1. Serbia are un nou guvern cu o componență foarte puțin schimbată și care menține direcțiile sale de acțiuni executive în plan intern și cele diplomatice în plan extern

În 14 aprilie 2025, prim-ministrul sârb desemnat, Đuro Macut[1], a propus Adunării Naționale a Serbiei noul său cabinet format din 30 de membri, dar din care doar opt sunt complet noi. Ceilalți sunt miniștri din guvernul anterior, majoritatea conducând aceleași ministere. Conform propunerii lui Đ. Macut, Serbia va avea același prim-viceprim-ministru și ministru al finanțelor, Siniša Mali; același viceprim-ministru și ministru al afacerilor interne, Ivica Dačić; ministru al apărării, Bratislav Gašić; ministru al sănătății, Zlatibor Lončar; ministrul afacerilor externe, Marko Đurić; ministrul minelor și energiei, Dubravka Đedović Handanović; ministru al economiei, Adrijana Mesarović; ministru al culturii, Nikola Selaković; ministru al bunăstării rurale, Milan Krkobabić; ministru al investițiilor publice, Darko Glisic, și ministru al sportului, Zoran Gajić.

Trei persoane vor rămâne în guvern, dar vor ocupa funcții diferite, după cum urmează: Nemanja Starović (ministrul integrării europene), Milica Đurđević Stamenkovski (ministrul muncii, ocupării forței de muncă, veteranilor și afacerilor sociale) și Jelena Žarić Kovačević (ministrul pentru îngrijirea familiei și demografie).

Funcția de ministru al agriculturii, gospodăririi apelor și silviculturii este ocupată de Dragan Glamočić[2]; ministrul protecției mediului, Sara Pavkov[3]; ministrul construcțiilor, transporturilor și infrastructurii, Aleksandra Sofronijević; ministrul comerțului intern și extern, Jagoda Lazarević; ministrul justiției, Nenad Vujić[4]; ministrul administrației publice și autonomiei locale, Snežana Paunović[5]; ministrul pentru drepturile omului și minorităților și dialog social, Demo Beriša; ministrul educației, Dejan Vuk Stanković[6]; ministrul sănătății, Zlatibor Lončar; ministrul științei, dezvoltării tehnologice și inovării, Bela Balint; ministrul turismului și tineretului, Husein Memić; ministrul investițiilor publice, Darko Glišić.

Din noul guvern al Serbiei mai fac parte: secretarul general al guvernului, Petar Janjić  și cinci miniștri fără portofoliu, responsabili de diverse atribuții specifice, care rămân, de asemenea, în actualul guvern: ministrul fără portofoliu responsabil cu îmbunătățirea dezvoltării municipalităților subdezvoltate, Novica Tončev; ministru fără portofoliu, însărcinat cu coordonarea activităților și măsurilor în domeniul relațiilor cu diaspora, Đorđe Milićević; ministru fără portofoliu responsabil cu reconcilierea, cooperarea regională și stabilitatea socială, Usame Zukorlić; ministru fără portofoliu responsabil de cooperarea economică internațională și poziția socială a bisericii în țară și în străinătate, Nenad Popović; ministru fără portofoliu responsabil cu egalitatea de gen, prevenirea violenței împotriva femeilor și emanciparea economică și politică a femeilor, Tatjana Macura.

Cu toate acestea, unii dintre membrii fostului cabinet demisionar nu au fost selectați pentru a încadra funcții în noul guvern de la Belgrad. Cel mai notabil nume este cel al fostului viceprim-ministru pro-rus, Aleksandar Vulin, care se află sub sancțiuni americane. Ministrul pro-rus fără portofoliu, Nenad Popović, de asemenea aflat sub sancțiuni, rămâne totuși în actualul guvern, fiind încadrat pe funcția menționată anterior.

De pildă, ministrul pentru integrarea în UE, din 2022, Tanja Miščević, profesoară la Facultatea de Științe Politice, nu va mai face parte din noul guvern. Ea va fi înlocuită de Nemanja Starović, ministrul demisionar al muncii și actual ministru al integrării europene, care anterior a mai fost secretar de stat în ministerele apărării și afacerilor externe.

Funcția de ministru al educației a atras o atenție semnificativă în contextul actualelor proteste studențești și al blocajelor universitare. Noul ministru este Dejan Vuk Stanković, cunoscut pe scară largă ca un comentator politic pro-guvernamental. În plus, este profesor titular la Facultatea de Educație a Universității din Belgrad. În prima declarație de după vestea propunerii sale pentru portofoliul educației, D. Stanković a spus că „cea mai mare criză educațională din istoria Serbiei are loc în prezent și că trebuie rezolvată prompt”. TV Prva relatează că acesta „a îndemnat, de asemenea, profesorii să pregătească planuri de recuperare a lecțiilor și studenții aflați în blocaje să se întoarcă la facultățile lor”.

Printre personalitățile noi care au fost încadrate în noul guvern, trei sunt din noua Mișcare pentru Popor și Stat a președintelui sârb, Aleksandar Vučić: Boris Bratina[7], ministru al informațiilor și telecomunicațiilor, Bela Balint, ministru al științei, dezvoltării tehnologice și inovării și Demo Berisa, ministru al drepturilor omului și minorităților și dialogului social.

În 16 aprilie, Parlamentul Serbiei l-a aprobat pe Đ. Macut, un om fără experiență politică, pentru ocuparea poziției de prim-ministru al Serbiei, după luni de proteste anticorupție care au determinat demisia predecesorului său (un total de 199 de parlamentari au votat pentru, iar 46 au votat împotrivă). Votul a fost o formalitate, deoarece Partidul Progresist Sârb (SNS) al președintelui populist, A. Vučić, are o majoritate de 156 de deputați în parlamentul cu 250 de locuri. Partidele de opoziție ceruseră un guvern de tranziție înainte de alegerile din 2027, lucru respins de A. Vučić și aliații săi. Đ. Macut a declarat că guvernul său dorește încetarea protestelor și a cerut un dialog cu protestatarii. „Serbia s-a săturat de blocaje”, a spus Đ. Macut în discursul său adresat deputaților.

În pofida apelurilor primite de la nivel internațional de a alinia Serbia la politica Uniunii Europene (UE) cu privire la Rusia, președintele Serbiei, A. Vučić, a făcut cunoscut opiniei publice internaționale că va merge la Moscova pentru a participa la parada organizată cu ocazia Zilei Victoriei, din 09 mai, și că, în același context, va avea discuții și cu privire la un nou acord de aprovizionare cu gaze naturale, discuții ce vor fi purtate cu liderul rus, Vladimir Putin.

Într-un interviu acordat pentru Pink TV, A. Vučić a menționat că cel mai probabil va călători singur la Moscova pentru a participa la evenimentul ce va marca aniversarea a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. „Nu vreau ca guvernul lui Đ. Macut să plătească preţul. Vreau ca el să aibă oportunitatea de a lucra cu UE în mod corespunzător”, a declarat A. Vučić, președintele Serbiei subliniind pentru Pink TV că va avea mult de lucru la Moscova. „Trebuie să vorbesc cu președintele V. Putin despre acordul privind gazele. Trebuie să-l semnăm până pe 30 mai. Trebuie să rezolvăm și problema NIS și să discutăm despre alte lucruri”, a mai subliniat A. Vučić.

Comentariu:

Noul guvern sârb a fost propus la două luni și jumătate după demisia fostului prim-ministru și președinte al Partidului Progresist Sârb, Miloš Vučević. El a demisionat pe fondul protestelor studențești continue după producerea tragicului eveniment la clădirea gării din Novi Sad, la 01 noiembrie 2024 – și față de răspunsul agresiv al guvernului sârb și al partidului de guvernământ la încercările publice de a comemora victimele. Protestele, blocajele și ocuparea facultăților din întreaga țară au continuat începând de la sfârșitul lunii noiembrie 2024.

Fostul prim-ministru și unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui sârb, A. Vučić, M. Vučević, și-a anunțat demisia pe 28 ianuarie, în urma atacului asupra studenților protestatari din Novi Sad, în care cel puțin un student a fost grav rănit. Demisia lui M. Vučević a fost luată la cunoștință pe 18 martie de Adunarea Națională. Odată cu demisia prim-ministrului, guvernul a devenit tehnocrat, iar perioada de 30 de zile pentru alegerea unui nou guvern a început în acea zi. Partidele de guvernământ au respins propunerea opoziției pentru un „Guvern de Încredere Populară” tranzitoriu și au optat pentru alegerea unui nou guvern cu o majoritate de voturi.

Noul guvern al Serbiei condus de Đ. Macut este văzut ca un guvern al continuității în care A. Vučić va continua să exercite o influență considerabilă, indiferent de poziția sa în mare parte ceremonială. „Este complet irelevant cine sunt miniștrii... nimeni nu vă va întreba nimic”, le-a spus Miroslav Aleksić, din partidul de opoziție Mișcarea Populară, viitorilor miniștri în timpul dezbaterii.

Đ. Macut a declarat că guvernul său dorește să mențină deficitul bugetar în limita a 3% din produsul intern brut (PIB) până în 2027 și să mențină regulile fiscale existente până în 2029. De asemenea, el a spus că Belgradul va continua să echilibreze candidatura sa la UE și legăturile cu China, un investitor major, Rusia, un aliat tradițional, și SUA.

După cum foarte bine se cunoaște, UE a cerut în repetate rânduri Serbiei, care este o țară candidată la integrare încă din 2012, să se alinieze la politica externă a blocului european. În ultimul său raport privind pachetul de extindere publicat în octombrie 2024, Comisia Europeană a declarat că Serbia nu s-a aliniat încă la nicio măsură restrictivă împotriva Rusiei pe care UE le-a impus în urma invaziei Ucrainei de către Moscova, în februarie 2022. Serbia a menținut, de asemenea, relații la nivel înalt cu Rusia, dând naștere la multe întrebări cu privire la direcția sa strategică. În 2022, Serbia a semnat un contract pentru trei ani cu Gazprom, din Rusia, pentru livrarea a până la 2,2 miliarde de metri cubi de gaz pe an, care urmează să expire pe 31 mai 2025. Serbia consumă aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz pe an, importând peste 90% din necesarul total pentru consum.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, a cerut țărilor candidate la integrarea în UE să nu participe la parada de Ziua Victoriei, la Moscova, pe fondul desfășurării războiului din Ucraina. „Am spus foarte clar că dorim ca nicio țară candidată la integrarea în UE să participe la aceste evenimente din 09 mai, la Moscova – asta a fost foarte clar”, a spus K. Kallas în urma unei întâlniri între miniștrii de externe ai UE, la Luxemburg, pe 14 aprilie 2025.

2. Începerea activității normale a noului Parlament Kosovo este pe deplin blocată

După ce noul Parlament din Kosovo s-a întrunit de patru ori – și tot nu a reușit să aleagă un președinte – experții prevăd fie formarea unui guvern slab, fie alegeri anticipate. Ceea ce, în teorie, ar fi trebuit să fie un pas procedural de rutină, în Kosovo a devenit, în practică, un obstacol serios – deoarece partidele politice din Kosovo nu reușesc să se pună de acord asupra formării unor instituții vitale în urma alegerilor parlamentare din 09 februarie. Data de 23 aprilie a marcat a patra încercare a noului Parlament de la Priștina de a-și alege un președinte. După doar câteva minute, președintele interimar a anunțat că votul a eșuat din nou, candidata partidului de guvernământ Lëvizja Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare / LVV), Albulena Haxhiu, nereușind să obțină suficiente voturi. A. Haxhiu fusese deja nominalizată pentru acest post de trei ori. De fiecare dată, ea a obținut sprijinul a 57 de voturi, cu patru mai puține decât cele 61 necesare într-un parlament cu un total de 120 de locuri.

În 17 aprilie, în cadrul unui eveniment fără precedent de la declararea independenței Kosovo, în 2008, inaugurarea noului Parlament Kosovo a fost blocată, după ce partidele nu au reușit să se pună de acord pentru verificarea mandatelor noilor parlamentari.

Avni Dehari, care a prezidat sesiunea inaugurală, a cerut Comisiei pentru Verificarea Mandatelor Parlamentarilor să ajungă la un consens.Dar acesta nu s-a realizat după ce mai mulți reprezentanți, în principal ai partidelor de opoziție, au părăsit ședința. „Din păcate, nu a existat un consens”, a declarat A. Dehari, suspendând sesiunea și solicitând o nouă încercare în 20 aprilie, în termenul legal de 48 de ore pentru finalizarea procesului. Anterior, în 15 aprilie, doar 52 de parlamentari din partea partidului de guvernământ LVV și a noului său aliat, Inițiativa Social-Democrată (NISMA), din totalul de 120 de parlamentari, au votat pentru verificarea mandatelor parlamentarilor, partidele politice de opoziție dând vina pe LVV pentru blocaj.

Justificarea lor pentru a nu vota pentru verificarea mandatelor este că prim-ministrul interimar și liderul LVV, Albin Kurti, și miniștrii săi nu și-au dat demisia din funcțiile ministeriale după ce au câștigat locuri ca parlamentari, așa cum prevede legea. A. Kurti a răspuns că acest lucru ar crea un „vid instituțional”. Blocul întârzie și mai mult formarea unor instituții importante derivate în concordanță cu rezultatele alegerilor parlamentare, din 09 februarie. Verificarea mandatelor deschide calea pentru alegerea unui președinte permanent și a adjuncților săi, înainte de un vot asupra noului guvern.

În 17 aprilie, șeful Partidului Democrat din Kosovo (PDK), Memli Krasniqi, a declarat presei: „Nici măcar nu sunt aproape de o majoritate. Îi invit să nu ia ostatică constituirea Adunării, să nu ia ostatică înființarea instituțiilor.” Liderul Ligii Democrate din Kosovo (LDK), Lumir Abdixhiku, a adăugat că „președintele Avni Dehari ... a întrerupt pe nedrept sesiunea chiar dacă exista cvorum și condiții potrivite... Aceasta a fost o încălcare, o practică neobișnuită”.

Comentariu:

Inaugurarea noului Parlament din Kosovo a fost blocată în 15 aprilie, când partidele de opoziție au refuzat, de asemenea, să adopte „Raportul Comisiei pentru Verificarea Cvorumului și a Mandatelor Parlamentarilor”. După ce președintele interimar A. Dehari a întrerupt sesiunea, în 15 aprilie, el a declarat că va trimite o scrisoare președintelui Kosovo, Vjosa Osmani, cu privire la modul de acțiune în noua situație. V. Osmani a răspuns în 16 aprilie, solicitând o nouă sesiune în termen de 48 de ore, conform legilor și regulamentelor.

În 15 aprilie, A. Kurti a descris neadoptarea raportului privind verificarea mandatelor drept un „atac intra-instituțional asupra Kosovo și a alegerilor sale democratice”. A. Kurti a trimis președintelui parlamentului notificarea de demisie din funcția de prim-ministru interimar pentru a depune jurământul ca deputat. El a susținut că guvernul său a demisionat efectiv, printr-o declarație adresată Comisiei Electorale Centrale, pe 27 martie, făcută împreună cu cabinetul său, după încheierea mandatului lor de guvernare de patru ani, pe 23 martie.

3. Macedonia de Nord lansează avertismente cu privire la influența crescândă a Rusiei în Balcanii de Vest și viitorul sumbru pe care l-ar putea avea această regiune

Macedonia de Nord lansează chemări clare și profunde către Uniunea Europeană (UE) pentru a se angaja mai rapid și mai clar în favoarea extinderii în regiunea Balcanilor de Vest.

„Ne-am schimbat steagul, ne-am schimbat moneda, am schimbat Constituția de mai multe ori, am schimbat chiar și numele țării noastre. Toate acestea cu promisiunea unei ferestre de oportunitate despre care ni s-a spus că există dacă facem aceste schimbări pe calea noastră către UE”, a declarat ministrul de externe macedonean, Timcho Mucunski.

Mucunski a avertizat că este în joc credibilitatea UE și că extinderea este necesară pentru a preveni transformarea propagandei rusești în armă. „Există actori malițioși cărora le place să arate cu degetul și să spună: chiar credeți că UE este onestă în intenția sa de extindere? Uitați-vă ce le fac macedonenilor”, a mai subliniat înaltul oficial macedonean.

Au trecut 20 de ani de când Macedonia de Nord a solicitat aderarea la UE și a obținut statutul de candidat. Cu toate acestea, aderarea sa a stagnat din cauza disputelor cu Bulgaria privind statutul minorității bulgare în țară. Skopjie dorește garanții instituționale pentru a se asigura că nu vor apărea noi cereri în viitor. „Va fi acesta compromisul final? Vom ști că, dacă se vor face aceste amendamente constituționale, peste șase luni, peste un an, din nou, nu va exista un veto din cauza unei probleme bilaterale?”, a întrebat oficialul macedonean.

Skopje se confruntă, de asemenea, cu tensiuni reînnoite cu Grecia în ceea ce privește numele său, unii miniștri refuzând să includă prefixul „Nord” pentru țară, în ciuda încheierii acordului de la Prespa care a pus capăt unei dispute de trei decenii privind denumirea actualului stat Macedonia de Nord. „Nu voi putea niciodată să vă spun că sunt mulțumit de Acordul de la Prespa, că eu cred că Acordul de la Prespa este bun sau că eu cred că schimbarea numelui unei națiuni este corectă, mai ales în secolul XXI”, a declarat ministrul de externe macedonean, adăugând: „Dar, în cele din urmă, ca ministru de externe și ca avocat, înțeleg că principiul pacta sunt servanda și că acordurile trebuie respectate, în special în dreptul internațional public. Este un principiu fundamental.”

Dincolo de problemele bilaterale cu Grecia și Bulgaria, Comisia Europeană a subliniat, de asemenea, progresele limitate în ceea ce privește consolidarea independenței sistemului judiciar și preocupările serioase legate de corupție, ca obstacole în calea începerii negocierilor de aderare. „Guvernul nostru a fost format acum mai puțin de un an și a luat măsuri foarte directe pentru combaterea corupției, atât a corupției la nivel înalt, cât și a corupției care există în serviciile de nivel mediu și inferior, stabilind un sistem de stat de drept”, a declarat T. Mucunski, adăugând: „Dar acesta nu este ceva ce putem face peste noapte.”

4. Knez Petrol Banja Luka se află în plin proces de cumpărare de acțiuni la Jugoprevoz Krusevac

În 24 aprilie 2025, compania de transport petrol din Bosnia și Herțegovina (BiH), Knez Petrol Banja Luka, a anunțat că intenționează să lanseze o ofertă de preluare pentru participația de 25% pe care nu o deține deja la firma de transport din Serbia, Jugoprevoz Krusevac.

Knez Petrol Banja Luka intenționează să cumpere 19.094 de acțiuni de la Jugoprevoz Krusevac, așa cum a anunțat compania într-un comunicat către bursa din Belgrad.

În 23 aprilie, Knez Petrol Banja Luka a anunțat într-un comunicat către bursă că și-a majorat participația la Jugoprevoz Krusevac la 75% de la 25% pe care o deținea anterior, prin achiziționarea a 38.014 acțiuni Jugoprevoz Krusevac. Conform datelor bursei, tranzacția a avut loc în 22 aprilie. Datele au arătat că Knez Petrol Banja Luka a achiziționat acțiunile pentru un total de 294,7 milioane de dinari (2,9 milioane de dolari/ 2,5 milioane de euro). Acțiunile Jugoprevoz Krusevac au închis în scădere cu 3,10% în cursul zilei. Casa de brokeraj BDD M&V Investments, cu sediul în Belgrad, și proprietarul local al unei mori de făină și silozuri de cereale, ZitoPromet-MlinPek, care dețineau fiecare câte 25% din acțiunile Jugoprevoz Krusevac, au declarat în comunicate separate publicate la bursă, în 24 aprilie, că și-au cedat participațiile la firma menționată. Compania comercială Atom Mind, cu sediul în Belgrad, deține o participație de 18,5% din acțiunile Jugoprevoz Krusevac, în timp ce restul este deținut de acționari mai mici, conform datelor furnizate, în 24 aprilie, de depozitarul de valori mobiliare și casa de compensare din Serbia. Datele nu au fost încă actualizate pentru a reflecta cele mai recente modificări ale acționariatului Jugoprevoz Krusevac.

Comentariu:

Jugoprevoz Krusevac A.D. Krusevac este o întreprindere cu sediul în Serbia. Sediul central se află în Krusevac. Întreprinderea operează în industria Sistemelor de Tranzit Urban. Jugoprevoz Krusevac A.D. Krusevac a fost înființată la 27 iunie 1991. Conform datelor statistice, în 2023 avea un număr total de 421 de angajați. Din ultimele date financiare, Jugoprevoz Krusevac A.D. Krusevac a raportat o creștere a venitului net din vânzări de 17,12%, în 2024. Totalul activelor a înregistrat o creștere de 15,53%. În 2024, marja profitului net a Jugoprevoz Krusevac A.D. Krusevac a scăzut cu 0,28%.

Knez Petrol Banja Luka a fost fondată în 2010 și este deținută în proporție de 100% de antreprenorul sârb, Srdjan Knezevic, care deține compania sârbă de comerț cu petrol Knez Petrol, potrivit site-ului de informații economice din Bosnia Company Wall și datelor de la agenția registrelor comerțului din Serbia.

[1]Đuro Macut (22 noiembrie 1963) este un medic endocrinolog și cadru universitar sârb. Născut la Belgrad, Đ. Macut a absolvit Facultatea de Medicină în 1989, obținând ulterior un doctorat în cadrul instituției. A lucrat mai întâi ca endocrinolog și cercetător, iar mai târziu a devenit profesor de medicină internă și endocrinologie la Facultatea de Medicină. Deși nu este membru al niciunui partid politic, Đ. Macut a devenit unul dintre membrii fondatori ai Mișcării Populare pentru Stat, o formațiune politică populistă condusă de președintele Aleksandar Vučić, în 2025. Đ. Macut, un endocrinolog respectat, este directorul adjunct al Clinicii de Endocrinologie, Diabet și Boli Metabolice din cadrul Centrului Clinic Universitar din Serbia. El conduce Societatea Sârbă de Endocrinologie Reproductivă și este un expert recunoscut la nivel internațional în sindromul ovarelor polichistice. Đ. Macut este în prezent membru al Consiliului Executiv al Societății Europene de Endocrinologie.

[2]Fostul consilier al lui A. Vučić pe probleme de agricultură, Dragan Glamović este noul ministru al agriculturii.

[3]Sara Pavkov, a fost secretar de stat în ministerul protecției mediului.

[4]Nenad Vujić, fost șef al Academiei Judiciare, acum este noul ministru al justiției.

[5]O deputată cu mandat parlamentar îndelungat, Snezana Paunović.

[6]Dejan Vuk Stanković, analist politic, invitat frecvent în presa pro-guvernamentală, editorialist și profesor la Facultatea de Educație a Profesorilor din Belgrad.

[7]Boris Bratina, este considerat cel mai controversat ministru din actualul guvern al Serbiei, el fiind fost membru al Consiliului de Administrație al organizației politice de extremă dreapta, SNP 1389.