Iată că se apropie vertiginos ziua de 09 februarie 2025, dată la care în Kosovo urmează să se organizeze alegeri parlamentare, al IX-lea scrutin electoral de la declararea independenței din 17 februarie 2008.

Încă din 16 august 2024, în mass-media internațională a fost publicată informația conform căreia, președintele kosovar, Vjosa Osmani, a stabilit 09 februarie 2025 ca dată pentru alegerile parlamentare regulate în această entitate din Balcanii de Vest. V. Osmani a semnat un decret prin care se specifică că data a fost stabilită după consultări cu partidele politice și Comisia Electorală Centrală.

Consilierul politic al lui V. Osmani, Bekim Kupina, a subliniat la rândul său că, 09 februarie 2025 a fost aleasă drept „data optimă care echilibrează preferințele tuturor partidelor dificile”. B. Kupina a citat președinția spunând că este important ca și campania electorală să înceapă după 07 ianuarie 2025, sfârșitul sărbătorilor de iarnă. El a mai menționat că V. Osmani a invitat UE să trimită o misiune pentru o evaluare preliminară și se va adresa din nou la UE pentru a solicita și observatori electorali.

Aceste alegeri parlamentare vor fi primele alegeri regulate din 2010, deoarece, până acum, instabilitatea politică a condus la organizarea mai multor alegeri anticipate în ultimii ani. La alegeri participă un total de 28 de entități politice, cuprinzând 1.280 de candidați, inclusiv șase entități politice reprezentând comunitatea sârbă.

Conform datelor statistice existente, în prezent, numărul total de alegători înscriși este de 2.075.868. Din acest număr, 1.970.944 de alegători locuiesc în Kosovo, în timp ce 104.924 sunt înregistrați în străinătate. Conform recensământului populației efectuat în aprilie și mai 2024, populația Kosovo era de 1.586.659. Această neconcordanță devine și mai pronunțată dacă se consideră că numărul total de cetățeni înregistrați include tineri care nu sunt încă eligibili pentru vot. Recentul recensământ al populației din Kosovo a jucat un rol vital în colectarea de date fiabile pentru a informa și a modela dezvoltarea generală a societății acestui noi entități în Balcanii de Vest. Cu toate acestea, recensământul a fost boicotat de comunitatea sârbă, în special în cele patru municipalități din nordul Kosovo cu majoritate sârbă (Mitrovica, Zvečan, Leposavić și Zubin Potok). Deși metodologia ONU nu impune includerea afilierii etnice sau religioase în datele recensământului, aceste declarații au căpătat o importanță critică în contextul Kosovo.

În acest context, Arijanit Elshani, membru al PDK în Comisia Electorală Centrală, a afirmat că pe lista electorală sunt incluși cetățenii care vor împlini 18 ani în ziua alegerilor, precum și toți cetățenii care locuiesc în străinătate, dar sunt incluse și persoane decedate, pe care familiile lor nu le-au radiat din evidență nici la primărie, nici la Agenția de înregistrare. „Lista de alegători este furnizată de Ministerul Afacerilor Interne; prin urmare, vina este a lor și a municipalităților care au baze de date neactualizate”, a conchis A. Elshani.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a desemnat 941 de secții de votare în 38 de municipalități, cu câte o secție pentru fiecare municipiu rezervată pentru vot condiționat. Dintre cele 28 de entități politice, 19 sunt partide politice, cinci sunt coaliții, două sunt inițiative ale cetățenilor și una este un candidat independent.

Structura legislativă de la Priștina, Adunarea Kosovo, este formată din 120 de membri, cu 20 de locuri rezervate reprezentanților comunităților minoritare. Comunitatea sârbă deține zece mandate, comunitatea bosniacă - trei mandate, comunitatea turcă - două mandate, romii (comunitățile RAE) - patru mandate și comunitatea Gorani - un mandat. Pragul electoral pentru asigurarea intrării în Adunarea Kosovo este stabilit la 5%.

Așa cum era de așteptat, cei trei principali concurenți politici aparțin majorității albaneze și sunt: Mișcarea de Autodeterminare (Vetëvendosje-VV) condusă de actualul premier kosovar, Albin Kurti, în alianță cu partidele Alternativa și Guxo; Liga Democrată din Kosovo (LDK) condusă de Lumir Abdixhiku; și Partidul Democrat din Kosovo (PDK) condus de Memli Krasniqi. Principalele partide de opoziție nu au înregistrat o coaliție preelectorală comună la Comisia Electorală Centrală, indicând starea relațiilor lor reciproce. Entitatea politică care câștigă cele mai multe voturi va avea ocazia să formeze noul guvern.

De partea cealaltă, nu trebuie omis faptul că la alegeri vor participa șase entități politice sârbe, care vor reprezenta sârbii kosovari: Srpska lista (Lista Sârbă), Srpska demokratija (Democrația Sârbă), Srpski narodni pokret (Mișcarea Populară Sârbă), Za slobodu, pravdu i opstanak (Pentru libertate, justiție și supraviețuire), Partija kosovskihSrba (Partidul Sârbilor kosovari) și Građanska inicijativanarodna pravda (Inițiativa Civică Justiție Populară). Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că, în 15 ianuarie 2025, oficialii kosovari au declarat că mai multe „instituții paralele” conduse de Serbia au fost închise în Kosovo. Totuși, Lista Sârbă, cel mai mare partid politic care reprezintă sârbii kosovari, continuă să aibă sprijinul oficial al Belgradului.De la formarea sa în 2013, a obținut rezultate bune în toate alegerile pe care le-a și contestat și din noiembrie 2022 a boicotat în mare măsură guvernul premierului A. Kurti.Măsura în care partidele sârbe vor coopera cu viitorul guvern al Kosovo va depinde de cine va avea majoritatea în cadrul Parlamentului de la Priștina.

Din cele 27 de partide politice și un candidat independent care participă la alegeri, se estimează că patru entități politice vor obține mai mult de 90% din totalul voturilor. Aceste alegeri parlamentare pot fi catalogate ca fiind și un referendum pentru a stabili dacă VV poate obține o majoritate, deoarece sunt pe punctul de a depăși pragul de obținere a mai mult de 50% din voturile exprimate. Având în vedere că 20% dintre alegători rămân nehotărâți, acest lucru reprezintă o oportunitate semnificativă de a se obține sprijin suplimentar în timpul campaniei electorale. Cu aproape trei săptămâni până la alegeri, VV este liderul clar, cota de vot proiectată a VV variind de la 40% la 59%, în funcție de faza finală a campaniei electorale. PDK deține în prezent locul doi, dar LDK, cu potențialul său mult mai puternic, ar putea încă să-l depășească și să obțină poziția a doua în ceea ce privește cota de vot. Între timp, AAK-NISMA rămâne teoretic în competiție pentru locul trei. Lista acestei coaliții este condusă de liderul AAK, Ramush Haradinaj, urmat de liderul NISMA, Fatmir Limaj.

Așa cum subliniam anterior, după alegerile parlamentare, vor avea loc și alegeri locale, viitoarea evoluție marcând un moment critic pentru sârbi și nordul Kosovo, permițând eventual sârbilor să revină la instituțiile guvernamentale locale și punându-se astfel bazele pentru înființarea Asociației Municipalităților Sârbe (ASM). Temerile cu privire la efectele generate de înființarea unei astfel de noi structuri exclusiv pe principii etnice persistă, dar nu pot fi cuantificate cu exactitate, deoarece structura acestei viitoare formațiuni etnice rămâne nedefinită. ASM rămâne o problemă sensibilă pentru ambele părți, fiecare având așteptări maximaliste cu privire la modul implementării sale. Formarea sa ar putea fi condiționată de organizarea de alegeri locale în nordul Kosovo, exclusiv bazate pe principii etnice.

Așa cum am subliniat anterior, în 09 februarie 2025 vor fi organizate în Kosovo alegerile parlamentare, urmând ca în toamna acestui an să fie organizate alegerile locale, putând prognoza că cele două scrutine electorale vor influența semnificativ dinamica potențialelor viitoare evoluții politice și de securitate din Balcanii de Vest. Este de așteptat ca evoluția relațiilor etnice și, implicit, cele dintre formațiunile politice sârbe și cele albaneze să genereze campanii electorale agresive, care ar putea exacerba și mai mult relațiile deja tensionate dintre ei, iar Kosovo va rămâne influențat semnificativ de complexitatea evoluției situației geopolitice din regiune. Susținem acest lucru, deoarece atât Kosovo, cât și Bosnia și Herțegovina (BiH) continuă să rămână două importante puncte fierbinți de securitate în regiunea Balcanilor de Vest.

În ceea ce privește Kosovo, se tot discută la nivel internațional că există două perspective contradictorii: una care afirmă că, Kosovo este parte integrantă a Serbiei, în timp ce cealaltă, conform constituției Kosovo, conduce la recunoașterea Kosovo ca stat suveran și independent. Cum pot fi normalizate relațiile prin dialogul în desfășurare încă cu privire la normalizarea în timp a relațiilor și reconcilierea acestor două poziții diametral opuse? Fabricarea de scandaluri este o temă recurentă în Kosovo.

În ultimii ani, Kosovo a devenit o platformă pentru fabricarea diverselor scandaluri politice menite să creeze instabilitate internă. Această tendință a devenit deosebit de pronunțată odată cu ascensiunea lui Albin Kurti (VV) ca șef al guvernului Kosovo. Anumite partide de opoziție din Kosovo, în colaborare cu facțiuni generate și influențate de diverși actori internaționali, dar și cu o facțiune din cadrul sistemului judiciar și al parchetului kosovar, depun toate eforturile pentru a-l înlătura pe prim-ministrul A. Kurti. Analiştii de la nivel internaționali cred că A. Kurti a reuşit să demonteze o parte semnificativă a structurilor politico-criminale din Kosovo. Forța acestor structuri este evidentă în încercările lor persistente de a-l înlătura pe actualul prim-ministru, A. Kurti, din funcție. Nu este un secret pentru nimeni faptul că unele partide de opoziție din Kosovo au stabilit legături cu Belgradul. Este larg recunoscut faptul că fostul președinte al Serbiei, Boris Tadić, liderul Partidului Democrat (DS), a cultivat relații strânse cu fostul prim-ministrul kosovar, iar mai târziu fost președinte al Kosovo, Hashim Thaçi (PDK)[1]. B. Tadić a mers până acolo încât a afirmat că, cu sprijinul său, Partidul Democrat din Kosovo (PDK) își va asigura calitatea de membru cu drepturi depline în Internaționala Socialistă (IS). Anumiți analiști sugerează că acea facțiune care este catalogată ca fiind necinstită din sistemul judiciar kosovar, în special din cadrul sistemului de procurori, se pregătește să orchestreze un scandal fabricat care îl vizează pe premierul A. Kurti și pe unii dintre cei mai apropiați aliați ai săi în etapa finală a campaniei electorale. Pregătirile au fost finalizate și sunt coordonate minuțios în colaborare cu anumiți actori internaționali, scandalul fiind așteptat să fie dezvăluit în apogeul campaniei electorale.

În același context, trebuie să subliniem că, totuși, campania electorală este la jumătatea drumului, și se așteaptă să se intensifice și mai mult cazurile de discurs motivat dur din punct de vedere politic. Ce promit partidele cetățenilor în această atmosferă?

Liderul VV, Albin Kurti, anunță investiții suplimentare în capacități de apărare, investiții în infrastructura de transport și sport, dar prioritizează ceea ce s-a realizat în timpul guvernării sale, inclusiv integrarea nordului și dizolvarea „structurilor paralele sârbe”.

Pe de altă parte, PDK se laudă cu realizări la Pristina sub conducerea primarului lor, Perparim Rama. Bedri Hamza, candidatul PDK la funcția de prim-ministru, s-a angajat să mărească salariile și să îmbunătățească climatul de afaceri dacă partidul său va câștiga alegerile, în timp ce candidatul la funcția de prim-ministru din Alianța pentru Viitorul Kosovo, Ramush Haradinaj, promite că va transforma Kosovo într-o superputere energetică.

Sunt toate aceste promisiuni realizabile? Profesor asistent la Facultatea de Științe Politice din Belgrad, Stefan Surlić[2], consideră că formațiunile politice aflate la putere și opoziția politică din Kosovo concurează cu promisiuni nerealiste referitoare la cheltuieli mari pentru grupurile social vulnerabile, investiții majore și schimbări de politică în domeniul sănătății și educației. „Există probleme sistemice care nu pot fi rezolvate cu ușurință și cred că Albin Kurti, realizând că nu poate aborda corupția, criminalitatea și problemele sociale fundamentale, a jucat cartea nordului și a vorbit despre suveranitate și o mai mare înarmare, mizând pe retorica naționalistă pentru a crea facilitățile necesare VV să câștige din nou și să beneficieze de mai multe voturi decât toate celelalte partide de opoziție la un loc”, așa cum a subliniat S. Surlić pentru Kosovo Online. Campania VV, notează el, este axată pe nordul Kosovo și se bazează pe ceea ce au realizat, ceea ce „nicio altă formațiune politică nu a făcut-o în trecut”.

În ceea ce privește partidele de opoziție, S. Surlić spune că în campania lor critică în principal regula autodeterminării și vorbesc despre cum vor obține rezultate economice mai bune și că, corupția s-a înrădăcinat și mai mult în timpul guvernării lui Albin Kurti. „Sunt foarte rezervați când vine vorba de nordul Kosovo și, de fapt, niciun partid de opoziție nu atacă în mod aspru politica lui Albin Kurti. Salută absența instituțiilor paralele, prezența mai puternică a poliției în nordul Kosovo, absența a ceea ce ei numesc structuri criminale, dar spun că acest lucru ar fi trebuit implementat într-o mai mare coordonare cu partenerii americani și europeni.

Având în vedere cursul actual al campaniei electorale, potrivit lui Marko Milenkovic de la ONG-ul „Noua Inițiativă Socială”, se pare că VV nu are multe promisiuni legate de condițiile de viață ale cetățenilor, ci mai degrabă că accentul acestui partid este pus pe o campanie naţionalistă.

Concluzionând, putem spune că alegerile parlamentare regulate, care vor avea loc pe 09 februarie 2025, precum și alegerile locale din 38 de municipalități din țară, care urmează să fie organizate în toamna anul acesta, vor fi printre principalele evenimente din Kosovo pe tot parcursul anului 2025, așa cum estimează analiștii politici din Kosovo și Serbia. Analiștii de la Priștina, Lulzim Pecin, de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Politicilor din Kosovo (KIPRED) și Njomza Arifi de la Grupul de Studii Juridice și Politice, evaluează că rezultatele care vor ieși în urma alegerilor, fie că sunt parlamentare sau locale, vor influența semnificativ dinamica posibilelor evoluţii politice şi de securitate din Kosovo. De asemenea, analiștii din Belgrad, politologul, Ognjen Gogic și Dusan Janjic de la Forumul pentru Relații Etnice, împărtășesc o părere similară. Cu toate acestea, ei prognozează incidente în nordul Kosovo și o deteriorare a situației de securitate cât se poate de posibilă dacă nu sunt adoptate măsurile preventive. Implementarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate la Bruxelles, în cadrul dialogului pentru normalizarea relațiilor Kosovo-Serbia, va fi o provocare în cursul anului 2025, pentru viitorul guvern al Kosovo, dar și pentru cel al Serbiei, așa cum estimează majoritatea analiștilor la nivel internațional.

Alegerile parlamentare vor determina şi soarta viitoare a liderilor politici de pe scena politică a Kosovo. Acesta este motivul pentru care se așteaptă ca 2025 să fie caracterizat de campanii electorale agresive ale formațiunilor politice participante la alegerile parlamentare (09 februarie) și locale (toamna anului 2025) care vor avea loc în Kosovo. Totuși, se poate estima că noul guvern kosovar, oricine îl va forma și conduce, va trebui să facă imediat față solicitărilor pe care partenerii din UE și SUA le fac de ceva vreme, mai ales în ceea ce privește continuarea dialogului și normalizarea relațiilor cu Serbia.

În acest context, este semnificativ a sublinia că, o echipă de 100 de observatori va monitoriza alegerile parlamentare din Kosovo, fiind necesar a evidenția aici „sprijinul continuu al UE pentru Kosovo pentru a-și consolida și mai mult guvernarea democratică”, așa cum a făcut cunoscut, în 18 ianuarie 2025, Nathalie Loiseau, deputatul francez al Parlamentului European, care a fost numit șef al misiunii. Ea a ținut să sublinieze că alegerile din 09 februarie 2025 vor „arăta pluralitatea peisajului politic al Kosovo”.

[1] Hashim Thaçi a fost prim-ministrul Republicii Kosovo, președintele Partidului Democrat din Kosovo și fost lider politician al Armatei de Eliberare din Kosovo. A fost al 4-lea președinte al Kosovoului, dându-și demisia la 5 noiembrie 2020 în urma inculpării sale pentru crime de război de către Tribunalul de la Haga.

[2] Stefan Surlić este asistent universitar la Universitatea din Belgrad – Facultatea de Științe Politice. Domeniile sale de interes includ politica comparată, democratizarea și construirea statului în societățile post-conflict și divizate etnic. Din 2013, este cercetător asociat la Centrul de Studii Interdisciplinare din Balcani (CISBalk). În cadrul carierei sale profesionale, a inițiat prima cooperare academică între Belgrad și Pristina și a fost redactorul publicației „Perspective of a Multiethnic Society in Kosovo”.