Iată că în ziua de 09 februarie 2025, în Kosovo au fost organizate alegeri parlamentare, al IX-lea scrutin electoral de la declararea independenței din 17 februarie 2008, așa cum am subliniat și în articolul anterior publicat în data de 29.01.2025.

Conform datelor statistice, din totalul de 1,970.944 de cetățeni kosovari cu drept de vot din Kosovo, și-au exercitat dreptul de vot 799.954, adică 40,59% din total. Într-un astfel de context, este semnificativ a menționa că, în Leposavić, dintr-un total de 13.876 de cetățeni cu drept de vot, nu și-a exercitat niciunul acest drept de vot. La fel și în Mitrovica de Nord, dintr-un total de 18.781 de cetățeni cu drept de vot, și-au exercitat acest drept numai 966 de alegători, adică 5,30%.

Cele două procente prezentate anterior pot fi catalogate ca valori minime înregistrate în procesul de exercitare a dreptului de vot în Kosovo în 09 februarie 2025. Astfel, din totalul de 38 de municipalități în care au fost organizate cele 941 de secții de votare, cele mai mari procente din totalul alegătorilor cu drept de vot și care și-au exercitat votul s-au înregistrat în: Priștina (55,68%), Zubin Potok (55,08%), Ranilug (54,78%), Zvečan (52,94), Obiliq (51,95) și Štimlje (50,37%).

Este semnificativ de menționat că trei sondaje de opinie i-au dat Mișcării de autodeterminare (Vetëvendosje) între 37% și 40,04% din voturi, liderul acestei formațiuni politice, Albin Kurti, fiind cunoscut și catalogat ca un naționalist albanez, carte a ajuns la putere în 2021, când o coaliție condusă de partidul său a primit mai mult de 50% din voturi și și-a asigurat o majoritate în Parlamentul de la Priștina, care are un număr total de 120 de locuri.

În urma numărării, până în data de 10 februarie, la ora locală 13:09, a 93,25%, din totalul voturilor exprimate în data de 09 februarie, au fost înregistrate următoarele rezultate parțiale, din totalul celor 28 de entități politice participante la procesul electoral, primele cinci cu rezultate și drept de a intra în Parlamentul de la Priștina, fiind următoarele:

1. Mișcarea de autodeterminare (LVV) – lider Albin Kurti – 41,01%;
2. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) – lider Memli Krasniqi – 22,46%;
3. Liga Democrată din Kosovo (LDK) – lider Lumir Abdixhiku – 17,66%;
4. Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK) – lider Ramush Haradinaj – 7,51%;
5. Lista Sârbă (SL) – lider Zlatan Elek – 3,88%.

Acestea sunt singurele partide politice (primele patru) care au depășit pragul de 5% pentru a câștiga locuri în parlament și, tot în acest context, care generează scenariul unei situații fragile a unei viitoare conduceri politice a Kosovo, un factor deosebit de sensibil va fi și acela că indiferent de rezultatele finale ale alegerilor, parlamentul kosovar are 20 de locuri rezervate minorităților, dintre care 10 sunt pentru minoritatea sârbă (după cum foarte bine se cunoaște, conform Constituţiei Kosovo, 10 parlamentari trebuie să provină de la minoritatea sârbă şi aceștia sigur nu vor coopera cu partidul lui A. Kurti, iar restul de 10 locuri sunt rezervate altor grupuri etnice minoritare, care au colaborat anterior cu LVV).

Într-un astfel de caz în care se prefigurează foarte probabil situația în care LVV nu va avea majoritatea necesară pentru a guverna singur, devine din ce în ce mai clară posibilitatea celorlalți trei concurenți (PDK, LDK și AAK) să formeze o nouă coaliție, dar care va avea o majoritate fragilă în Parlamentul de la Priștina. LDK de centru-dreapta a militat pentru aderarea la NATO și restabilirea relațiilor cu SUA. PDK, de asemenea de centru-dreapta, a fost fondat de foști luptători de gherilă ai Armatei de Eliberare a Kosovo. „Suntem mândri de campanie și de ziua alegerilor. Așteptăm rezultatele, dar avem deja motive să fim optimiști”, a declarat Vlora Citaku, adjunctul liderului PDK. Între timp, liderul AAK, Ramush Haradinaj, un fost prim-ministru al Kosovo, a declarat că „așteaptă cu nerăbdare să coopereze la crearea unui guvern de opoziție” pentru a preveni revenirea lui A. Kurti la putere.

Totuși, nu trebuie să omitem și actuala fragilitate a celor două partide de centru-dreapta PDK, ai cărui lideri principali rămân reținuți la un Tribunal Penal Internațional de la Haga, acuzați de crime de război, și LDK, cel mai vechi partid din țară, dar care și-a pierdut mult din sprijinul electoral după moartea liderului său, Ibrahim Rugova, în 2006. Aceste partide politice și-au făcut cunoscute angajamente mari de a crește salariile și pensiile publice, de a îmbunătăți serviciile în domeniul educației și sănătății și de a lupta împotriva sărăciei. Cu toate acestea, nu au explicat de unde vor veni banii și nici cum vor atrage mai multe investiții străine.

În timpul campaniei electorale, A.  Kurti ar fi exclus formarea unei coaliții, spunând că nu va participa la guvernare decât dacă va câștiga o majoritate totală. Dar, în 09 februarie, după proclamarea victoriei, A. Kurti a subliniat că va forma noul guvern fără să sugereze cine ar putea fi un potențialul principal partener de coaliție și invitându-i pe susținători să iasă în stradă pentru a sărbători victoria lor în cadrul alegerilor „Suntem primul partid, partidul câștigător care va crea următorul guvern” și „Vom continua să terminăm munca pe care am început-o.”, a mai spus A. Kurti adresându-se mass-media. Comisia electorală din Kosovo a declarat oficial și a făcut cunoscut opiniei publice că nu a putut publica rezultatele complete chiar în 09 februarie, deoarece software-ul său a fost defect și că va colecta date manual și va publica rezultatele în 10 februarie. „Ne cerem scuze tuturor cetățenilor kosovari”, a declarat șeful comisiei electorale, Kreshnik Radoniqi.

Conform punctelor de vedere exprimate la nivel internațional, popularitatea lui A. Kurti în rândurile electoratului din Kosovo nu a scăzut drastic, ci s-a menținut la un nivel destul de ridicat, mai ales având în vedere că a fost întărită de măsurile de extindere a controlului guvernamental în nordul Kosovo, populat cu majoritate etnică sârbă. Dar, cum era și firesc au existat și numeroase critici conform cărora A. Kurti nu a reușit să ofere servicii semnificative de educație și sănătate, iar politicile sale au îndepărtat Kosovo de aliații săi tradiționali, Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite (SUA). Ca urmare, este cunoscut faptul că UE a pus restricții economice Kosovo, în 2023, pentru percepția rolului lui A. Kurti de a alimenta tensiunile cu etnicii sârbi, fiind redusă astfel finanțarea cu cel puțin 150 de milioane de euro. În același context, LDK, formațiune politică de centru-dreapta a făcut campanie pentru restabilirea relațiilor cu SUA și UE și aderarea la NATO. Totuși, nu trebuie omise și câteva realizări înregistrate de guvernul lui A. Kurti care a înregistrat și câteva victorii: șomajul a scăzut de la 30% la aproximativ 10%, salariul minim a crescut, iar în 2024 economia a crescut mai repede decât media înregistrată în Balcanii de Vest. Într-un astfel de context specific unei competiții electorale acerbe, grupul de contestații electorale, care a monitorizat plângerile partidelor și ale candidaților, a emis amenzi de peste 650.000 de euro formațiunilor politice în acest sezon electoral, de trei ori numărul din 2021, așa cum arată datele ONG-ului Democrația în Acțiune.

Aceste alegeri parlamentare pot fi considerate un test cheie nu numai pentru A. Kurti, ci pentru întreaga clasă politică din Kosovo, deoarece discuțiile privind normalizarea legăturilor cu Serbia rămân blocate din cauza violențelor înregistrate în nordul Kosovo în ultima perioadă și pozițiilor total antagonice manifestate la Belgrad și Priștina, iar finanțarea externă pentru una dintre cele mai sărace țări din Europa este pusă sub semnul întrebării și în viitor, mai ales în contextul viitoarei fragilități politice ce se prefigurează în Parlamentul de la Priștina.