Districtul Taraclia, R. Moldova (Sursă: Wikimedia Commons)
Minoritatea etnică bulgară din Ucraina este concentrată în sud-vestul provinciei Odesa, o zonă adesea menţionată oarecum inexact „Basarabia”. Zona formează un triunghi între râul Nistru, estuarul Dunării și Marea Neagră, este adiacentă Transnistriei controlate de Rusia și se învecinează cu Republica Moldova și România. Această zonă triunghiulară are o importanță strategică centrală în regiune.
Provincia Odesa, inclusiv partea sa basarabeană, precum și Transnistria, au fost în centrul discuțiilor despre „Novorossiya” în cercurile naționaliste ruse, înainte ca Kremlinul să îşi asume acest proiect la sfârşitul anului 2014. Orașul Odesa a fost aproape de a fi controlat de susținătorii Novorossiya în mai 2014. Cam tot în aceeaşi perioadă însă, Moscova a schimbat ponderea proiectului către Donețk și Luhansk, deși (în mod ironic) acestea nu au fost considerate părți din Novorossyia istorică.
Partea „basarabeană” a provinciei Odesa a fost
descrisă drept un „mozaic etnic [amalgam]”, care cuprinde naționalități
juxtapuse și amestecate. Toate sunt minorități numerice; şi, în timp ce etnicii
ruși sunt o minoritate printre ceilalți, limba rusă este lingua franca de facto din această regiune, ca moștenire a
politicilor imperiale ruse și sovietice.
Repartiţia etnică în „Basarabia ucraineană” (Sursă: Wikimedia Commons)
Pe lângă vulnerabilitățile potențiale, zona suferă şi din cauza unor legături feroviare și rutiere insuficiente și învechite cu restul Ucrainei. Impactul mass-media ucrainene și al vieții culturale ucrainene, în general, rămâne scăzut.
Conform celui mai recent recensământ din Ucraina
(organizat în anul 2001), în partea basarabeană a provinciei Odesa locuiau
621.000 de persoane. Recensământul a raportat 40% ucraineni, 21% bulgari, 20%
ruși, 13% moldoveni, 4% găgăuzi și câteva grupuri mai mici de alte etnii.
Totuși, repartiţia etnică nu coincide cu defalcarea în funcţie de limba
vorbită, iar acest lucru se datorează moștenirii istorice a rusificării lingvistice
a non-rușilor. Jumătate dintre etnicii ucraineni și aproximativ aceeași
proporție de etnici bulgari declară limba rusă ca limbă maternă și /sau prima limbă
folosită. Rusa rămâne limba dominantă în mass-media locală și în toate sferele
vieții publice (conform Comitetului de Statistică al Ucrainei, recensământul
din 2001, accesat la 27 mai 2020).
Conform aceluiaşi recensământ, etnicii bulgari numără 140.000 de persoane în partea basarabeană a provinciei Odesa. Bulgarii formează majoritatea în districtul (raion) Bolhrad, respectiv 61%, urmaţi de găgăuzi cu 19%. Bulgarii formează majorități în raionul Artsiz, 39 % (urmaţi de ucraineni cu 27%) şi în raionul Tărutino, cu 37,5% (urmaţi de ucraineni cu 24,5%). Comunități mai mici de bulgari locuiesc și în raioanele vecine. Niciunul dintre aceste raioane (organizate după modelul sovietic) nu deține vreun fel de statut special; și este prevăzut ca ele să fie înlocuite cu „hromadas” (comunități) mai mici, formate din sate amalgamate şi autoguvernate (a se vedea articolul „ Bulgaria are probleme cu Ucraina în privinţa minorităților din provincia Odesa”).
În urma eșecului proiectului Novorossiya, Moscova a conceput alte două proiecte în 2015, adaptate specific pentru această parte a provinciei Odesa: „Rada [Consiliul] Poporului Basarabiei” și „Republica Populară a Basarabiei”. Acestea au avut în vedere crearea unui statut special „național-cultural”, precum și un statut politic special pentru acest teritoriu, cu intenția de a-l rupe de Ucraina. Aceste proiecte au avut prijin din partea unor grupuri politice deschis rusofile din Bulgaria și R. Moldova, precum Partidul Ataka al lui Volen Sidorov la Sofia și fostul prim-ministru al R.Moldova, Vasile Tarlev (etnic bulgar), care este şi şeful asociaţiei „Prietenii Rusiei în Moldova”. Aceste două proiecte au eșuat dintr-o serie de motive, nu în ultimul rând din cauză că amenințau pozițiile liderilor comunităţii etnice locale, care vizau menținerea status quo-ului. (vezi EDM din 13 aprilie 2015).
Frontiera ucraineană-moldovenească se bifurcă în sudul Basarabiei și, prin aceasta, împarte comunitatea bulgară din Ucraina de cea din R. Moldova. De-a lungul acelei frontiere, R.Moldova are o unitate teritorială cu statut special în autonomia găgăuză și cu potențial de aspirant la statutul special în raionul Taraclia, cu majoritate bulgară. O propunere de instituire a „statutului național-cultural special” pentru Taraclia este în prezent în aşteptare în Parlamentul Moldovean. Această propunere a fost înaintată de doi deputați ai Partidului Socialist al președintelui Igor Dodon (Deschide.md, 5 martie 2020).
Propunerea pare a viza, cel puțin parțial, să asigure voturile etnicilor bulgari din Taraclia pentru socialiști la viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. Cu toate acestea, există un precedent din 2015, când Partidul Comunist și Partidul Democrat al lui Vladimir Plahotniuc, aflat la acea vreme la guvernare, au propus și adoptat în parlament, la prima lectură, un statut național-cultural special pentru Taraclia (vezi EDM din 13 aprilie, 14 aprilie, 2 iulie 2015).
Orice pas înainte cu acest proiect de lege va
servi cercurilor pro-rusești și Moscovei, permiţându-le să invoce un precedent
moldovean în sprijinul noilor apeluri pentru un statut special în R.Moldova și
peste graniță, în provincia Odesa din Ucraina.
NB. Articolul a fost publicat pentru prima dată în Eurasia Daily Monitor Volumul: 17 Numărul: 75 din 28 mai 2020