1. Încidente în clădirea Adunării Naţionale, de la Belgrad, ca urmare a acuzațiilor cu privire la accidentul grav produs la Gara Novi Sad

În 25 noiembrie, a fost înregistrată o confruntare aprinsă în cadrul Adunării Naţionale, de la Belgrad, între parlamentarii din formațiunile politice de opoziţie şi partidul de guvernământ, motivația fiind prăbuşirea tragică a unei părți a clădirii Gării Novi Sad, în ziua de 01 noiembrie, eveniment care s-a soldat cu 15 pierderi de vieți omenești și 2 răniți. Încăierarea a izbucnit după ce Radomir Lazović, membru al partidului de opoziție, Frontul Verde-Stânga și, implicit, membru al Adunării Naționale, a plasat pe platforma vorbitorului un afiș cu o amprentă roșie a mâinii cu cuvintele „Ai sânge pe mâini”.

Parlamentarii opoziției au mai afișat și pancarte pe care scria „Corupția ucide” în semn de protest față de incidentul fatal, în timp ce prim-ministrul, Miloš Vučević și miniștrii din cadrul guvernului condus de el au sosit la sesiunea parlamentară, care a fost prezidată de președintele Adunării Naţionale, Ana Brnabić. Ca răspuns, parlamentarii partidului de guvernământ au afișat bannere cu diverse mesaje, declanșând un schimb de acuzații între cele două părți. Argumentul s-a transformat rapid într-o încăierare, cu parlamentarii care au aruncat cu apă unii în alții. Sesiunea parlamentară a fost întreruptă brusc de A. Brnabić, transmisiunea televizată în direct fiind întreruptă. Cu toate acestea, confruntarea a continuat și în pauză înainte de a fi, în cele din urmă, oprită de A. Brnabić și alți parlamentari. Opoziția a cerut prim-ministrului, M. Vučević, care era primar al orașului Novi Sad când au început lucrările la clădirea gării, să demisioneze. Coaliția de guvernământ neagă acuzațiile și acuză, la rândul său, opoziția că a declanșat ciocniri cu poliția în cadrul protestelor de la Gara Novi Sad. În același context, parlamentul urma să dezbată, în 25 noiembrie, bugetul pe anul 2025, dar opoziția a cerut o dezbatere cu privire la tragicul accident de la Gara Novi Sad. Ei au depus și o moțiune de cenzură împotriva guvernului, dar A. Brnabić a spus că nu va fi pe ordinea de zi. Sesiunea a fost întreruptă timp de aproape două ore înainte de a fi reluată, dar deputații opoziției au continuat să perturbe sesiunea în timp ce A. Brnabić vorbea înconjurată de agenți de securitate care au împiedicat parlamentarii opoziției să se apropie de ea.

„Așa arată libertatea de exprimare în interpretarea lor”, a subliniat A. Brnabić în timp ce deputații opoziției fluierau în sală. A. Brnabić a acuzat opoziţia de o „încercare de a prelua puterea prin forţă”. Ea le-a spus reporterilor la o conferință de presă că deputații opoziției au deteriorat un microfon și un monitor din sală după suspendarea sesiunii, care a început cu un minut de reculegere pentru cei uciși în gara din Novi Sad și cu A. Brnabić cerând ca sesiunea să fie demnă. „Din păcate, acesta este orice altceva decât un omagiu demn pentru cei decedați și familiile lor”, a subliniat A. Brnabić la conferința de presă.

Reacționând la incident, președintele sârb, Aleksandar Vučić a transmis următorul mesaj: „Vreau să îi liniștesc pe cetățeni și să le spun că le vom răspunde celor lipsiți de politețe, comportamentului fără maniere și aroganței lor cu și mai multă muncă în viitor. Astăzi, ei au încercat să împiedice pensionarii să primească pensia sporită și angajații din sectorul public să primească salariile crescute și nu vor scăpa”.

Parchetul Superior din Novi Sad a anunțat recent reținerea a 13 persoane, inclusiv a fostul ministru al construcțiilor, Goran Vesić, în legătură cu prăbușirea fatală a gării. Printre cei reținuți se numără și directorul pentru infrastructura căilor ferate sârbe, Jelena Tanasković, fostul director al infrastructurii feroviare a Serbiei, Nebojša Šurlan și ministrul adjunct pentru transportul feroviar, Anita Dimoski. J. Tanasković și-a depus demisia în 20 noiembrie, la fel ca și ministrul comerțului intern și extern, Tomislav Momirović.

„Presiunea și persistența au reușit”, a subliniat pe o rețea de socializare Marinika Tepić, unul dintre liderii Partidului Libertății și Justiției (SSP), de opoziție. Ea a spus că arestările nu ar fi avut loc fără eforturile protestatarilor din ultimele zile. Protestatarii cer și publicarea contractelor semnate cu cele patru companii implicate în renovarea gării: China Railway International, China Communications Construction, Egis din Franța și Utiber din Ungaria. Doi ingineri de la Egis se pare că ar fi fost printre cele 11 persoane arestate, potrivit mass-media locală. Suspecții, care nu au fost identificați oficial, se confruntă cu acuzații de săvârșire de fapte penale împotriva siguranței publice, cauzarea de pericol public și lucrări de construcție neregulamentare, așa cum au declarat procurorii din Novi Sad.

Comentariu:

Accidentul s-a produs după ce gara, construită în 1964, fusese renovată de două ori în ultimii ani de către consorțiul China Railway International și China Communications Construction Company. Cea mai recentă renovare a fost inclusă într-un proiect care a implicat mai multe companii care s-au ocupat de supravegherea reconstrucției liniei de cale ferată de la Novi Sad până la granița cu Ungaria. Antreprenorul principal al proiectului a fost compania Project Biro Utiber[1], din Novi Sad. Arestările au urmat unui val de proteste prin care s-a cerut ca responsabilii să fie aduși în fața justiției și pedepsiți. În rândurile populației din Serbia se crede că prăbușirea copertinei de deasupra intrării în gară a rezultat ca urmare a corupție și lipsei de transparență, ceea ce a dus la executarea unor lucrări sub standardele impuse de renovare a clădirii gării, întreprinse ca parte a unui parteneriat sârbo-chinez. Lucrările de renovare au început în 2021; lucrările au fost inaugurate în 2022 în timpul campaniei electorale din acel an, dar reconstrucția a continuat până în iulie 2024, când autoritățile locale au declarat că gara a fost reconstruită „conform standardelor europene”.

În timp ce guvernul a acuzat opoziția că încearcă să „preia puterea prin forță”, membrii opoziției au spus că au fost atacați și de reprezentanții guvernului în holul clădirii Parlamentului și i-au acuzat că au început lupta. Sistemul audio intern al parlamentului a fost oprit, așa că nu s-a putut auzi ce își spuneau deputații.

Vesić și-a depus demisia pe 04 noiembrie și a fost eliberat din funcție pe 05 noiembrie ca urmare a indignării publice din cauza incidentului produs la intrarea în Gara Novi Sad. Într-un astfel de context, el a subliniat că demisionează din „motive morale”, dar insistând că „nici el, nici oamenii care lucrează cu el nu au nici un pic de responsabilitate pentru tragedia care a avut loc”, adăugând că este „sigur” că ancheta va arăta același lucru.

Ministrul comerțului intern și extern, Tomislav Momirović și-a prezentat și el demisia pe 20 noiembrie, acesta ocupând anterior funcția de ministru al construcțiilor, transporturilor și infrastructurii în guvernul A. Brnabić, din 2020 până în 2022, înainte de a-și asuma rolul de ministru al comerțului intern și extern.

Se remarcă că opoziţia continuă să critice guvernul pentru gestionarea colapsului gării, care a avut loc la 1 noiembrie. Autoritățile au chestionat cel puțin 40 de persoane pe fondul acuzațiilor de neglijență în timpul lucrărilor de reparații efectuate la Gara Novi Sad, în 2021.

 2. Valea Preševo cu majoritate albaneză, din nou pe agenda confruntărilor dintre Albania și Serbia

Albania s-a alăturat Kosovo criticând practica Serbiei de a marca adresele etnicilor albanezi drept „inactive”, descriind-o ca o „încălcare a drepturilor omului și a standardelor de protecție a minorităților”. În 21 noiembrie, Albania a cerut „protecția drepturilor albanezilor din Valea Preševo”, din sudul Serbiei, condamnând ceea ce este cunoscut sub numele de „pasivizarea adreselor” – marcarea adreselor ca inactive într-o bază de date a poliției, ceea ce înseamnă că oamenii nu pot reînnoi documentele de identitate.

„Această acțiune constituie o încălcare a drepturilor omului și a standardelor de protecție a minorităților, privând albanezii de acces la servicii de bază și de exercitarea drepturilor lor fundamentale. Dezactivarea adreselor nu este o problemă pur legală, ci are consecințe asupra vieții de zi cu zi a albanezilor din această regiune, fiindu-le încălcate drepturile și egalitatea”, așa cum se arată în comunicatul ministerului de externe. Mai mult, a fost subliniat faptul că „prin angajamentul său continuu, Albania va continua să caute protecția drepturilor albanezilor din Valea Preševo, în conformitate cu standardele internaționale pentru drepturile omului și ale minorităților”. Ministerul sârb de externe nu a reacționat public la declarația albaneză până în prezent.

Comentariu:

Serbia este în negocieri pentru aderarea la UE, iar Ana Pisonero, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru extindere, a declarat, în 21 noiembrie, că preocupările etnicilor albanezi din sudul Serbiei vor fi „abordate în procesul de extindere”.

Mii de etnici albanezi din cele trei municipalități din sudul Serbiei, Medveđa, Bujanovac și Preševo, au avut adresele marcate ca inactive de către autoritățile sârbe. Aceasta înseamnă că nu își pot reînnoi documentele de identitate sârbe sau nu își pot exercita drepturi de bază care necesită acte de identitate, cum ar fi votul. Problema a stârnit proteste în zonă și a atras condamnări din partea Albaniei și a politicienilor etnici albanezi din Kosovo. În 21 noiembrie, în discursul său anual în fața parlamentului, președintele kosovar, Vjosa Osmani a subliniat că: „în timp ce în anii 1990 noi eram cei care aveam nevoie de atenția și sprijinul celorlalți, astăzi există încă albanezi în regiune care se confruntă cu dificultăți și încălcări ale drepturilor omului. „Epurarea etnică prin pasivizarea adreselor, încălcare care este confirmată și de Parlamentul European, Departamentul de Stat al SUA etc. a primit deja ștampila instanțelor sârbe complet politizate, care mențin discriminarea. Din păcate, răspunsul internațional la aceste încălcări lipsește... există și o lipsă de acțiuni în legătură cu Serbia, privind asumarea răspunderii pentru aceste încălcări”, a mai adăugat V. Osmani.

3. Kosovo și Macedonia de Nord, acord pentru ușurarea circulației cetățenilor peste granițe și progrese în cadrul cooperării bilaterale

În 18 noiembrie, la o sesiune guvernamentală comună, Kosovo și Macedonia de Nord au convenit să faciliteze călătoriile transfrontaliere începând din ianuarie 2025, prin înființarea unui „ghișeu unic” la punctele de trecere a frontierei pentru ca să se uşureze circulaţia cetăţenilor peste graniţe.

Miniștrii de interne ai Kosovo și Macedoniei de Nord, Xhelal Svecla și, respectiv, Pance Toskovski, au semnat protocolul în cadrul unei întâlniri comune a celor două guverne desfășurată la Pristina, în care au fost finalizate alte două acorduri privind energie și educație. „Creșterea schimburilor comerciale între țările noastre se reflectă și cu creșterea mobilității cetățenilor noștri. În perioada ianuarie-noiembrie 2024, au fost înregistrate aproape cinci milioane de treceri ale frontierei în ambele direcții, înregistrându-se o creștere considerabilă față de cele 3,5 milioane de treceri a frontierei în ambele direcții, în 2019”, așa cum a declarat premierul kosovar, Albin Kurti, în timpul întâlnirii cu omologul său din Macedonia de Nord, Hristijan Mickoski. „Începând cu 01 ianuarie 2025, la două puncte de trecere a frontierei, Hani i Elezit-Bllace și Jazhince-Globocica, vom implementa un... model în care polițiștii noștri să lucreze împreună în aceeași unitate”.  

„Mă bucur dacă în câteva săptămâni am putea vedea un singur control la frontieră și nu două, evitând astfel aglomerația la graniță și provocând sentimente neplăcute la punctele de trecere”, a spus H. Mickoski. „Ne propunem să mergem către o Europă fără frontiere”, a mai adăugat el.

Kurti a spus că schimbul comercial dintre Kosovo și Macedonia de Nord, înregistrat la 432 de milioane de euro, în 2023, reprezintă „o creștere cu 52% față de 2019, când era de 284 de milioane de euro”. A. Kurti a spus că exporturile Kosovo către Macedonia de Nord au crescut de la 44 de milioane de euro, în 2019, la 121 de milioane, în 2023.

Mickoski a cerut o cooperare sporită. „Anul acesta, comerțul dintre țările noastre va ajunge la peste 500 de milioane de euro și în următorii ani și mai mare. Acest lucru va aduce beneficii pentru cele două țări”, a mai subliniat H. Mickoski. Din aprilie 2016, cetățenii din Kosovo și Macedonia de Nord au putut trece frontierele doar folosind cărțile de identitate, după ce a fost încheiat un acord pentru a facilita călătoriile între cele două țări. „Kosovo și Macedonia de Nord nu au dezacorduri. Avem o comunicare constantă. Economia, comerțul, educația, sănătatea, turismul și cooperarea regională sunt doar câteva dintre subiecte”, a mai subliniat A. Kurti.

Comentariu:

Această cooperare va reduce timpul de așteptare la graniță, va ușura libertatea de mișcare a cetățenilor macedoneni și kosovari și va contribui la creșterea cooperării în diverse domenii, așa cum au ținut să sublinieze în timpul întâlnirii A. Kurti și H. Mickoski, acesta din urmă evidențiind că dorește să mențină „relații de prietenie pe care le vor avansa pe măsură ce reduc barierele”.

4. Companii din Muntenegru și Serbia care furnizează Rusiei bunuri specifice domeniul militar, sancționate de SUA

În seara zilei de 30 octombrie, Departamentul de Trezorerie al SUA a sancționat 275 de persoane și entități implicate în furnizarea Rusiei a unor tehnologii și echipamente avansate pentru mașina sa de război, printre care se numără două companii din Serbia și Muntenegru. Într-un comunicat de presă, SUA a dezvăluit că țintele sale includ indivizi, companii și rețele extinse de evaziune a sancțiunilor, în 17 jurisdicții, din Elveția și Turcia până în Thailanda, India și China.

Cetăţeanul rus din Muntenegru, Serghei Kokorev şi firma sa, International Business Corporation (IBC), înregistrată în Muntenegru, a fost una dintre companiile adăugate pe lista de sancţiuni a SUA. „Kokorev a folosit IBC pentru a transporta centre de prelucrare și rulmenți cu bile de origine europeană către utilizatori din Rusia, inclusiv compania de producție desemnată în SUA, compania cu răspundere limitată, AMS Tekhnika, care este implicată în distribuția angro de mașini și echipamente industriale”, a subliniat Departamentul de Trezorerie. S. Kokorev a folosit și IBC pentru a exporta echipamente militare din Muntenegru în Rusia. S. Kokorev și compania sa din Muntenegru sunt sancționați pentru că au funcționat în sectorul de producție al economiei ruse.

Departamentul Trezoreriei SUA a mai spus că a stabilit că firma sârbă Ventrade DOO, din Subotica, un oraș din nordul țării la granița cu Ungaria, este legată de compania Promsvyazradio din Rusia. Ventrade ar fi exportat aparate de radio specifice domeniului militar către firma rusă Promsvyazradio, care produce echipamente de radiodifuziune și importă tehnologie cu scop dublu, în Rusia. Compania din Serbia a fost marcată pentru sancțiuni în baza ordinului executiv al guvernului SUA pentru că a oferit sprijin financiar, material și tehnologic companiei ruse Promsvyazradio sau i-a furnizat bunuri și servicii. Potrivit datelor din Registrul Entităților Comerciale din Serbia, compania este deținută și condusă de Zsolt Lajgut, un cetățean maghiar. Z. Lajgut a preluat-o de la Renata Meznerics, care a fondat compania în aprilie 2022, la aproximativ două luni după începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, cu aproximativ 1.000 de euro în capital de fondare.

Într-un astfel de context, nu trebuie omis faptul că, datorită cooperării lor cu armata rusă, mai multe companii turcești, precum și cea a unui cetățean turc, Ozgur Hasan Celik, au fost trecute pe lista de sancțiuni. O. Celik, președintele companiei cu sediul în Turcia, cu numele complet Mirex Havacilik ve Savunma Sanayi Ticaret Anonim Serketi, a fost implicat în contracte cu companii de apărare afiliate guvernului rus care furniza sisteme de război electronic în Rusia, se arată în raportul SUA.

Comentariu:

Este semnificativ de subliniat că, secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo, a declarat că SUA și aliații săi vor continua să ia măsuri decisive la nivel mondial pentru a opri fluxul de instrumente și tehnologii critice de care Rusia are nevoie pentru a duce ceea ce el a numit un război „ilegal și imoral” împotriva Ucrainei.

„După cum se vede din acțiunea de astăzi, suntem hotărâți să reducem și să împiedicăm Rusia de a-și dota mașina de război și de a-i opri pe cei care încearcă să-i sprijine eforturile prin eludarea sau evaziunea sancțiunilor noastre și a controalelor la export”, a mai subliniat W. Adeyemo.

5. Corupție în sistemul medical din Muntenegru

Președintele Muntenegru, Jakov Milatović, a declarat în cadrul unui forum organizat la Podgorica că mita și corupția în domeniul sănătății privează cetățenii de un drept fundamental al omului și trebuie pedepsite. Corupția în domeniul asistenței medicale din Muntenegru este catalogată ca o boală a sistemului, o amenințare pentru sănătatea națiunii și un atac la drepturile fundamentale ale omului, așa cum a subliniat, în 25 noiembrie, președintele J. Milatović.

Ținând un discurs în cadrul forumului menționat despre corupția în asistența medicală organizat de BIRN Muntenegru și ONG-ul Alianța Civică din capitala Podgorica, J. Milatović a spus că asistența medicală ar trebui să reprezinte un pilon de bază al egalității sociale. „Din păcate, în schimb, mulți dintre cetățenii noștri sunt martori la acțiuni corupte în domeniul sănătății – de la darea de mită pentru un tratament mai rapid sau mai bun până la nereguli în achizițiile publice de echipamente medicale și medicamente care sunt măsurate în milioane de euro”, a subliniat J. Milatović.

El a declarat că rădăcina problemei cu care se confruntă cetățenii muntenegreni în ceea ce privește îngrijirea medicală adesea inadecvată este corupția din sistemul de sănătate. În ultimul său Raport de progres, Comisia Europeană a remarcat că mai multe sondaje de opinie publică și rapoarte ale organizațiilor societății civile au arătat că mulți cetățeni sunt nemulțumiți de sistemul de sănătate, invocând corupția drept una dintre cele mai mari provocări.

Milatović a evidențiat faptul că datele din sondajele de opinie publică sunt îngrijorătoare. „Conform sondajelor de opinie publică de anul trecut, aproape 60 la sută dintre cetățeni cred că, corupția este prezentă în mare măsură în sistemul nostru de sănătate și majoritatea nu recunosc rezultatele măsurilor anticorupție în domeniul sănătății.Aceste date nu sunt noi, ci o caracteristică a sectorului medical de mai bine de un deceniu”, a mai adăugat J. Milatović. Corupția în domeniul sănătății trebuie pedepsită.„Acțiunile corupte trebuie sancționate legal, ceea ce de multe ori nu a fost cazul până acum.Deși legea noastră prevede pedepse pentru darea sau primirea de mită, astfel de evenimente nu sunt urmărite penal și nu avem verdicte ale instanțelor care să pedepsească astfel de practici”, a mai spus J. Milatović.

La rândul său, directorul executiv al BIRN Muntenegru, Vuk Maras, a evaluat lipsa de transparență a achizițiilor publice drept o altă problemă în sectorul sănătății. „În acest moment, în Muntenegru, nu aveți nicio soluționare a cazurilor de corupție în domeniul sănătății”, a menționat V. Maras.

[1] Project Biro Utiber Ltd a fost înființată la începutul lunii iunie 2014 ca o companie comună sârbo-maghiară cu deținerea majoritară (75%) a renumitei companii maghiare Utiber Közúti Beruházó Kft. (www.utiber.hu). Având în vedere importanța conectării companiilor maghiare și sârbe și a participării la principalele proiecte de infrastructură din regiune, a existat ideea și necesitatea înființării unei companii precum Project Biro Utiber Ltd., care va extinde afacerile Utiber Közúti Beruházó Kft. pe teritoriul Serbiei, în conformitate cu legislația Republicii Serbia. Personal cu experiență al companiei compus în principal din absolvenți de inginerie civilă și transport, în cooperare cu companii renumite și de asemenea recunoscute din țară și străinătate, lucrează la proiecte de orice dimensiune și importanță. Principalele activități ale Biroului de Proiecte Utiber sunt:

- Furnizarea de tot felul de servicii de consultanță în domeniul sistemelor de transport și infrastructură (drumuri, căi ferate, aeroporturi, sisteme de apă, energie);

- Elaborarea documentației tehnice în domeniul ingineriei civile, inclusiv infrastructura aferentă, cu toate studiile însoțitoare.

Principalele produse sunt studiile de fezabilitate și documentația tehnică de proiect pentru toate fazele de proiectare (generală, preliminară și finală) pentru sistemele de trafic și infrastructură menționate mai sus, precum și controlul profesional și tehnic al tuturor tipurilor de documentație tehnică.