1. Serbia - fragilizarea situației interne și izolarea la nivel internațional din cauza pozițiilor adoptate în plan politic, social, militar și de securitate la nivel național și internațional

În 19 martie, Parlamentul Serbiei a acceptat oficial demisia primului-ministru, Miloš Vučević, declanșându-se procesul pentru formarea unui nou guvern sau convocarea unor alegeri anticipate. Conform Constituției Serbiei, președintele sârb, Aleksandar Vučić, are acum un termen de 30 de zile pentru a propune un nou prim-ministru desemnat care să conducă guvernul până în 2027, când sunt programate atât alegerile parlamentare, cât și cele prezidențiale. Totuși, A. Vučić a declarat încă din 16 martie că, dacă nu se reușește formarea un nou guvern în 30 de zile de la aprobarea demisiei lui M. Vučević, el va decide organizarea de alegeri anticipate, care probabil vor avea loc pe 08 iunie — la doar un an și jumătate după ultimele alegeri generale care au avut loc în Serbia. Nu este foarte clar acum în Serbia cum se vor descurca liderii politici și ce decizii vor adopta atât Partidul Progresist Sârb (SNS), de guvernământ și al cărui lider este M. Vučević, și alți aliați ai lui A. Vučić, dacă se va ajunge la organizarea alegerilor anticipate.

Tot în 19 martie, după semnarea, în 18 martie, a unui acord, de apărare între Croația, Albania și Kosovo a fost declanșată o discuție diplomatică intensă cu Serbia, care încă vede Kosovo ca parte a teritoriului său și nu îi recunoaște independența. Președintele sârb, A. Vučić, a acuzat Croația și Albania că au început o „cursă a înarmărilor” în regiune prin semnarea acordului cu ceea ce el a numit „instituțiile provizorii” din Kosovo. „Este o situație dificilă pentru noi, dar le-am înțeles mesajul. Și ne vom proteja țara, îi vom descuraja și o vom apăra întotdeauna cu succes de orice potențial agresor, chiar și de acesta puternic”, a mai subliniat A. Vučić. Mai mult, M. Vučević, a exprimat posibilitatea ca Bulgaria să se alăture în cele din urmă acestei alianțe militare, sugerând că o astfel de mișcare ar prezenta riscuri suplimentare pentru Serbia. El a menționat că țările implicate — Croația, Albania și Bulgaria — sunt toate vecine cu Serbia și ar putea pune sub semnul întrebării adevăratele intenții din spatele acestui nou aranjament militar. Într-un astfel de context, Croația a răspuns mesajelor Serbiei și a subliniat că nu are nevoie de permisiunea Belgradului pentru a semna diverse acorduri. Ministrul croat al apărării, Ivan Anušić, a declarat că timpul în care Zagrebul a cerut aprobarea Belgradului pentru acțiunile sale a trecut de mult și nu se va mai întoarce niciodată. „Suntem un stat independent de 35 de ani și am îndurat cinci ani de agresiune și politici care au promovat o astfel de narațiune”, a mai spus I. Anušić, făcând referire la războiul de independență al Croației, din anii 1990, împotriva armatei iugoslave conduse de sârbi. „Cooperarea cu Albania și Kosovo se concentrează pe schimbul de cunoștințe, colaborarea în domeniul industriilor pentru apărare și sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice ale Albaniei și Kosovo”, așa cum a explicat I. Anušić.

Într-o altă ordine de idei, „mass-media din Serbia se află într-un punct de cotitură periculos”, au scris anumiți editori într-o scrisoare deschisă semnată de cinci instituții și printre care se numără și Igor Božić, director pentru știri al N1 Serbia, afiliată CNN. Editorii, care sunt toți de la publicațiile din cadrul grupului independent United Media, au spus că reporterii lor s-au confruntat cu „hărțuire constantă, atacuri fizice și campanii de defăimare”. „Guvernul își intensifică atacul asupra jurnalismului independent, țintind în special canalele din cadrul United Media, pe măsură ce criza politică se agravează și frustrarea publică crește.

Într-o scrisoare a lor, un grup de redactori din mass-media a subliniat că A. Vučić îi acuza în mod fals pe jurnalişti de „provocări de nelinişte”. Ei au mai spus că au fost aplicate presiuni financiare și de reglementare, forțând agenții de publicitate și partenerii de afaceri să plece. „Cu protestele studenților în curs și un guvern dizolvat care așteaptă noi alegeri, suntem profund îngrijorați de siguranța reporterilor noștri de pe teren”, au mai subliniat aceștia. „Ostilitatea tot mai mare față de mass-media independentă, alimentată de retorica guvernamentală orchestrată, a creat un mediu în care violența nu este doar permisă, ci chiar încurajată. „Numai în ultimele patru luni, jurnaliștii noștri, inclusiv Zaklina Tatalović, Ksenija Pavkov și Jelena Mirković, au suferit atât atacuri fizice, cât și verbale. În ciuda dovezilor video clare ale făptuitorilor, poliția nu a făcut nimic pentru a îi trage la răspundere.”

Dar iată că, în contextul evenimentelor din ce în ce mai intense din Serbia, Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, s-a întâlnit la Moscova cu vicepremierul în exerciţiu al Serbiei, Alexandar Vulin, cei doi oficiali purtând discuții cu privire la protestele antiguvernamentale care se desfășoară de ceva vreme în Serbia. Cei doi s-au referit la protestele din Serbia ca fiind drept o încercare de punere în operă a unei „revoluții de culoare”, un termen folosit pentru a descrie protestele care au răsturnat guvernele din Ucraina, Georgia și Kârgâzstan în ultimele decenii.

În 21 martie, A. Vulin a declarat că serviciile de spionaj ale Rusiei au ajutat autoritățile din Belgrad să răspundă la proteste, fapt despre care criticii guvernamentali au spus că dezvăluie măsura în care a devenit dependentă Serbia de Moscova. În același context, A. Vulin a subliniat că: „Serviciile de informații vestice sunt în spatele revoluției de culoare din Serbia și ar dori să aducă un alt guvern la putere în Serbia. Nu vom permite acest lucru”.

La rândul său, în 22 martie, S. Șoigu a declarat că Rusia și Serbia au menținut un dialog regulat și au făcut schimb de informații „inclusiv în vederea contracarării „revoluțiilor de culoare”. „Acest lucru ajută la prevenirea destabilizării situației din Serbia în mediul geopolitic în schimbare”, a mai subliniat S. Șoigu.

În 21 martie, la rândul său, președintele sârb, A. Vučić, s-a întâlnit, la Belgrad, cu o delegație de oameni de afaceri chineză condusă de Ren Hongbin, președintele Consiliului Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional, care a efectuat o vizită la Belgrad, în perioada 19-21 martie. În timpul vizitei efectuate, companiile chineze și sârbe au discutat și atins intenții multiple de cooperare în domeniul comerțului electronic transfrontalier, tehnologiei informației și agriculturii. În plus, R. Hongbin a purtat discuții cu oficiali guvernamentali sârbi, asociații ale oamenilor de afaceri și instituții Expo, în timp ce a participat la Forumul de Cooperare Economică și Comercială China-Serbia. Vorbind la forum, R. Hongbin a reafirmat angajamentul Chinei de a extinde cooperarea în domeniul comerțului și investițiilor, consolidarea domeniilor existente de cooperare și explorarea cooperării inovatoare în mai multe domenii. El a exprimat, de asemenea, sprijinul Chinei pentru găzduirea de către Serbia a Expoziției specializate, de la Belgrad, din 2027 și a invitat întreprinderile sârbe să participe la cea de-a treia expoziție internațională a lanțului de aprovizionare din China. Între timp, partea sârbă a spus că, pe fondul creșterii incertitudinilor economice globale, China poate aduce stabilitate dezvoltării Serbiei, iar Serbia este dispusă să consolideze cooperarea economică și comercială cu China pentru a obține o creștere reciproc avantajoasă.

Adresându-se în seara zilei de 24 martie unei ceremonii oficiale de stat pentru a marca așa numita Zi a Comemorării victimelor bombardamentelor NATO, din 1999, președintele sârb A. Vučić a subliniat rezistența și autodeterminarea națiunii, subliniind că Serbia nu a fost învinsă în timpul intervenției NATO de acum 26 de ani. În data de 25 martie, la ceremonia de pe aeroportul militar „Colonel-pilot Milenko Pavlovic”[1], A. Vučić a subliniat că: „Astăzi, la 26 de ani de la agresiunea NATO, atât ca sârb, cât și ca președinte al Serbiei, simt un singur sentiment – mândrie nelimitată”. La eveniment au participat și alți demnitari, inclusiv Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Porfirije și Președintele Republicii Srpska, Milorad Dodik.

În 05 martie, Vladimir Putin a profitat de ocazie pentru a-i oferi cele mai bune urări președintelui Serbiei, A. Vučić, cu ocazia celei de-a 55-a aniversări a zilei de naștere. Cei doi lideri și-au exprimat dorința reciprocă de a consolida în continuare parteneriatul strategic dintre Rusia și Serbia, care se bazează pe legăturile spirituale, culturale și istorice dintre popoarele celor două țări. A. Vučić a confirmat că va veni la Moscova pentru a participa la sărbătorile care marchează cea de-a 80-a aniversare a Victoriei în Marele Război Patriotic și că va trimite, de asemenea, o unitate a Forțelor Armate Sârbe să participe la parada militară, din 09 mai. Pe timpul discuției telefonice, au fost abordate în detaliu mai multe aspecte practice legate de continuarea cooperării bilaterale în diverse domenii, în primul rând energetic. V. Putin a subliniat că orice ingerință străină în afacerile politice interne ale Serbiei este inacceptabilă și și-a exprimat sprijinul pentru măsurile luate de autoritățile legitim alese. În plus, partea rusă și-a exprimat solidaritatea cu președintele Republicii Srpska, Milorad Dodik.

Comentariu:

Vučević, liderul Partidului Progresist Sârb (SNS) de guvernământ și un aliat al președintelui populist, A. Vučić, și-a înaintat demisia pe 28 ianuarie, pe fondul protestelor declanșate de accidentul tragic care s-a produs la gara din Novi Sad. Sesiunea Parlamentului Serbiei care a început pe 04 martie și a avut ca ultim punct de pe ordinea de zi demisia lui M. Vučević, a fost afectată de o stare tensionată, deoarece parlamentarii opoziției au protestat împotriva guvernului și în sprijinul studenților care participă la manifestații.

La 01 noiembrie 2024, un baldachin de beton de la gara din Novi Sad s-a prăbușit, ucigând inițial 15 persoane, cea de a 16 victimă decedând la spital. Această tragedie a devenit catalizatorul protestelor la nivel național împotriva corupției, cerându-se o mai mare transparență și responsabilitate din partea liderilor sârbi, mai ales în contextul în care se dă vina pe acte de corupție, fapt care se presupune că a condus la executarea superficială și de slabă calitate a lucrărilor executate la gara din Novi Sad. Clădirea gării a fost construită în 1964 și a fost renovată din 2021 până la mijlocul anului 2024 cu sprijinul Inițiativei Belt and Road, din China. Cauza oficială a prăbușirii este încă în curs de investigare, fiind învinuite corupția guvernamentală și tranzacțiile opace cu contractorii chinezi.

Studenții din Serbia, susținuți de profesori, fermieri și muncitori, au protestat în toată Serbia încă din noiembrie anul trecut. În ultimele patru luni, au fost organizate mai multe proteste în masă, cel mai recent organizat în cea de a cincea lună, atrăgând în jur de 100.000 de manifestanți pe străzile din Belgrad, conform unor comunicate oficiale ale Poliției, sau chiar de aproximativ 300.000 de participanți, conform comunicatelor altor organizații independente de numărare a participanților la manifestațiile care încă mai au loc. Pe străzile capitalei Belgrad manifestanții au cerut „dreptate” în timpul de desfășurare a celei mai puternice și mai lungi mișcări de protest anticorupție din toate timpurile în această țară balcanică de 6,6 milioane de locuitori.

Protestele declanșate la nivel național de ceva vreme au produs efecte concludente asupra încrederii de care s-a bucurat A. Vučić de când a preluat puterea devenind prim-ministru în 2014 și președinte în 2017. Este semnificativ de menționat aici că, în decembrie 2024, sondajul IPSOS Strategic Marketing a declarat atunci că SNS s-a bucurat de sprijinul a 48,3% din electorat, deși sentimentul popular împotriva guvernului a crescut de atunci și este indusă percepția că susținerea lui A. Vučić și a aliaților săi a scăzut semnificativ până în prezent.

2. Bosnia și Herțegovina (BiH) – creșterea semnificativă a fragilizării situației interne induce percepția descompunerii

În 20 martie 2025, după o sesiune maraton de două zile, Adunarea Națională a Republicii Srpska (RS), entitate condusă de sârbii din BiH, a adoptat un nou proiect de Constituție și, de asemenea, un proiect de lege privind protecția ordinii constituționale a RS. Ambele proiecte urmăresc să afirme o mai mare autonomie pentru RS, înființând instituții separate, inclusiv o armată și un sistem judiciar, și conținând prevederi pentru autodeterminare și dreptul de a forma confederații cu alte țări.

Oficiul Înaltului Reprezentant (OHR), care supraveghează punerea în aplicare a acordurilor de pace care au pus capăt războiului, din 1992-1995, din BiH, a criticat proiectul de lege, declarând că acesta „constituie o încălcare gravă a Acordului de pace de la Dayton și a cadrului constituțional al BiH, deschizând noi cazuri de răspundere penală pentru cei care efectuează aceste acțiuni”. „Prin înființarea unilaterală de instituții judiciare paralele sub controlul direct al Adunării Naționale a RS, supremația legislației statului BiH este neglijată în mod flagrant și se încearcă implementarea unor legi care au fost temporar suspendate prin măsuri provizorii ale Curții Constituționale a BiH”, a subliniat OHR.

Proiectul de Constituție va fi supus 30 de zile la discuții publice înainte de a fi trimis spre vot final în Adunarea Națională a RS. Proiectul de lege, adoptat în procedură de urgență, prevede urmărirea penală pentru 21 de infracțiuni, inclusiv atacuri la adresa ordinii constituționale a RS, amenințări la adresa integrității teritoriale a RS, sabotaj, spionaj și nerespectarea deciziilor emise de autoritățile entității. De asemenea, incriminează „obstrucționarea luptei împotriva inamicului”, „slujirea într-o armată inamică” și „ajutarea inamicului”.

Adoptarea proiectului de Constituție și de lege vine la o zi după ce Parchetul BiH a emis un mandat de arestare pentru președintele RS, Milorad Dodik, prim-ministrul RS, Radovan Višković, și președintele Adunării RS, Nenad Stevandić, acuzându-i de un „atac la ordinea constituțională” a țării. M. Dodik a promis că va sfida instanța la nivel de stat, alimentând criza în creștere. Mandatele de arestare au fost emise după ce cei trei lideri politici menționați nu au răspuns la două citații pentru audieri. Cazul a fost deschis după ce, pe 26 februarie, tribunalul de stat din BiH l-a condamnat pe M. Dodik la un an de închisoare și o interdicție de șase ani de a ocupa funcția prezidențială pentru că a sfidat deciziile OHR. Ca răspuns, adunarea RS a adoptat legi care interzic Procuratura la nivel de stat, instanța, Agenția de Stat pentru Investigații și Protecție (SIPA) și Înaltul Consiliu Judiciar și Procuror, să își exercite jurisdicția în entitate. Curtea Constituțională a BiH a suspendat temporar aceste legi pe 06 martie, în așteptarea unei hotărâri definitive, dar M. Dodik a insistat că noile legi vor fi implementate în entitatea RS.

În 20 martie, liderul sârb bosniac, M. Dodik, și-a reafirmat poziția cu privire la structura politică a țării, afirmând că entitatea sârbă ar trebui să aibă dreptul la o confederație cu Serbia.

Comentariu:

Fragilizarea situației de securitate în BiH vine pe fondul tensiunilor din ce în ce mai crescute din cauza disputelor legate de guvernare, autonomie și supraveghere internațională continuă, evoluție care provoacă semnificativ stabilitatea postbelică a FBiH și RS, conform Acordului de pace de la Dayton, din 1995, care a pus capăt războiului bosniac și a stabilit BiH ca stat compus din două entități. Cu toate acestea, dezacordurile cu privire la interpretarea și punerea în aplicare a acordului rămân o sursă de dispute. M. Dodik a susținut că, dacă FBiH are dreptul la o relație confederală cu Croația, atunci RS ar trebui să aibă legături similare cu Serbia. „Dreptul nostru este mai mic decât cel al FBiH și vrem să avem dreptul la o confederație cu Serbia”, a spus el la o conferință de presă.

Mai mult, datorită unei implementări ample a principiului parității, nu numai unitățile constitutive, ci și națiunile sunt reprezentate la nivel de stat în toate instituțiile federale principale.

BiH este și o federație asimetrică. În primul rând, subunitățile sunt constituite foarte diferit: una este o federație liberă formată din zece cantoane și două națiuni predominante, iar cealaltă este o republică centralizată a unei națiuni dominante. În al doilea rând, existența unei a treia unități, districtul Brčko prevede o asimetrie suplimentară. Mai mult, natura asimetrică a statului înseamnă că membrii celor trei popoare constitutive se bucură de grade diferite de reprezentare politică și drepturi: în timp ce sârbii au dominat în RS și s-ar putea spune că se bucură de autonomie teritorială pe baza etniei create la nivelul unei entități, autonomia teritorială pentru croați și boșniaci este limitată la cantoanele, cărora li se acordă mai puține puteri. Fiecare dintre cele zece cantoane are o putere organizată legislativă, executivă și judecătorească. Din zece cantoane, două sunt mixte din punct de vedere etnic, și anume cantoanele Herțegovina-Neretva și Bosnia Centrală, care au avut parte de lupte considerabile între croați și musulmani, în 1993-1994. Din celelalte opt cantoane, trei sunt predominant croate și cinci sunt predominant boșniace.

De fapt, ambele entități au avut, acum fiind slăbite, trăsături asemănătoare statului: teritoriu, populație, cetățenie, constituție, parlament, guvern, justiție, sistem administrativ, armată, poliție, limbi oficiale, drapel, stemă, imn, dar diferă semnificativ în caracterul și organizarea sistemelor lor politice.

[1] Baza aeriană „Colonel-pilot Milenko Pavlović” este principala bază aeriană militară a Serbiei situată între Batajnica și Nova Pazova, la aproximativ 25 km nord-vest de centrul Belgradului, Serbia.