În 20 septembrie 2024, prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a făcut acuzații semnificative la adresa oficialilor occidentali cu privire la o așa numită atitudine de „linişte” faţă de Serbia, aducând ca argument posibila motivație cu privire la ceea ce el a specificat că sunt temerile exagerate că Belgradul se va apropia și mai mult de Moscova.

Astfel, este de remarcat că A. Kurti și-a exprimat un bogat punct de vedere propriu, conform căruia Uniunea Europeană (UE) nu reușește să joace rolul de arbitru în implementarea unui acord mediat pentru normalizarea relațiilor dintre așa numiții „foștii inamici din Balcani din timpul războiului”. Mai mult, a fost promovată și ideea că de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, Serbia a căutat să găsească un echilibru între legăturile sale tradiționale strânse cu Moscova și relațiile sale cu Occidentul, această din urmă entitate fiind percepută ca fiind o sursă majoră de investiții. Cum era de așteptat și cum s-a mai întâmplat și cu alte ocazii, a mai fost evidențiată poziția adoptată de Serbia care, pe de o parte, nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, dar a condamnat invazia în Ucraina. În același context, a mai fost subliniat că a fost de neînțeles faptul că munițiile sârbe și-au găsit drumul către forțele ucrainene, deși guvernul sârb spune că nu le furnizează nimic. Nu în ultimul rând, A. Kurti a scos în evidență că oficialii UE și SUA l-au considerat vinovat pentru eșecul înregistrat în avansarea negocierilor în cadrul acordului dintre Serbia și Kosovo, încheiat în martie 2023, la Ohrid, în Macedonia de Nord. Așa cum era de așteptat, A. Kurti a respins toate acuzațiile și a spus că Occidentul nu reușește să semnaleze încălcările acordului de către sârbi. „Vreau ca Bruxelles-ul să joace rolul unui arbitru care va fluiera ori de câte ori are loc o încălcare a acordului”, a ținut să sublinieze A. Kurti. „Ceea ce am văzut în acești doi ani este că ori de câte ori Belgradul a încălcat acordul, Bruxelles-ul nu a acționat”, a mai adăugat A. Kurti. „Înclinarea Serbiei, la peste doi ani și jumătate de când a început agresiunea rusă în Ucraina, nu dă roade. Și cineva ar trebui să spună «opriți!»”, a mai precizat A. Kurti, care a mai subliniat că diplomații și oficialii din fruntea politicii occidentale, în relația cu Serbia dau dovadă de „prea multă prudență sau chiar de teamă” față de Kremlin.

Dar iată că, la rândul său, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, vorbind la New York, a respins afirmațiile făcute de ministrul de interne al Kosovo, Xhelal Sveçla, potrivit căreia instituțiile de învățământ și de sănătate ale Serbiei, din nordul Kosovo, nu vor mai funcționa în sistemul sârb, ci vor funcționa în conformitate cu legile Kosovo.

Este semnificativ de menționat aici că, A. Vučić le-a mulțumit cetățenilor Serbiei pentru sprijinul acordat cu privire la discursul său la Adunarea Generală a ONU, chiar dacă, după cum a spus, toată lumea este conștientă de faptul că nu a avut „multe leacuri” de oferit sau de recomandat pentru situația din Kosovo. „La fel cum lumea nu are remedii eficiente pentru cancer, nu există remedii eficiente pentru problemele noastre cu privire la Kosovo și Metohija. Obligația noastră este să ținem lucrurile sub control și să continuăm să trăim până când circumstanțele din lume se schimbă, permițându-ne să facem cereri în conformitate cu normele legale internaționale, nu cerem nimic mai mult, dar nimic mai puțin”, a declarat A. Vučić. El a specificat că datoria lui este să spună adevărul și s-a bucurat că cetățenii Serbiei au recunoscut acest lucru.

Vučić a ținut să remarce că dreptul internațional se aplică unor țări, dar nu și altora. El a spus că secretarul general al ONU, António Guterres, știe că Serbia are dreptate, deși nu poate spune asta în mod public. „Este un om deștept și educat și știe toate astea. De aceea nu se grăbește și nici nu aleargă să facă declarații pentru a-i liniști pe unii oameni din Occident pentru că este conștient de situație. Desigur, nu poate vorbi despre asta public”, a mai remarcat A. Vučić, care și-a amintit și faptul că înaintea sa, la Adunarea Generală a ONU, reprezentantul Lituaniei a vorbit pe larg despre respectarea integrității teritoriale și a Cartei ONU – dar numai când a fost vorba de Rusia și Ucraina. „Când vine vorba de sârbi, „marile puteri” sunt dezinteresate și nu le pasă”, a ținut să sublinieze A. Vučić. „Totul în această lume ni se pare pervers, invers și ciudat. Același lucru este valabil și pentru noi. Poți dezlipi pe sârbi de țara lor, să vorbești despre secesiune. Este cel mai amuzant când văd un ministru din Bosnia și Herțegovina (BiH) pozând cu steagurile bosniac și kosovar, iar apoi merg în Republica Srpska și îi acuză de solicitări secesioniste. Sunt împotriva Cartei ONU, dar când încalcă Carta ONU, nu le pasă”, a mai spus A. Vučić. El a ținut să precizeze că oponenții Serbiei acționează în acest fel deoarece cred că au sprijinul țărilor occidentale puternice.

Pe de altă parte, A. Vučić a subliniat că Serbia face parte din continentul european și trebuie să-și continue drumul către aderarea la UE, într-un mod aliniat cu interesele sale economice. A. Vučić a menționat, de asemenea, că a avut o conversație cu adevărat prietenoasă cu ministrul chinez de externe, Wang Yi, exprimându-și recunoștința pentru „prietenia de fier” a Chinei cu Serbia. „Wang Yi a exprimat în mod clar poziția fermă și hotărâtă a Beijingului cu privire la respectarea dreptului internațional și a integrității teritoriale a Serbiei”, a adăugat A. Vučić, menționând că de data aceasta sprijinul Chinei se dovedește a fi și mai puternic.

În mesajele sale pentru mass-media, A. Vučić a ținut să precizeze că în Kosovo „poliția poate închide școli și grădinițe, dar vor continua să plătească salariile profesorilor, vor lucra cu copiii lor... Nu va fi atât de ușor pentru ei.” El a mai subliniat că Pristina și-a schimbat abordarea, deoarece nu a putut prelua controlul asupra podului peste râul Ibar, și și-a mutat atenția asupra altor probleme. „Avem măsurile noastre în vigoare și vom continua să lucrăm la ele. Vom fi mereu alături de oamenii noștri și vom găsi întotdeauna soluții în acest fel”, a mai adăugat A. Vučić. El a remarcat frustrarea și isteria tot mai mare de la Pristina. „Nu au alt subiect în afară de Belgrad, Serbia, sârbi... Nu au ce să vorbească. Și despre ce altceva ar putea vorbi?” a întrebat retoric A. Vučić.

Vučić a transmis și frustrarea Serbiei față de colapsul Acordului de la Bruxelles, din 2013, subliniind, de asemenea, că i-a transmis frustrarea și consternarea Serbiei trimisului special al UE pentru dialog, Miroslav Lajcák, cu privire la desființarea a tot ceea ce s-a convenit în Acordul de la Bruxelles, din 2013. „De la poliția din nordul Kosovo și Metohija, până la desființarea dinarului, închiderea oficiului poștal, interzicerea importului de mărfuri... Se inventează mereu motive cu unicul scop de a expulza poporul sârb din Kosovo și Metohija”, a declarat A. Vučić reporterilor din New York. Dar iată că, în 07 octombrie 2024, guvernul kosovar a declarat că va ridica interdicția de intrare a produselor din Serbia la un punct de trecere a frontierei, la 16 luni după ce a oprit importurile pentru a preveni ceea ce a spus că ar putea fi transporturi ascunse de arme pentru separatiștii sârbi. Redeschiderea importului de produse din Serbia este catalogată ca fiind în concordanță cu eforturile partenerilor occidentali de a promova reconcilierea și cooperarea între cele două națiuni balcanice vecine.

În același context, este semnificativ de subliniat că, la rândul său, președintele sârb, A. Vučić, a prezentat, pe 13 septembrie, o listă lungă de cerințe despre care a spus că trebuie îndeplinite pentru a face progrese în dialogul dintre Belgrad și Pristina. A. Vučić a subliniat că cererile includ organizarea de alegeri locale în nordul Kosovo, o zonă populată în mare parte de etnici sârbi, unde tensiunile au rămas mari de când Kosovo a închis mai multe instituții paralele susținute de Serbia, la sfârșitul lunii august. Vorbind la o conferință de presă, A. Vučić a făcut cunoscute și alte câteva cereri, inclusiv revenirea etnicilor sârbi în forțele de poliție și justiție și retragerea forțelor speciale de poliție din nordul Kosovo. A. Vučić a mai anunţat că Parlamentul de la Belgrad va adopta o decizie prin care se declară ilegale toate organismele și instituţiile stabilite în Kosovo de la declararea independenţei fostei provincii sârbe.

Putem remarca că a devenit foarte limpede că Serbia nu a recunoscut niciodată și nici nu manifestă disponibilitate pentru a recunoaște independența Kosovo, care a fost declarată în mod unilateral, în 2008, Rusia și China fiind printre celelalte țări care nu o recunosc în prezent. Situația din nordul Kosovo este una volatilă de luni de zile. Cea mai recentă escaladare a tensiunilor a avut loc după ce autoritățile kosovare au închis instituțiile paralele sârbe, măsurile adoptate fiind considerate de sârbi ca neconstituționale și ilegale. A. Vučić a subliniat că măsurile adoptate au costat locurile de muncă a 5.880 de oameni și a oprit funcționarea a 25 de servicii administrative pentru sârbi. A. Vučić a mai spus că Serbia cere, de asemenea, „să se revină la ceea ce s-a convenit și realizat până acum în dialogul” dintre Belgrad și Pristina, care a fost mediat de UE, din 2011. „Ceea ce cerem este respectarea normelor europene și dialogul” și „Nu vrem război”, a subliniat A. Vučić.

Cererea lui A. Vučić pentru organizarea de alegeri locale „libere și democratice” în nordul Kosovo ar include participarea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa sub supravegherea UE. Cererea de întoarcere a sârbilor în cadrul forţelor de poliţie kosovare din nord ar trebui să aibă loc în conformitate cu Acordul de la Bruxelles, așa cum a menționat și A. Vučić. Întrebat despre un rechizitoriu anunțat recent a lui Milan Radoičić și a altor 44 de persoane în legătură cu un atac armat la Banjska, în 2023, A. Vučić a spus că autoritățile sârbe își desfășoară propria lor anchetă. M. Radoičić, fostul vicepreședinte fugar al partidului Lista Sârbească, acuzat că a condus și organizat atacul, se crede că se află în Serbia. Procurorul Naim Abazi a spus că cei inculpați au avut roluri diferite în cadrul grupului lor infracțional „de la organizarea și conducerea activităților teroriste până la finanțare și spălare de bani”. A. Vučić a mai subliniat că, pentru Serbia, cazul Banjska „nu este în niciun caz unul de terorism”. Cu puțin timp înainte de a vorbi A. Vučić, la rândul său premierul kosovar, A. Kurti, a declarat că Serbia a decis să repete amenințările și ultimatumurile la adresa Kosovo, în loc să se pocăiască pentru crimele pe care le-a comis în trecut. Abordarea guvernului sârb față de Kosovo este „foarte deprimantă”, dar Kosovo nu se teme de amenințări, a menționat A. Kurti pe rețelele de socializare.

UE a impus restricții asupra ajutorului economic și a întâlnirilor la nivel înalt cu guvernul lui A. Kurti, în 2023, făcându-l responsabil pentru o izbucnire a violenței în nordul Kosovo, cu populație majoritar sârbă.  

Nu trebuie omis faptul că, în iulie 2023 emisarul special al UE pentru dialogul Pristina-Belgrad, Miroslav Lajcák, în cursul unei vizite în Kosovo, a subliniat că UE nu va ridica sancţiunile politice şi economice împotriva Kosovo, dacă guvernul nu adoptă măsuri concrete pentru reducerea tensiunilor cu etnicii sârbi. Oficialii UE și SUA l-au criticat, de asemenea, pe A. Kurti pentru că nu a înființat o Asociație a municipalităților din nordul Kosovo cu populație majoritar sârbă, oferindu-le un anumit grad de autoguvernare.

Serbia a insistat că decizia de formare a Asociației menționate ar trebui să treacă înaintea altor pași pentru normalizarea relațiilor și l-a acuzat pe A. Kurti că blochează progresul în dialogul lor susținut de UE. În interviul său dat pentru mass-media, A. Kurti a spus că este gata să vorbească despre „autogestionarea” sârbilor, dar nu a vrut să accepte nimic care să submineze Kosovo ca stat. El a mai spus că a greșit Occidentul să se concentreze atât de mult pe o problemă atunci când a existat o gamă largă de acorduri între Serbia și Kosovo pe care Belgradul nu le-a onorat. A. Kurti a subliniat că un astfel de angajament a fost deschiderea podului principal în orașul Mitrovica, divizat din punct de vedere etnic, din nordul Kosovo. Podul leagă nordul majoritar-sârb al orașului de sudul majoritar-albanez și a ajuns să simbolizeze diviziunea în Kosovo. Momentan este deschis doar pietonilor. Guvernul lui A. Kurti a făcut eforturi pentru a deschide podul pentru traficul rutier, în ciuda avertismentelor occidentale că ar putea favoriza declanșarea de violențe, punând în pericol localnicii și forțele de menținere a păcii NATO. A. Kurti a spus că se consultă cu privire la accesul liber pe pod, inclusiv cu sârbii de la nivel local, dar dezbaterea nu poate dura pentru totdeauna. El a mai spus că Belgradul vrea să țină podul închis pentru că vrea să despartă nordul majoritar sârb de restul Kosovo. „Cred că cei din Serbia care insistă să țină podul închis, vor să mențină viu visul de a împărți Kosovo”, a mai subliniat el. Mai mult A. Kurti a mai specificat: „Trebuie să deschidem podul și să facem Kosovo normal”.