijsko Odeljenje) și Administrația antidrog din Statele Unite ale Americii (DEA).Ancheta a fost inițiată după ce forțele de ordine au interceptat transporturile a 1,8 tone de cocaină din Europa în Australia, între 2020 și 2021. Persoanele vizate erau strâns legate de diferite celule criminale muntenegrene active în cadrul unei rețele mai mari de trafic de droguri răspândite în regiunea Balcanică și nu numai.

Unii dintre suspecți aparțin unuia dintre cele mai notorii și violente clanuri muntenegrene, în timp ce alții sunt suspectați că își conduc propriile grupuri criminale independente. Unul dintre suspecți, liderul acestui grup infracțional, ar fi responsabil pentru multiple crime comise în timpul războaielor între bande.

Comentariu:

În ceea ce privește traficul de droguri, cei nouă suspecți erau deja cunoscuți de autoritățile de aplicare a legii, deoarece apăruseră într-o serie de investigații anterioare privind traficul de droguri. Anchetatorii au identificat că rețelele în care au jucat roluri principale au dezvoltat o mare rețea logistică pentru a facilita traficul de droguri din spațiul UE în Australia. Au putut să furnizeze cocaină din țările sursă și să o transporte pentru distribuția finală pe piețele finale europene și australiene.

În ultimii ani, rețelele criminale din Balcanii de Vest au vizat din ce în ce mai mult piața de droguri din Australia, deoarece veniturile ilegale din traficul de cocaină sunt semnificativ mai mari decât pe piețele europene. Ruta de aprovizionare include Columbia, Ecuador și Brazilia, cu transbordări prin Europa de Sud și Africa către Australia. Dacă un kilogram de cocaină costă câteva mii de euro în țările sursă, ar putea ajunge la peste 100.000 de euro pe piața neagră din Australia.

Europol a facilitat schimbul de informații și a oferit sprijin analitic continuu anchetei. Europol a contribuit, de asemenea, la coordonarea generală a cazurilor între diferite agenții din UE și din afara acesteia.

3.Perspective optimiste pentru autoritățile muntenegrene, care fac eforturi deosebite pentru integrarea în UE, aflându-se în prezent sub efectele generate de acțiuni de elaborare a strategiei fiscale pentru 2024-2027 și formarea unui nou guvern

În data de 18 iulie, a fost publicat și făcut cunoscut de guvernul Muntenegrului proiectul de strategie fiscală, potrivit căruia economia muntenegreană este de așteptat să se extindă cu 3,8% în acest an, cu 4,8% anul viitor, cu 3,1% în 2026 și cu 3,2% în 2027.

Muntenegru vizează o creștere medie anuală a produsului intern brut (PIB) de 3,7% în următorii patru ani, arată planul de strategie fiscală 2024-2027 al guvernului muntenegrean. „În urma încetinirii presiunii creșterii prețurilor la nivel european, se preconizează o încetinire treptată a inflației, care va avea o medie de 3% în perioada 2025-2027”, se arată în document.

Deficitul bugetar este proiectat la o medie anuală de 3,2% în perioada de patru ani, în timp ce nivelul datoriei publice este văzut la aproximativ 64% din PIB. Cu toate acestea, deficitul fiscal va fi generat exclusiv de nevoile de finanțare mai mari pentru susținerea unor proiecte majore de infrastructură, precum construcția autostrăzii Bar-Boljare.

În același timp, cheltuielile bugetare curente vor fi excedentare, ceea ce înseamnă că guvernul muntenegrean va putea finanța cheltuielile curente prin venituri curente. Guvernul plănuiește, de asemenea, o reformă fiscală cuprinzătoare pentru a îmbunătăți climatul de afaceri, pentru a stimula competitivitatea și a atrage mai multe investiții. Intenționează să facă acest lucru prin reducerea poverii fiscale asupra angajatorilor și angajaților, prin reducerea ponderii economiei gri și prin reformarea administrației vamale, printre altele.

Proiecțiile macroeconomice în proiectul strategiei fiscale 2024-2027 sunt următoarele:

În 23 iulie, parlamentul muntenegrean a adoptat o propunere de restructurare a celui de-al 44-lea guvern, condus de expertul economic, Milojko Spajić, în vârstă de 35 de ani, liderul Mișcării „Europa Acum” (PSE).

Înființat în octombrie 2023, guvernul restructurat va avea ]n plus șapte miniștri, ridicând numărul total la 26, doi fiind și viceprim-miniștri. Acest lucru aduce numărul total de vicepremieri la șapte, o creștere cu doi față de octombrie 2023.

Milojko Spajić, în timpul discuțiilor parlamentare, a lăudat propunerea ca un pas către consolidarea stabilității țării, accelerarea reformelor și promovarea integrării Muntenegrului în Uniunea Europeană (UE). Radiodifuziunea națională muntenegreană RTCG a făcut cunoscut opiniei publice că propunerea a fost aprobată de 50 din 81 de membri ai parlamentului. Reconstrucția se aliniază cu acordul de coaliție semnat în octombrie 2023, care a alocat viceprim-miniștri și posturi ministeriale membrilor coaliției Pentru viitorul Muntenegrului (ZBCG), Noua Democrație Sârbă (NSD) a lui Andrija Mandić și Partidul Popular Democrat al lui Milan Knežević ( DNP). În plus, Partidul Bosniac (BP) a acceptat invitația de a se alătura guvernului.

În noul cabinet, NSD și DNP și-au asigurat câte un post de viceprim-ministru, împreună cu mai multe funcții ministeriale. BP va avea cinci ministere și o funcție de viceprim-ministru, Ervin Ibrahimović fiind numit noul ministru de externe și vicepremier pentru relații internaționale. Cu toate acestea, președintele muntenegrean, Jakov Milatović, s-a opus ferm reconstrucției guvernului propusă de M. Spajić.

Majoritatea deputaților din partidele de opoziție, inclusiv Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS), Mișcarea Civică URA (GP URA), Social Democrații (SD) și Inițiativa Civică Croată (HGI), s-au abținut de la vot.

Comentariu:

În ceea ce privește perspectivele dezvoltării și accelerării procesului de integrare în UE, a devenit foarte clar că ritmul lent al acestui proces în Balcanii de Vest poate fi atribuit faptului că țările membre ale UE și-au pierdut apetitul politic pentru continuarea extinderii în anii 2010 și începutul anilor 2020, dar și faptului că țările din Balcanii de Vest nu au reușit să facă progrese vizibile în îndeplinirea criteriilor pentru aderarea la UE. Cu toate că au fost înregistrate și progrese lente, țările din Balcanii de Vest continuă să sufere de mai multe vulnerabilități socio-economice, inclusiv rate ridicate ale șomajului (în special ale tinerilor) și rate scăzute de participare a femeilor la forța de muncă.

După începutul războiului din Ucraina în 2022, UE a acordat o prioritate politică mai mare extinderii ulterioare și a activat din nou procesul de aderare blocat în Balcanii de Vest. Cu noul guvern din Muntenegru instalat la sfârșitul anului 2023, negocierile de aderare cu această cea mai avansată țară candidată din Balcanii de Vest au început să se deruleze și să avanseze. Depășirea moștenirii conflictelor tragice din anii 1990 este o altă provocare geopolitică cheie în regiune. A devenit foarte clar că, în sfera economică, accelerarea convergenței venitului pe cap de locuitor cu UE necesită reforme economice interne suplimentare. Accelerarea negocierilor de aderare la UE cu indicatori-țintă poate reduce percepția de incertitudine geopolitică și geoeconomică și poate stimula fluxurile de investiții străine directe.