1. Proteste de amploare din ce în ce mai mare și o situație generală din ce în ce mai fragilă în Serbia

Cu ceva timp în urmă, în mass-media internațională au apărut informații conform cărora înalți oficiali de stat din Serbia, susțin în declarațiile lor personale că blocadele studențești și celelalte proteste organizate cu o amploare din ce în ce mai mare în majoritatea orașelor din Serbia sunt sub influența serviciilor de informații occidentale.

Într-un astfel de context, 14 activiști străini care participau la o conferință a societății civile la Belgrad au fost reținuți și apoi expulzați de autoritățile sârbe fără niciun motiv. Activiștii, din state membre ale UE și țări din Balcanii de Vest, au fost luați de poliție în miezul nopții, audiați, deportați și apoi interziși pentru că reprezintă un „risc pentru securitate”.

Persoanele respective au participat la o întrunire a unor ONG-uri organizată de Erste Foundation, cea mai mare fundație de bănci de economii din Austria, întâlnire la care au participat și alte diverse personalități din Croația, Slovenia, Slovacia, Macedonia de Nord, Albania, Moldova, România, Austria și Republica Cehă. Printre aceștia s-a numărat și Gazmir Memaj, care lucrează pentru Fundația Mary Ward Loreto, o organizație de caritate împotriva traficului de persoane din Tirana (Albania).

Conform declarațiilor sale date pentru informarea mass-media, în jurul miezului nopții de marți (21 ianuarie), oameni care pretindeau că sunt polițiști l-au dus pe el și pe un alt coleg albanez la secția de poliție. Mai mult, a fost specificat faptul că Poliția nu purta uniforme, iar mașina nu era marcată ca autovehicul al Poliției. Tot conform declarațiilor sale, la Secția de Poliție i s-a cerut să semneze o declarație scrisă în limba sârbă care de fapt i-a fost tradusă oral. Prin conținut, documentul îl obliga să părăsească Serbia, pe 23 ianuarie, și îi interzicea să se întoarcă în termen de un an. Pașaportul său a fost ștampilat în consecință, iar G. Memaj a subliniat că polițiștii nu au manifestat niciun comportament agresiv sau inadecvat.

Dar iată că, la rândul său, mass-media croată a făcut cunoscut că cinci cetățeni croați și-au petrecut o bună parte a nopții în custodia Poliției din Belgrad pe motiv că se protejează „securitatea Republicii Serbia și a cetățenilor săi”. Ministrul croat al afacerilor externe și europene, Gordan Grlić Radman, a declarat mass-media că toate cazurile de „maltratare a cetățenilor croați” de către Serbia vor fi colectate și trimise Comisiei Europene și președinției poloneze. Conform unor alte surse din mass-media, posibilele evoluții urmează a fi discutate la o întâlnire a ambasadorilor statelor membre ale UE.

În același context, au fost și continuă a fi organizate și numeroase proteste prin care protestatarii au blocat zilnic traficul în toată Serbia pentru a protesta împotriva morții a 15 persoane ucise când un baldachin de beton s-a prăbușit la gara Novi Sad, în noiembrie 2024, incident pe care criticii îl pun pe seama corupției guvernamentale și neglijenței în executarea construcțiilor.

Este semnificativ de menționat aici că protestele menționate că au loc la nivel național s-au desfășurat și în aceeași zi în care A. Vučić a organizat o adunare cu mii de susținători în orașul central Jagodina, fortăreața coaliției sale, pentru a contracara protestele antiguvernamentale prin care îi este contestată rămânerea la putere de aproape trei luni.

Vučić le-a spus susținătorilor săi că Serbia a fost „atacată atât din exterior, cât și din interior” prin protestele antiguvernamentale. „Nu este întâmplător că au atacat Serbia din străinătate”, a spus A. Vučić, subliniind, în același context, relațiile de prietenie ale Serbiei cu Rusia și China și refuzul de a impune sancțiuni Moscovei pentru războiul din Ucraina. „Asta e ceea ce vor ei să zdrobească, dar nu trebuie să permitem asta. Aceasta este puterea noastră.” A. Vučić a cerut, de asemenea, un dialog cu studenții greviști care au primit un sprijin larg în toată Serbia, slăbind în același timp sprijinul popular pentru partidul său. Studenții au respins negocierile privind cererile lor cu A. Vučić. La mitingul său de la Jagodina, A. Vučić a anunțat formarea, în martie 2025, a unei mișcări politice la nivel național, în stilul mișcării Rusia Unită a președintelui rus, Vladimir Putin, pentru a contribui la asigurarea dominației Partidului Progresist Sârb. „Sunteți cu toții bineveniți în mișcarea schimbării mari și a viitorului”, a subliniat A. Vučić.

Președintele sârb și mass-media din Serbia au acuzat studenții că lucrează la ordinele serviciilor de informații străine pentru a provoca răsturnarea autorităților sârbe actuale, în timp ce protestatarii au fost atacați fizic în mod repetat de persoane necunoscute pro-guvernamentale. În acest context, este semnificativ a menționa aici blocajele de trafic de 15 minute organizate ca proteste, în 24 ianuarie, în urma prăbușirii baldachinului din Novi Sad. Mai mult, universitățile sârbe au fost blocate timp de două luni, împreună cu multe alte școli. O asociație de avocați a intrat, de asemenea, în grevă, dar nu este clar câte persoane au fost participante în instituțiile de stat. Marșuri de protest au avut loc tot în 24 ianuarie la Belgrad, Novi Sad, orașul Nis din sud și în alte orașe mai mici, inclusiv în Jagodina, înainte de sosirea lui A. Vučić. „Lucrurile nu mai pot rămâne la fel”, a declarat actorul Goran Susljik pentru televiziunea regională N1. „Elevii ne-au oferit posibilitatea schimbării”. Procurorii au depus acuzații împotriva a 13 persoane pentru prăbușirea baldachinului, inclusiv împotriva unui ministru din guvern și a mai multor oficiali de stat.

„Corupția ucide”, acesta este mesajul dur din centrul protestelor care au loc în Serbia și care nu arată semne de atenuare. Valul de nemulțumire declanșat de prăbușirea baldachinului gării Novi Sad în noiembrie 2024 s-a materializat în ieșirea a zeci de mii de cetățeni sârbi în stradă zilnic, cerând răspundere politică și penală pentru tragedia care a adus la pierderea a 15 vieți și la rănirea gravă a altor doi cetățeni. Protestele cresc pe zi ce trece, iar demonstrațiile, obstrucționarea traficului și omagiile aduse victimelor incidentului au devenit parte din viața de zi cu zi din toată Serbia. Studenții au blocat aproape toate facultățile de la cele mai mari trei universități naționale, cerând, printre altele, demisia premierului și a primarului din Novi Sad.

„Nu îmi pot imagina că părăsim blocadele fără să vedem cererile noastre îndeplinite. Acesta este, fără îndoială, un punct de cotitură. Este începutul sfârșitului”, așa cum a declarat pentru mass-media internațională Ana Djuric, studentă din Novi Sad. Aproximativ 5.000 de profesori și cadre academice s-au alăturat studenților. „Haosul, crima și regula ignoranței și incompetenței — este insuportabil de urmărit”, spunea la rândul său Ljubica Oparnica, profesor la Universitatea din Novi Sad. Ea creditează studenții că și-au restabilit credința că schimbarea este posibilă. „Sunt cu adevărat fascinată de felul în care studenții lucrează împreună”, a mai spus ea. „Solidaritatea lor este o fortăreață care nu poate fi distrusă. Dacă toți împărtășim aceeași viziune – și aici este clar că toți ne dorim un nou sistem, o eră nouă și diferită – acest regim nu are nicio șansă”. Sprijinul a primit, de asemenea, din partea diasporei sârbe din întreaga lume – de la New York la Melbourne – cu adunări în marile orașe din întreaga lume. Chiar și starul tenisului mondial, Novak Djokovic, și-a exprimat solidaritatea cu studenții manifestanți. Cetățenii donează alimente, firmele private furnizează provizii esențiale, șoferii de taxi oferă curse gratuite, iar fermierii s-au angajat să îi protejeze pe protestatari cu tractoarele lor.

Se solicită o grevă generală, iar incidentele au înfuriat și mai mult mulți cetățeni, determinând proteste mai mari chiar și în orașele mai mici din Serbia. Elevii văd și ei că acesta este un indiciu că este timpul pentru o grevă generală și cred că totul trebuie să se oprească pentru ca o schimbare reală să aibă loc. Baroul Serbiei a lansat o oprire a activității timp de o săptămână, în timp ce unii angajați ai companiei de electricitate administrată de stat se pregătesc și ei să intre în grevă. Personalul medical și artiștii din instituțiile publice se gândesc și ei să se alăture. Profesorii, cu sprijinul părinților, suspendă cursurile. Mii de cadre didactice au ieșit pe străzile din Belgrad, nu doar pentru a protesta împotriva salariilor mici și a condițiilor proaste de muncă, ci și pentru a-și arăta solidaritatea cu studenții. Deși cele mai mari patru sindicate ale profesorilor din țară au ajuns la un acord cu guvernul sârb privind creșterile salariale și au declarat un moratoriu asupra grevelor, unele școli și profesori au refuzat să înceapă al doilea semestru. „Educația nu poate avansa într-o societate afectată de corupție sistemică. Educația nu poate înflori în timp ce factorii de decizie sunt plagiatori, falsificatori, uzurpatori și manipulatori”, a declarat Dusan Kokot de la Uniunea Independentă a Lucrătorilor din Învățământ, din Serbia. Spre deosebire de cele patru mari sindicate ale profesorilor care negociază cu guvernul, sindicatul lui Kokot a declarat o oprire nedeterminată a muncii. Premierul sârb, Miloš Vučević, a avertizat că inspectorii vor fi trimiși în școlile care intră în grevă și a ridicat problema posibilității concedierilor. „Nu ameninț pe nimeni”, a spus M. Vučević. „Îndemn pe toată lumea să nu se joace cu copiii și cu sistemul educațional”. Doi inspectori și-au anunțat deja refuzul de a se conforma, invocând preocupări profesionale și etice. Într-o școală, toți membrii colectivului personalului didactic au semnat o declarație, spunând că vor demisiona dacă vreun coleg se confruntă cu repercusiuni.

Într-un astfel de context al evoluțiilor, în multe medii se discută deja că protecția ar putea fi necesară, deoarece studenții se confruntă cu o presiune tot mai mare.Tabloidele pro-guvernamentale i-au etichetat „agenți străini” și au publicat informații personale despre ei. Există, de asemenea, rapoarte că unii părinți au fost vizitați de agenții serviciilor de informații. Atacurile fizice asupra protestatarilor devin din ce în ce mai frecvente.

Comentariu:

Este semnificativ a sublinia aici că evoluțiile menționate vin pe fondul unui val de proteste conduse de studenți împotriva președintelui sârb, A. Vučić. Acuzațiile privind implicarea unor servicii străine în organizarea protestelor au fost făcute chiar de A. Vučić, care a vorbit la Pink Television, la sfârșitul anului 2024. El a susținut că serviciile de informații croate și un grup de studenți croați au fost implicați în blocadele studențești. Afirmațiile lui A. Vučić au fost respinse ca fiind neadevărate de studenți și de oficiali croați.

Protestele de o amploare mai mare care durează de câteva săptămâni și prin care se cere tragerea la răspundere a persoanelor sau instituțiilor vinovate pentru dezastrul menționat sunt catalogate ca fiind cele mai mari de când președintele sârb, A. Vučić, a venit la putere în urmă cu mai bine de un deceniu. El se confruntă cu acuzații de a fi din ce în ce mai autoritar și de reducere a libertăților democratice, în ciuda faptului că a solicitat oficial aderarea Serbiei la UE. „Să luăm libertatea în mâinile noastre”, le-au spus studenții cetățenilor în apelul lor la grevă.

Ca urmare, după trei luni de proteste în Serbia, manifestanții fac apel la o grevă generală. Drept urmare și așa cum era de așteptat, autoritățile sârbe amenință cu represalii. A devenit foarte clar că Serbia se află la o răscruce, dar apare întrebarea: este posibilă schimbarea solicitată de protestatari?

2. Intensificarea cooperării Serbia – China în domeniul transportului aerian

În 11 ianuarie 2025, Air Serbia a inaugurat un nou zbor pe distanțe lungi între Belgrad și Shanghai PVG. Zborul pe ruta de 8.455 de kilometri va fi programată la două săptămâni, cu plecarea din capitala Serbiei (Belgrad) în zilele de marți și sâmbătă, cu o aeronavă A330-200. Transportatorul nu se confruntă cu nicio concurență pe ruta menționată.  

Zborul JU986 pleacă din Belgrad la ora locală 00:40, sosind la Shanghai PVG la ora locală 18:55. Serviciul zbor de retur, care operează ca zborul JU987, decolează de pe Aeroportul Internațional Pudong din Shanghai, la ora locală 22:25, în zilele de miercuri și duminică, ajungând înapoi pe Aeroportul Nikola Tesla din Belgrad, la ora locală 04:45, în dimineața următoare.

Jiri Marek, care a fost numit director executiv al Air Serbia, în ianuarie 2022, a declarat: „Shanghai este unul dintre cele mai dinamice orașe din lume și un important centru de afaceri și cultural. Zborurile non-stop Air Serbia către acest oraș vor oferi pasagerilor din Serbia și din regiunea Balcanilor de Vest o călătorie mai rapidă și mai confortabilă către China, facilitând în același timp turiștilor și oamenilor de afaceri chinezi să vină în Serbia și în alte orașe europene în care zburăm. Lansarea zborurilor fără escală către Shanghai este un pas important în atingerea obiectivelor noastre strategice și întărește și mai mult poziția Air Serbia ca lider în traficul aerian regional.”

Ming Li, ambasadorul Chinei în Serbia, a adăugat: „Sunt încrezător că noul serviciu către Shanghai va deveni o altă alegere prioritară pentru călătoriile în China, Asia și nu numai. Cu acordul de liber schimb China – Serbia, politica fără vize și zborurile fără escală, ne așteptăm să vină mai mulți turiști și investitori chinezi în Serbia, în noul an 2025. Acesta este, de asemenea, un pas pentru promovarea în continuare a cooperării dintre Serbia și Shanghai.

Shanghai este centrul economic, financiar și de inovare al Chinei. Zona din jurul Shanghaiului reprezintă 17% din populația Chinei și 25% din PIB-ul național al Chinei. În plus, majoritatea oamenilor de afaceri chinezi din Serbia sunt din această zonă. Această nouă rută va extinde și mai mult cooperarea dintre Serbia și Shanghai și provinciile înconjurătoare.”

Comentariu:

Lansarea zborurilor Air Serbia între Belgrad și Shanghai PVG are loc la doar câteva luni după ce compania aeriană a inaugurat zborurile către Guangzhou[1]. De asemenea, marchează cea de-a patra rută pe distanță lungă a transportatorului, completând New York JFK, lansat în 2016, și Chicago ORD, care a început în 2023. Pentru a sprijini creșterea rețelei sale intercontinentale, flota de avioane pentru transport persoane a transportatorului sârb numără acum patru A330-200. Shanghai a fost cea mai aglomerată rută nedeservită pe distanță lungă din Belgrad. Acest lucru se datorează în parte pentru că cea mai mare parte a cetățenilor chinezi care locuiesc în Serbia își au originile în două provincii de la sud de regiunea Shanghai.

În mod similar, Belgradul a fost în topul celor mai aglomerate zece rute nedeservite din Shanghai. Pe parcursul anului 2024, peste 147.000 de turiști chinezi au vizitat Serbia, reprezentând o creștere de 71% față de anul precedent. Cetăţenii chinezi nu au nevoie de viză pentru a vizita Serbia, spre deosebire de majoritatea altor ţări europene. În plus, în 2024, Serbia și China au semnat un Acord de Comerț Liber, care a generat o cerere puternică de marfă între cele două țări. Pe lângă zborurile Air Serbia către Shanghai PVG și Guangzhou, Hainan Airlines menține servicii între Beijing PEK și Belgrad, în timp ce China Southern Airlines operează servicii între Guangzhou și capitala Serbiei (Belgrad).

3. Măsuri drastice pentru închiderea în Kosovo a așa numitelor „instituții paralele” sârbe

În 15 ianuarie 2025, oficialii kosovari au declarat că mai multe „instituții paralele” conduse de Serbia au fost închise în Kosovo, inclusiv oficiile poștale și fiscale din zece municipalități – declarând că nu mai funcționează astfel de instituții în țară. Ministrul de interne kosovar, Xhelal Sveçla, a anunțat că „era municipalităților și instituțiilor paralele și criminale ale Serbiei din Republica Kosovo s-a încheiat. „Astăzi, instituțiile paralele sârbe din Lipjan, Obiliq, Pristina, Fushë Kosovë, Vushtrri, Novobërdë, Kamenicë, Viti, Rahovec, Skënderaj, precum și oficiul poștal și fiscal ilegal au fost închise”, a adăugat el.

Într-un videoclip comun cu ministrul de interne, X. Sveçla, ministrul administrației locale, Elbert Krasniqi[2], a spus că „28 de municipalități paralele și cinci districte ale Serbiei din Kosovo au fost închise, definitiv”. X. Sveçla a subliniat că închiderea acestor instituții conduse de la Belgrad a fost o promisiune guvernamentală. El a scris pe o rețea de socializare că Serbiei nu i se permite să „încalce constituția și legalitatea Kosovo”.  

Comentariu:

Serbia a finanțat instituții care oferă servicii administrative și de asistență socială pentru a sprijini comunitatea minoritară sârbă din Kosovo de la sfârșitul războiului din 1999, în afara controlului guvernului kosovar. În 2013, Kosovo și Serbia au convenit să le dizolve, dar acest lucru nu a fost pus în aplicare. Șeful biroului guvernului sârb pentru Kosovo, Petar Petković, a numit operațiunea un act de „teroare” și a renunțat în 15 ianuarie la discuțiile cu reprezentanții Kosovo, la Bruxelles, despre persoanele dispărute din timpul războiului. „Deși am avut buna intenție de a continua discuțiile, am primit o știre după alta despre închiderea instituțiilor sârbe... din cauza noii situații și a noilor circumstanțe, pur și simplu nu am putut continua discuțiile astăzi pentru că sunt imposibile”, a declarat P. Petković,pentru mass-media.

Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că, în mai 2024, poliția a închis șase birouri ale instituțiilor financiare conduse de Serbia din nord. În august și septembrie 2024, zeci de instituții paralele din nordul Kosovo, care este populat în mare parte de sârbi, au fost închise. La începutul lunii august 2024, Poliția a închis nouă birouri administrate de serviciul poștal sârb, Posta Srbije, într-o operațiune care a urmat decizia Băncii Centrale de a interzice utilizarea ulterioară în Kosovo a monedei naționale a Serbiei, dinarul. Pe 26 decembrie 2024, instituția publică de construcții a Serbiei din Kosovo, în nordul Mitrovica, a fost închisă. Poliția a spus că în clădire a avut loc „falsificare de documente”. Pe 08 ianuarie 2025, Poliția a închis o altă clădire din Mitrovica de Nord, despre care mass-media din regiune a făcut cunoscut, în noiembrie 2024, că funcționează ilegal ca birou paralel de administrare fiscală. Pe 09 ianuarie 2025, pe clădirea în care fusese situată municipalitatea paralelă sârbă Mitrovica de Nord a fost amplasată un semn pentru Departamentul de permise de conducere din Kosovo. Operațiunea din 15 ianuarie 2025 a continuat procesul de închidere constantă a instituțiilor conduse de Serbia din Kosovo. Încă din 10 ianuarie 2025, pe clădire a fost amplasat un semn cu simbolurile statului Kosovo.

În contextul aceleași evoluții a situației, tot mass-media a aflat că procuratura din Kosovo a refuzat să aprobe operațiunea Poliției din regiunea Pristina, care a inclus închiderea oficiului poștal și fiscal din municipiul Gračanica, în principal sârbesc, în colaborare cu Ministerul Administrației Locale și Ministerul de industrie, afaceri și comerț. Motivul refuzului nu a fost încă făcut public.

4. Compania chineză Zijin Mining Group, unul dintre cei mai mari investitori străini din Serbia, a fost adăugată de SUA pe o listă neagră din cauza presupuselor abuzuri în încălcarea drepturilor omului

În 15 ianuarie 2025, din cauza presupuselor încălcări ale drepturilor omului Departamentul SUA pentru Securitate Internă, DHS, a interzis importurile de la o compania minieră chineză, Zijin Mining Group, care a făcut investiții importante și în Serbia. Adăugarea pe o listă neagră a SUA a fost făcută în 14 ianuarie 2025 în conformitate cu prevederile Legii de prevenire a muncii forțate uigure, fiind înregistrat un record de 37 de entități care au fost adăugate pe lista neagră a legii de prevenire a muncii forțate uigure, fiind cea mai mare extindere a listei până în prezent. DHS a subliniat că Zijin Mining Group și cele trei filiale ale sale din regiunea Xinjiang, din China, lucrează cu autoritățile chineze pentru a recruta, transporta, transfera, adăposti sau primi lucrători din minoritățile etnice, cum ar fi uigurii, kazahii și kârgâzii.

SUA se numără printre câteva țări care au acuzat China că a comis încălcări pe scară largă a drepturilor omului prin reprimarea minorității uigure, dintre care majoritatea sunt musulmani. Beijingul neagă cu fermitate acuzațiile.

Fostul Secretar pentru Securitate Internă american, Alejandro Mayorkas, a spus că, odată cu sancțiunile aplicate, SUA demonstrează „lupta necruțătoare împotriva cruzimii muncii forțate, angajamentul neclintit față de drepturile fundamentale ale omului și apărarea neobosită a unei piețe libere, corecte și competitive”. Printre entitățile adăugate s-au numărat și companii din sectorul bumbacului, precum Huafu Fashion, și entități de energie verde, precum Donghai JA Solar Technology și Hongyuan Green Energy Co.

Comentariu:

Zijin Mining Group a intrat în Serbia în 2018, plătind 350 de milioane de dolari pentru recapitalizarea minei de cupru RTB Bor a țării și s-a angajat să investească 1,26 de miliarde de dolari în următorii șase ani, în schimbul a 63% din acțiuni. În 2021, a început să funcționeze într-o altă mină de cupru-aur la Cukaru Peki, crescându-și capacitatea la 10.000 de tone pe zi, sau 3,65 milioane de tone pe an. Zijin Mining Group din Serbia a declarat pentru mass-media că operează „în conformitate cu toate legile muncii aplicabile și standardele internaționale pentru protecția drepturilor lucrătorilor, inclusiv programul de lucru, salariile, îngrijirea sănătății, locuința și alte aspecte”. „În plus, ne asigurăm că toți angajații noștri au mai multe canale pentru a trimite reclamații în mod anonim, cum ar fi adrese de e-mail specializate și căsuțe poștale securizate”, a adăugat acesta.

Cetăţenii chinezi reprezintă aproape 30% dintre muncitorii străini din Serbia, numărând 3.148 în 2019. În 2023, Inspectoratul Muncii din Serbia a înregistrat 5.952 de muncitori din China în timpul controalelor efectuate.

Grupul operativ de aplicare a muncii forțate condus de DHS a vizat peste trei ani primele 150 de companii care beneficiază de muncă forțată, interzicându-le să exporte în SUA.

5. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, dorește ca Rusia să cedeze cota de proprietate în industria petrolieră din Serbia

După ce Departamentul Trezoreriei SUA, OFAC, a impus în 10 ianuarie 2025 sancțiuni industriei petroliere din Serbia, Naftna Industrija Srbije (NIS)[3], în calitate de subsidiară a Gazprom Neft din Rusia, președintele sârb, Aleksandar Vučić, a spus că „retragerea completă a interesului rusesc” din NIS este acum necesară. „NIS va putea continua să funcționeze în mod regulat, dar trebuie să începem imediat cu planul de transformare a proprietății și trebuie să fie aprobat de OFAC și SUA”, a declarat A. Vučić. „Pentru toate operațiunile vom avea doar 45 de zile, încheind cu 25 februarie 2025”, a mai adăugat el. „La sfârșitul acestei perioade de, ca să spunem așa, retragere controlată a tuturor persoanelor înrudite cu Rusia din NIS… sancțiunile vor fi impuse în totalitate”, a mai spus A. Vučić.

Toate entitățile deținute în proporție de 50% sau mai mult, direct sau indirect, de Gazprom Neft, Surgutneftegas sau de filialele acestora, sunt, de asemenea, supuse blocării, chiar dacă nu sunt identificate de OFAC”, se arată în comunicat. Aceasta include și compania sârbă NIS. „Statele Unite iau măsuri radicale împotriva sursei cheie de venituri a Rusiei pentru finanțarea războiului său brutal și ilegal împotriva Ucrainei”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen. Este semnificativ de subliniat că și Marea Britanie s-a alăturat impunerii sancțiunilor.

Pe 05 ianuarie 2025, după ce a avertizat că ar putea fi impuse sancțiuni NIS, A. Vučić a spus că Serbia are banii necesari pentru a prelua compania și planul este să nu o vândă imediat unui alt partener. În 10 ianuarie 2025, A. Vučić a mai subliniat: „Nu dorim nicio preluare ostilă a proprietății altor persoane, de aceea vom vorbi și cred că voi vorbi cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin”. El a mai spus că ar putea îndemna viitoarea administrație Trump să reconsidere decizia de a sancționa NIS.

Comentariu:

Serbia a vândut 51% din acțiunile NIS, singura sa companie petrolieră, companiei ruse Gazprom, în 2008, pentru ceea ce criticii au spus că este un preț de chilipir de 400 de milioane de euro, plus investiția promisă de 550 de milioane. Președintele A. Vučić a menționat în 2022 posibilitatea ca Serbia să „preia” compania NIS.

Conform datelor din decembrie 2024, Gazprom Neft deține 50% din NIS, în timp ce Gazprom deține 6,15%, Serbia deține 29,87% din acțiuni, iar alți acționari minoritari 13,98. Cea mai mare parte a țițeiului pe care Serbia îl importă ajunge prin operatorul de conducte de petrol croat, Jadranski Naftovod, și provine în mare parte din Rusia și Irak. De când Rusia a atacat Ucraina în 2022, Serbia s-a confruntat cu o dilemă cu privire la structura de proprietate a NIS, deoarece UE a impus sancțiuni sistemului energetic rusesc. În momentul în care UE a sancționat Gazprom Neft, aceasta avea o clauză de excepție pentru Balcanii de Vest.

[1] Guangzhou, numit înainte Canton, este al treilea oraș din China ca putere economică (fără Hong Kong). Conform unei analize realizată de Global Demographic, ce a vizat nivelul de creștere a populației și densitatea locuitorilor, în 2016 orașul a fost pe locul al zecelea în lume. Dispune de un nou aeroport mare și ultramodern, fiind baza flotei China Southern Airlines, cea mai mare companie aeriană din China și printre primele zece la nivel mondial.

[2] E. Krasniqi (născut la 22 septembrie 1986) este un politician kosovar și lider al comunității kosovar-egiptene, care este în prezent ministru al administrației locale și lider al Noii Inițiative Democratice din Kosovo. Înainte de a-și ocupa funcția, E. Krasniqi a fost membru al parlamentului.

[3] Este o companie multinațională sârbă de petrol și gaze cu sediul central în Novi Sad (Serbia). NIS este una dintre cele mai profitabile companii din Serbia și unul dintre cei mai mari exportatori interni, având aproximativ 11.000 de angajați în Serbia și în regiune. Principalele activități ale companiei sunt explorarea, producția și rafinarea petrolului și gazelor naturale, vânzarea și distribuția unei game largi de produse petroliere și gaze naturale, precum și implementarea de proiecte energetice și petrochimice. Principalele unități de producție NIS se află în Republica Serbia, în timp ce filiale și reprezentanțe au fost înființate în Bosnia și Herțegovina (BiH), Bulgaria, România, Rusia și Angola.